Premierul Florin Cîțu a anunțat marți că există rersurse necesare pentru creșterea numărului de paturi la ATI, în condițiile în care România a intrat în valul al treilea al pandemiei.

„Am fost la întâlnirea CNCCI duminică, iar informațiile nu au fost foarte bune. Numărul de paturi din ATI a scăzut de la începutul acestui an. Am spus clar că nu vreau să văd acest lucru, dar unii manageri de spitale au decis că trebuie să le reducă. De aceea am decis să creștem la 1.600 numărul de paturi ATI în perioada următoare. Nu lipsesc resursele. Sunt resurse necesare pentru a crește numărul de paturi. Acum sunt 1.408 paturi”, a declarat premierul.

Florin Cîțu spune că România a intrat în valul al treilea al pandemiei, iar dacă nu vor fi respectate regulile, vor fi restricții mai dure.

„Dacă vrem să păstrăm economia deschisă depinde doar de noi. Nu toată lumea a înțeles acest lucru și astăzi vedem că evoluția merge în direcția în care trebuie introduse noi restricții. Le-am introdus deja. Nu sunt adeptul unor restricții dure”, spune Cîțu.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că autorităţile vor prelungi în această săptămână starea de alertă şi că restricţiile de circulaţie de noapte vor fi aplicate, cel mai probabil, de la ora 22.00. 

„Starea de alertă va fi prelungită în această săptămână din cauza numărului relativ mare de îmbolnăviri şi restricţiile care sunt în vigoare vor fi păstrate, iar circulaţia pe timp de noapte care este restricţionată acum de la ora 23.00 va fi restricţionată mai devreme, probabil începând de la orele 22.00”, a anunţat marţi Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a convocat, pentru vineri, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în care tema discuțiilor va fi aprobarea bugetelor pe 2021 pentru instituțiile din domeniul securității naționale, precum SRI și SIE.

“Vineri, 19 februarie, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă tematica referitoare la propunerile de buget pe anul 2021 pentru instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale”, arată un anunț al Administrației Prezidențiale.

Deputatul Mihai Lasca a fost exclus din Alianța pentru Unirea Românilor pentru că „a omis să prezinte că este urmărit penal și condamnat pentru vătămare corporală”. De asemenea, senatoarea Diana Șoșoacă a rămas fără sprjin politic din partea AUR, în urma ședinței de miercuri a Biroului Național de Conducere al partidului.

„Excluderea dlui Mihai Lasca din partid. La momentul includerii sale pe listele de candidați AUR, Mihai Lasca a omis să prezinte conducerii partidului faptul că este urmărit penal pentru organizare de grup infracțional și este condamnat penal pentru vătămare corporală. Trecut său de natură infracțională și comportamentul nesincer în raport cu colegii de partid îl fac pe domnul Lasca să fie incompatibil cu principiile și valorile AUR. Începând cu data prezentei decizii, domnia sa își va exercita mandatul de deputat în afara grupului AUR”, se arată într-un comunicat al partidului.

După anunțul excluderii, deputatul Lasca a reacționat pe Facebook: „Legat de afirmațiile defăimătoare la adresa mea apărute în spatiul public, țin să menționez că nu exista o decizie definitivă și irevocabilă de condamnare la adresa mea, din partea instanțelor judecătorești din România. Acuzațiile care mi se aduc în presă invocate ca unul din motivele excluderii din acest partid, vizează viata mea personală făcând referire la acțiunile mele in apărarea integrității familiei și nu au legătură cu activitatea mea politică. Nesupunerea mea cu privire la modul de cheltuire a sumei forfetare, alocate de către Parlamentul României in calitate de deputat, pentru susținerea cheltuielilor cabinetului parlamentar din teritoriu și refuzul meu de a semna anumite contracte abuzive impuse de către conducerea partidului constituie un alt motiv”. 

AUR confirmă excluderea Dianei Șoșoacă din grupul parlamentar, pentru că „a adus atingere intereselor și imaginii partidului”.

„Retragerea sprijinului politic acordat dnei Diana Șoșoacă Ivanovici, având în vedere că domnia sa a refuzat sistematic să acționeze, atât în parlament, cât și în spațiul public, în conformitate cu strategia grupului senatorial AUR, precum și cu deciziile conducerii partidului. De la data prezentului comunicat, dna senator Diana Șoșoacă Ivanovici își exercita mandatul în afara grupului senatorial al AUR”, precizează Biroul Național de Conducere.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat marți seară, că a luat decizia să propună un proiect de lege privind eliminarea pensiilor parlamentarilor. Liderul social democraților critică alianța de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR pentru că „știe să aducă austeritatea doar pentru categoriile cele mai vulnerabile”.

„Guvernul lor de hoți și mincinoși știe să aducă austeritatea doar pentru categoriile cele mai vulnerabile – pensionarii și pentru cei în care ar trebui să investească – elevii și studenții.

Guvernul lor de hoți și mincinoși știe să ia măsuri doar împotriva firmelor românești, să le îngroape de tot!

Nesimțire! Așa se cheamă atunci când tai de la peste 7 milioane de români, dar nu te atingi de pensiile speciale. Asta este dreptatea PNL și USR-PLUS, promisă acum un an de zile.

De aceea, astăzi am luat decizia de a depune proiectul de lege privind eliminarea pensiilor parlamentarilor. Toți trebuie să fie egali în fața legii. Să fie atunci!”, a scris Ciolacu, pe Facebook.

Europarlamentarul Mihai Tudose a declarat într-o postare pe contul său de Facebook, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este „o sinucidere asistată şi anunţată”. Social democratul critică propunerea ministrului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, de înfiinţarea a zece grupuri de lucru care să asigure că România nu va mai pierde oportunităţile Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă.

„Ministrul Ghinea, fostul ministru «0» Fonduri Europene în Guvernul Cioloş, aşa cum presa îl numea în 2016, a cărui primă măsură în decembrie 2020 a fost schimbarea denumirii Ministerului Fondurilor Europene în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (de parcă acest minister face investiţii şi implementează proiecte, în loc să gestioneze fondurile europene! Ca să avem investiţii şi proiecte trebuie să existe o instituţie care să gestioneze fondurile externe nerambursabile, ce sa vezi?! Implementarea proiectelor este atributul beneficiarilor: companii, instituţii publice centrale şi locale, societate civilă etc. - NU Ministerul) în şedinţa de guvern din 20 ianuarie 2021 a făcut şi ne-a adus «lumina» în procesul de ratare a oportunităţilor Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă, sursa europeană a PNRR”, a declarat europarlamentarul PSD.

Mihai Tudose este neîncrezător că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi operaţional până la finele lunii februarie.

„Şi vor fi finanţate numai proiectele mature, gata de implementare. Cum spunea domnia sa: 'Tot ce trebuie să facem este să ne propunem nişte reforme, nişte ţinte pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie şi luăm banii pe ele.' Deci finanţăm proiectele pe care le avem gata de implementare, fixăm nişte reforme acolo şi nişte ţinte ceva şi gata PNRR! Simplu, ca bună ziua şi apa caldă! Dar, ca să facă lucrurile simple complicate, vor crea 10 grupuri de lucru! Şi deasupra acestor grupuri de lucru vor fi implicate Administraţia Prezidenţială, vice-premierul coordonator, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului şi ministerele de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activităţi şi proiecte în PNRR. De ce atât de multe instituţii implicate? Dl Ministru Ghinea ne luminează: pentru o abordare unitară şi coordonare interinstituţională în elaborarea şi negocierea informală cu Comisia Europeană. În plus, pentru că lucrurile nu se opresc aici, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va organiza consultări cu reprezentanţii sectorului privat, ai societăţii civile, cu sindicatele precum şi cu ceilalţi parteneri de dialog social. Şi, toate acestea până la sfârşitul lunii februarie 2021, când PNRR ar trebui să fie gata. Dacă nu sunt gata sau sunt proaste este clar că... e vina PSD”, a încheiat Tudose.

Fostul premier Viorica Dăncilă a anunțat pe pagina sa de Facebook că va lansa o “carte-interviu” în care povestește despre relația cu Liviu Dragnea, dar și despre campaniile electorale din 2019 și colaborarea cu actuala conducere a PSD.

“Pentru a răspunde curiozităţii prietenilor şi neprietenilor, confirm faptul că foarte curând va avea loc lansarea unei cărţi-interviu, pe care am realizat-o în colaborare cu jurnalista Marga Niţu. Am vorbit despre multe dintre provocările perioadei în care am fost prim-ministru, inclusiv despre relaţia cu Liviu Dragnea, dar şi despre campaniile electorale din 2019 şi colaborarea cu cei care astăzi conduc PSD”, a scris Dăncilă, luni, pe pagina sa de Facebook.

Dăncilă susține că a fost şi rămâne “social-democrată şi un om de echipă”.

“Acesta e motivul principal pentru care am amânat lansarea acestui volum pentru perioada post-electorală. Sunt lucruri care trebuie spuse, fiindcă PSD nu se poate reclădi decât pe adevăr şi pe analiza obiectivă a problemelor trecutului”, a adăugat fostul premier. 

Marcel Ciolacu, președintele PSD și ppremierulrincipalul lider al opoziției, susține că Guvernul de dreapta a făcut praf economia națională și este nevoit să se împrumute galopant și să să ia măsuri de austeritate. Dovada este că  a amânat anunțarea bugetul pe anul în curs până în februarie, consideră Ciolacu.

Președintele PSD vorbește despre lipsa de viziune a PNL care a dus la situația în care s-a cheltuit enorm față de veniturile încasate pentru a obține cea mai mare cădere economică și cea mai slabă revenire din UE. Ciolacu mai arată că se confirmă că România, spre deosebire de celelalte țări din UE, a cheltuit banii aiurea fără a veni cu un plan serios de stimulare și revenire economică.

Va urma austeritatea, anunță Marcel Ciolacu pe FB: „Guvernarea pe datorie, în ritm de 1000 de euro pe secundă, duduie! Guvernul de Dreapta amanetează țara pe 30 de ani! Comisia Europeană este alertată că datoria publică va ajunge la 100% din PIB și confirmă cu Guvernul Cîțu va fi obligat să ia măsuri de consolidare fiscală – adică austeritate! De aceea, amână și mai mult prezentarea bugetului, undeva în februarie, ceea ce înseamnă că țara va avea buget abia în martie! Până atunci, zero investiții!”

Liderul opoziției mai arată că România va plăti cu vârf și îndesat împrumuturile făcute de Guvern.

„România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Guvernul de dreapta se împrumută la extern, pe termen lung, la dobânzi de 15 ori mai mari decât Bulgaria și de 19 ori mai mari decât Lituania. Guvernarea pe datorie afectează grav bugetul statului și buzunarele românilor. În următorii ani, peste 1 miliard euro vor plăti anual populația și companiile prin taxe și impozite în contul dobânzilor și comisioanelor. Guvernarea pe datorie afectează grav investițiile private. Guvernul mărește cererea de fonduri de împrumut și ține astfel dobânzile ridicate pentru finanțările bancare acordate sectorului privat. În plus, nu se mai creditează economia reală, băncile preferând să împrumute statul, la dobânzi mari și cu risc zero”, susține Ciolacu.

Criza se va prelungi mulți ani, prezice liderul PSD.

Liderii PNL și USR-PLUS au noi neînțelegeri în ceea ce privește realizarea unei coaliții guvernamentale. După eșecul discuțiilor privind numele premierului și al președintelui Camerei Deputaților, șefii celor două formațiuni politice au probleme privind comunicarea publică. În hora reproșurilor a intrat și UDMR.

Președintele USR, Dan Barna, a declarat că în cadrul negocierilor a propus ca el, președintele PNL, Ludovic Orban, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, să facă parte din Guvern, în calitate de vicepremieri. Barna a mai spus că pentru șefia Camerei Deputaților îl propune pe Cătălin Drulă.

„Un Guvern în care premierul va avea ca vicepremieri cei trei lideri ai partidelor din Coaliție, va fi credibil și nu va mai avea nevoie de alte comitete și putem face astfel o coaliție solidă și stabilă.... Încercăm o nouă soluție și propunem o altă candidatură la șefia Camerei Deputaților. Considerăm că echilibru trebuie să existe. O să îl propun pe Cătălin Drulă, un coleg cu o experiență semnificativă”, a declarat Dan Barna, liderul USR.

Propunerea nu a fost încă acceptată de partenerii de discuție care au criticat faptul că discuțiile sunt anunțate public de Dan Barna.

„Am convenit în cursul primelor două zile de negocieri pe care le-am avut cu liderii USR-PLUS și UDMR să comunicăm doar împreună și doar acele lucruri asupra cărora am ajuns la un acord. Având în vedere faptul că înțelegerea noastră comună a fost să evităm comunicările individuale de poziții care nu au făcut obiectul consensului dintre liderii celor trei formațiuni, rămân consecvent acordului agreat cu ceilalți parteneri de discuție. Consider că orice propunere sau posibilă soluție menită să consolideze formarea viitoarei coaliții trebuie adusă pe masa discuțiilor și încurajez toți partenerii să rămână consecvenți acordului inițial”, a spus Ludovic Orban, prin intermediul unui comunicat de presă.

O poziție asemănătoare a adoptat UDMR.

„Nu ajută acest anunț al domnului Barna și nu ajută la stabilirea unei încrederi mai mari. Nu a existat o consultare pentru acest anunț. Este un anunț făcut prin presă. Într-o coaliție aceste lucruri se discută în interior. Nu se procedează în acest fel, nu se aruncă pe piață asemenea soluții fără să le discuți cu posibilii parteneri”, a declarat Cseke Attila, la Antena 3.
Discuțiile între PNL, USR PLUS și UDMR privind formarea unei majorități guvernamentale continuă.

Discuții aprinse în PNL înainte de nominalizarea viitorului premier. Mai mulți lideri ai partidului nu sunt de acord ca Nicolae Ciucă să fie viitorul prim-ministru. Premierul interimar este favoritul președintelui Klaus Iohannis și ar putea forma viitorul guvern. Unii liberali ar vrea ca propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru să fie Ilie Bolojan sau Florin Cîțu.

Decizia privind nominalizarea va fi luată miercuri seara în cadrul unei ședințe a liderilor PNL. Ulterior, propunerea va fi dezbătută împreună cu USR PLUS și UDMR, viitorii aliați de guvernare ai PNL. Întâlnirea va avea loc la sfârșitul săptămânii.

Printre cei care se împotrivesc numirii lui Ciucă în fruntea viitorului guvern pare să fie și președintele PNL Ludovic Orban. Surse din lumea politică spun că el și alți liberali nu vor un fost militar în fruntea cabinetului. De asemenea, Nicolae Ciucă nu are vechime în PNL și mulți liberali l-ar dori în fruntea guvernului pe Ilie Bolojan. Acesta este cunoscut pentru realizările de la Oradea și are o susținere masivă în mediile online unde s-a declanșat o campanie de strângeri de semnături.