Europarlamentarul PSD Victor Negrescu susține că i-a solicitat comisarului social-democrat Ylva Johansson să susțină aderarea României la întâlnirea informală a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne, forul care este îndreptățit să adopte o decizie cu privire la extinderea spațiul de liberă circulație.

Negrescu a contactat mai mulți oficiali din Suedia, Olanda, Austria și Spania în vederea atingerii obiectivului de aderare la Schengen.

„Am contactat oficialii din Suedia pentru a solicita ca aderarea României la spațiul Schengen să rămână un subiect prioritar pe agenda europeană. Trebuie demarate, odată cu terminarea alegerilor locale, negocieri moderate de preşedinția suedeză cu Austria şi statele reticente. Am fost în contact cu oficiali din Olanda pentru a ne asigura că veto-ul aplicat Bulgariei nu mai împiedică aderarea României la spațiul Schengen. Trebuie să ne asigurăm că veto-ul Olandei nu va bloca România, fiind direct implicați în sprijinirea Bulgariei.

Am intrat în contact cu reprezentanți din mediul politic și cu reprezentanți ai sectorului nonguvernamental din Austria pentru a încerca o schimbare de poziționare din partea guvernului de dreapta austriac. Trebuie demarată o campanie de lobby şi advocacy în Austria pe lângă toți cei care pot influența decizia. Am discutat cu reprezentanți ai executivului spaniol, care urmează să preia Președinția Consiliului UE, și vom efectua o vizită de lucru la Madrid. Contactele instituționale cu Spania trebuie intensificate”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.

Viitoarea Centură Mare a Galațiului este un proiect extrem de necesar pentru dezvoltarea regiunii noastre. Practic, este vorba despre o centură ocolitoare nouă, care ar urma să plece din Vama Giurgiulești, să treacă prin spatele lacului Brateș și să ajungă în DN25, în zona localității Traian, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

„Este un proiect al Galațiului la care țin foarte mult și pentru care voi lupta până la capăt. De aceea, am convocat, la sediul Consiliului Județean, o amplă întâlnire de lucru, la care au participat proiectantul noii variante de ocolire a Galațiului, directorul Implementări Proiecte din CNAIR, Felician Cerneștean, directorul Direcției Regionale Drumuri și Poduri Buzău, Sorin Robu, echipa de implementare care se ocupă de acest proiect din CNAIR, echipa de calitate de la Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași, precum și specialiștii în domeniu din cadrul Consiliului Județean Galați.

A fost o ședință aplicată, în care le-am explicat foarte clar cât este de importantă și de necesară această nouă variantă de ocolire a Galațiului, o investiție de aproximativ 840 de milioane de lei, deblocată de actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.

În acest moment, se lucrează la partea de proiectare tehnică, pe care proiectantul a promis că o va finaliza la mijlocul acestei primăveri, astfel încât în acest an să înceapă și lucrările. De asemenea, am analizat și punctele de intersecție ale traseului Drumului Mare de Centură cu proiectele Consiliului Județean, precum și stadiul lucrărilor la Drumul Expres Galați-Brăila”, a transmis Costel Fotea, șeful CJ Galați.

Noua Variantă Ocolitoare a Galațiului va avea o lungime de 33,6 kilometri, un tunel pe sub Valul lui Traian și mai multe noduri rutiere și girații. Proiectul are deja un constructor desemnat prin licitație.

Măsurile marca PSD din anul 2022 și-au demonstrat eficiența, rezultatul fiind atragerea investițiilor străine. Anul 2022 a fost un an record în privința investițiilor străine directe, anunță Viorica Sandu, deputatul PSD de Galați.

„Peste 11 miliarde de euro, în pofida circumstanțelor extrem de evere -crize, război, etc. O mare contribuție în acest sens a avut nu doar politica financiar-fiscală ci și programele de încurajare și sprijin a investitorilor străini, gândite și aplicate de miniștrii PSD. Un nou exemplu vine să completeze lista investițiilor străine majore”, a transmis Viorica Sandu.

650 de milioane de euro va investi NOKIAN TYRES într-o fabrică de anvelope pe care o deschide la Oradea, după ce a părăsit Rusia.

„Vor fi înființare cel puțin 500 de noi locuri de muncă, iar salariul va trece de 2000 de euro. Statul român, prin ministerul Finanțelor, a determinat realizarea acestei investiții majore prin acordarea unui sprijin sub formă de grant în valoare de 99,5 milioane de euro.

Același mecanism al granturilor de stat este în derulare la Ministerul Economiei condus de Florin Spătaru, tot de la PSD. Acum se face evaluarea finală a proiectelor care au concurat pentru cele 150 de milioane de euro puse la bătaie în 2022. Interesul este uriaș, cu certitudine schema va fi aplicată și în acest an, pentru încă 150 de milioane de euro”, a precizat deputatul Viorica Sandu.

La Galați, în prezența secretarilor de stat din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Andreea Anamaria Naggar și Ovidiu Cîmpean, a fost prezentat autorităților publice și mediului de afaceri gălățean Programul de Tranziție Justă, un program suplimentar cu fonduri europene de peste 2,2 miliarde de euro, la care au acces doar șase județe din România, inclusiv județul Galați.

 Practic, este un program special al Uniunii Europene, care sprijină financiar trecerea la o economie „verde”, mult mai prietenoasă cu mediul și mai puțin poluantă.

„Astfel, mediul de afaceri gălățean și autoritățile publice din județul nostru pot accesa fonduri nerambursabile pentru diversificarea activității și retehnologizare, implementarea de soluții inovatoare și crearea de noi locuri de muncă, înființarea de parcuri fotovoltaice, crearea unui transport public ecologic sau eficientizarea energetică a locuințelor. Este o oportunitate imensă pentru dezvoltarea județului Galați.  Trebuie spus că acest program sprijină în mod deosebit persoanele disponibilizate sau aflate în risc de disponibilizare ca urmare a tranziției la o economie “verde”. Astfel, o componentă importantă este cea de finanțare a startup-urilor”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Grupul teritorial realizat la nivelul județului Galați, coordonat de către Consiliul Județean, este cel care a lucrat intens, alături de mediul de afaceri din Galați și de alți parteneri sociali, la realizarea Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă si va avea un rol important în monitorizarea acestui mecanism de finanțare.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, susține că tinerii de azi vor avea pensii mai mari. 

Marius Budăi susține că abia acum se lucrează la formula de calcul ce va fi aplicată pentru recalcularea pensiilor.

În anul 2022, unul plin de provocări la nivel național și regional, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR-minorități a demonstrat că este o construcție care poate trece peste dispute politice, atunci când interesul general o cere, susține secretarul general al social-democraților, Paul Stănescu.

„Am reușit de mai multe ori să ținem în frâu conflictele sau să le menținem în limite normale, democratice. Am implementat, de fiecare dată, politici adoptate prin consens. Această coaliție are toate șansele să intre în istorie ca o formulă politică care a trecut România printr-una dintre cele mai grele perioade de după revoluția din 1989.

Revenind la prezent, discuțiile despre menținerea sau rediscutarea conducerii ministerelor în cadrul rotației la guvernare trebuie să aibă loc dintr-un motiv foarte simplu: vrem să guvernăm eficient. Există un principiu în acest sens și în sport: nu schimbi jucătorii care performează.

Nu avem nevoie de episoade de haos politic, cum au existat până la intrarea PSD la guvernare. Din orice schimb de ministere trebuie să rezulte o formulă care să asigure în continuare buna guvernare. Dacă vom considera că este bine ca PSD și PNL să păstreze anumite ministere, atunci vom decide consensual, ca parteneri în coaliție. Nimeni nu trebuie să refuze eficiența guvernamentală pentru interese personale sau politice.

Singurul punct din protocol care nu poate fi negociat este alternanța funcției de premier, de la Nicolae Ciucă la președintele PSD, Marcel Ciolacu, care va avea loc în luna mai.

Deși au fost perioade complicate și mulți care prevesteau ruperea coaliției, am dovedit că suntem responsabili.

Trebuie să continuăm urmărind buna guvernare, chiar dacă nu toți vedem lucrurile la fel. Însă, mereu ne punem la masa negocierilor și nu ne ridicăm până nu avem un consens în privința soluțiilor pentru români”, a transmis Paul Stănescu. 

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, prilej cu care a fost analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată. De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

„Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.  

Peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR - prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată. Vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea  RePowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

 “Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in Romania, că securitatea energetică rămâne prioritară şi pentru 2023.