România se alătură partenerilor săi și susține sancțiunile împotriva Rusiei, a anunțat președintele Klaus Iohannis.

"România se alătură partenerilor săi și susține noile sancțiuni pentru a consolida și mai mult răspunsul nostru comun la invazia Rusiei în Ucraina. Ajutor umanitar și militar suplimentar din partea României urmează să fie trimis în Ucraina", a scris președintele Klaus Iohannis într-un mesaj pe Twitter.

De asemenea, Guvernul a decis să trimită în Ucraina o a doua tranşă de ajutoare ce constă în combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, dar și alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de 3 milioane de euro. 

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, s-a întâlnit cu Pieter Bult, reprezentantul UNICEF, directori din cadrul UNICEF România, reprezentanți ai ANPDCA și cu directorii direcțiilor de asistență socială și protecția copilului din cinci județe de la granița României, respectiv Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași și Tulcea.

„În aceste zone intră deja, dinspre Ucraina, familii despărțite, mame cu copii în brațe. Am stabilit care sunt nevoile primare ale acestor copii și cum trebuie ajutați imediat ce pun piciorul pe pământ românesc. Cel mai important este să îi putem înțelege și deja se identifică persoanele care cunosc limba ucraineană sau limba rusă în aceste județe. În Tulcea, de exemplu, există asistenți sociali vorbitori de limba rusă angajați în direcția județeană sau asistenți maternali care lucrează de multă vreme în comunitățile de ruși lipoveni. În nordul țării, există asistenți sociali și asistenți maternali vorbitori de limbă ucraineană care sunt deja mobilizați pentru a merge în punctele mobile de la graniță”, scrie Firea pe Facebook.

Conform ministrului, direcțiile de asistență socială și protecția copilului din Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași și Tulcea vor lucra împreună cu reprezentanții UNICEF România și cu specialiștii din minister pentru a se asigura că la graniță va exista orice este nevoie pentru acești copii.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, şi vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Christian Kettel-Thomsen, au semnat Memorandumul de Înţelegere privind Sprijinul pentru Implementarea Proiectelor între Guvernul României şi BEI, pentru perioada 2021-2027. 

"Acest Memorandum este o realizare importantă deoarece ne va permite să beneficiem de expertiza şi sprijinul BEI în perioada de programare 2021-2027", a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

În timpul reuniunii, au fost discutate detalii referitoare la sprijinul pe care experţii BEI îl pot asigura în implementarea instrumentelor financiare aferente Politicii de Coeziune, respectiv a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"BEI va asigura sprijin în vederea definirii portofoliului proiecte, realizării obiectivelor din cadrul Acordului de Parteneriat 2021-2027 şi reformelor structurale asumate. Scopul sprijinului BEI va fi atragerea fondurilor europene alocate României pentru 2021-2027", se menţionează în comunicat.

De asemenea, au fost abordate aspecte referitoare la sprijinul oferit de Grupul BEI în implementarea instrumentelor financiare aferente Politicii de Coeziune și Planului Național de Redresare și Reziliență. În context, ministrul Dan Vîlceanu a subliniat că echipa MIPE mizează pe sprijinul experților BEI în respectarea principiului “Do No Significant Harm” în cadrul proiectelor ce vor fi finanțate.

Reamintim faptul că în cadrul politicii de coeziune 2021 – 2027 României îi sunt alocate fonduri în valoare de aprox. 31 miliarde euro (prețuri curente). În același timp, alocarea PNRR este de 29,2 miliarde euro.

Reprezentanții Băncii Europene de Investiții au exprimat angajamentul ferm de a sprijini autoritățile române în implementarea reformelor și priorităților de investiții asumate în documentele de programare naționale.

Primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a transmis un mesaj de susținere pentru poporul ucrainean, care se află sub atacul Federației Ruse.

„Suntem alături de vecinii și prietenii noștri ucrainieni, care învață și lucrează la Galați, alături de întregul popor ucrainean, în aceste vremuri tulburi. Suntem gata să întindem o mână de ajutor celor care fug acum din casa și din țara lor și avem speranța că acest conflict nemeritat se va sfârși cât mai curând”, a scris primarul Pucheanu, pe Facebook.

Premierul României Nicolae Ciucă transmite că invadarea Ucrainei este un act ilegal de agresiune, iar România este pregătită să ia toate măsurile care se impun.

„Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă condamnă cu hotărâre invadarea de către Federația Rusă a teritoriului Ucrainei, care reprezintă un act ilegal de agresiune, contrar principiilor dreptului internațional, consacrate de Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Carta Securității Europene și celelalte documente care definesc actuala arhitectură europeană de securitate.

În numele Guvernului României, premierul Nicolae Ciucă exprimă solidaritatea cu Guvernul Ucrainei și reiterează susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale statului vecin.

Acțiunea Federației Rusiei nu este doar o încălcare gravă a principiilor dreptului internațional, ci reprezintă și o încălcare flagrantă a rolului său de membru permanent al Consiliului de Securitate, forul ONU ce acționează ca garant al păcii și securității în lume, precum și a angajamentelor asumate ca membru al comunității internaționale.

România este în contact permanent cu aliații și partenerii săi, atât în cadrul NATO, UE și al altor formate, precum și la nivel bilateral, și este pregătită să ia toate măsurile care se impun ca reacție la această agresiune armată, pentru protejarea securității întregii regiuni.

De asemenea, va fi prioritară protejarea cetățenilor români aflați pe teritoriul ucrainean și asigurarea drepturilor și intereselor membrilor comunității române din Ucraina. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă adresează tuturor cetățenilor României un apel la calm și subliniază că România, ca stat membru NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și de întreaga solidaritate aliată care decurg din acest statut. Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor aplica, la nivel interinstituțional, toate măsurile pentru a gestiona în mod adecvat implicațiile acestei situații, pe toate palierele – inclusiv din punctul de vedere al eventualelor efecte economice, energetice sau din perspectiva migrației necontrolate”, se precizează întru-un comunicat transmis de Guvern.

Deputatul PNL Raluca Turcan îi cere ministrului Muncii, Marius Budăi, să trimită în Parlament proiectul de lege care reglementează activitățile casnice.

„PNRR….Tic-tac, Tic-tac! Se apropie termenul limită pentru transmiterea la Parlament, de către Guvern, a proiectului care reglementează activitățile casnice, desfășurate în mare parte până acum DOAR la negru. Este un proiect pe care l-am lăsat finalizat la Minister, l-am inclus la finanțare prin PNRR și care, în urma dezbaterii publice, a fost îmbunătățit pentru a facilita și mai mult accesarea serviciilor de către angajatori și remunerarea corespunzătoare a prestatorilor, prin introducerea unei aplicații online, prin reducerea bazei de calcul a contribuțiilor și prin colaborarea cu sistemul bancar și oficiile poștale”, a scris Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, pe Facebook.

Potrivit Ralucăi Turcan, acest proiect îi sprijină atât pe angajatori, cât și pe prestatori, pentru că, prin reglementarea activităților casnice, relațiile de muncă din acest domeniu se vor înregistra și contracta rapid, chiar și pe baza unei aplicații descărcată pe telefon sau prin sms.

„ATENȚIE: Prin această măsură sunt avantajați, în primul rând, cei care desfășoară astfel de activități, pentru că aceștia devin asigurați ai sistemului de pensii și de sănătate! Astfel, în loc ca, la împlinirea vârstei de 65 de ani, mulți oameni care fac menajul sau grădinăritul la negru de ani de zile să fie asistați social, ei vor fi PENSIONARI ai sistemului public de pensii. Proiectul garantează inclusiv sporirea nivelului de protecție socială sau de protecție a muncii. Astfel, baza de calcul pentru CAS, pentru CASS și pentru aplicarea impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a unui tichet de muncă, adică 7,5 lei. Suma netă care revine prestatorului casnic pentru un tichet de muncă de 15 lei va fi de 11,62 lei (ceea ce reprezintă 77,46% din valoarea nominală a tichetului de muncă). 22,53% din valoarea nominală a tichetului de muncă reprezintă contribuții și impozit”, explică Raluca Turcan.

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că strategia <Rafila> a funcționat incomparabil mai bine decât orice a fost înainte. „Ne dorim ca de Paște românii să nu mai aibă nicio restricție”, afirmă Sandu. 

Valul 5 al pandemiei este în descreștere conform ultimelor date, iar relaxarea măsurilor este justificată de realitate.

„Acest val 5, mult mai contagios, cu îmbolnăviri/cazuri pozitive de două ori mai multe, s-a soldat cu de trei ori mai puține decese decât la vârful valului 4. Lucru care demonstrează că strategia <Rafila> a funcționat incomparabil mai bine decât orice a fost înainte.  Ministerul Sănătății va susține ridicarea restricțiilor și revenirea la o viață normală, gradual, în funcție de evoluția pozitivă a situației din spitale/ATI-uri.

Ministrul PSD al Sănătății , Alexandru Rafila afirmă că în trei săptămâni vom ajunge la un număr de cazuri noi doar cu trei cifre în raportarea zilnică. Cu toții ne dorim revenirea la viața de dinainte și ca de Paște românii să nu mai aibă nicio restricție”, a scris deputatul PSD Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook.

Consiliul Județean Galați și Consiliul Județean Brăila vor încheia un protocol de colaborare pentru realizarea unui aeroport regional. Protocolul va fi supus aprobării consilierilor județeni în cadrul ședinței Consiliului Județean Galați de săptămâna viitoare.

„Vom lucra împreună cu colegii de la Brăila pentru ca proiectul aeroportului să devină realitate. Este fără doar și poate una dintre cele mai așteptate investiții, care ar ajuta mult la dezvoltarea întregii regiuni. Știu că se vorbește de mulți ani de acest proiect, însă, acum, pentru prima oară se fac pași concreți pentru a realiza acest vis al celor care trăiesc în zona Galați - Brăila și nu numai, în condițiile în care de acest aeroport ar putea beneficia și cei din Vrancea sau localitățile de frontieră din Republica Moldova.

În bugetul de anul acesta am prevăzut bani pentru realizarea primelor expertize și analize, precum și a mai multor documente tehnice, de care avem mare nevoie pentru a obține împreună, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Comunitară pentru Infrastructura de Transport, fonduri nerambursabile pentru construirea acestui aeroport. Acum avem și un avantaj foarte mare, și anume faptul că acest obiectiv de investiții a fost inclus în Master Planul General de Transport al României. În plus, nu mai suntem singuri în acest demers, ci împreună cu partenerii de la Brăila.

De altfel, cred că este primul proiect major, cel puțin din ultimii ani, în care, fără niciun fel de orgoliu, chiar și dincolo de hârtii și proceduri, cele două județe își dau mâna pentru a realiza o investiție atât de importantă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Documentația tehnico-economică a acestui obiectiv de investiții, precum și toate documentele premergătoare execuției acestuia vor fi realizate pe baza acestui protocol de colaborare, în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructura de Transport de interes strategic în zona de Est și Sud, din care fac parte consiliile județene din Galați, Brăila, Călărași și Ialomița.

Proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale a fost votat de plenul Camerei Deputaților. Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie să treacă și de votul Senatului. 

Au fost 205 voturi pentru, 90 împotrivă și o abținere. Parlamentarii USR au criticat proiectul de lege.

Reprezentații Partidului Naţional Liberal au transmis că susţin proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care aduce „normalitate în sistemul judiciar. 

„Iată că astăzi, după multe încercări, atât ale Guvernului, cât şi ale Parlamentului, avem în dezbatere un proiect important – cel de desfiinţare a Secţiei speciale, mult disputat. Şi, în ciuda criticilor aduse de unii care, aflaţi în funcţii pentru o perioadă e timp, şi-au arătat incapacitatea de adopta un astfel de proiect de lege, astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu”, a declarat Cristina Trăilă.