Preşedintele PSD Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a declarat că o majoritate covârşitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus că România merită în Schengen, în schimb, guvernul de dreapta din Austria a ales „să fie pe contrasens”.

„O majoritate covârşitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârşitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevăraţi ai ţării noastre le mulţumesc! Din păcate, în afara votului de conjunctură al Olandei – care a precizat că nu este contra României, guvernul de dreapta din Austria a ales astăzi să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

35 de școli s-au înscris la concursul de împodobit brazi care se va desfășura începând de astăzi în „Orășelul lui Moș Crăciun” din centrul municipiului Galați, brazii urmând să fie donați familiilor cu posibilități materiale limitate.  

Totodată, în centrul municipiului Galați, vineri (9 decembrie) și sâmbătă (10 decembrie), de la ora 19.00, vor avea loc spectacole susținute de TheoMusic Academy, iar duminică de la prânz Ansamblul Bujorul din Botoșani va prezenta tradiții specifice sărbătorilor.  

În cadrul concursului dedicat școlilor, brazii vor fi numerotați și vor fi împodobiți pe o tematică aleasă de fiecare unitate de învățământ. Decorațiunile vor fi aduse de fiecare școală participantă la concurs, fiind  acceptate numai acelea care nu necesită alimentare la o sursă de energie electrică.

Publicul prezent în cadrul evenimentului va desemna cel mai frumos brad împodobit care va fi premiat. Unitatea de învățământ câștigătoare va primi un videoproiector și un ecran pentru videoproiector ce vor rămâne în dotarea școlii.

Școlile au avut posibilitatea să se înscrie la concurs în perioada 30 noiembrie - 8 decembrie. În continuare, calendarul este următorul:  9 - 11 decembrie - desfășurare concurs; 12 - 19 decembrie - jurizarea concursului de către public; 20 - 21 decembrie - departajare - acordare premiu; 19 - 24 decembrie - donarea brazilor împodobiți unor cazuri speciale. 

Reamintim că „Orășelul lui Moș Crăciun” este deschis în centrul orașului, în zona Spicu, până pe 7 ianuarie 2023.

Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ  exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității. 

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu susține că „bugetul național 2023- încredere, realism și responsabilitate”.

Potrivit sursei citate, Legea bugetului de stat pe 2023 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2023 au fost puse în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor. Construcția bugetară pe 2023 direcționează resurse majore pentru susținerea investițiilor, a populației vulnerabile în fața crizelor actuale și consolidarea economiei.

„Veniturile (539,6 miliarde de lei ) sunt prognozate să aibă o creștere mai accentuată față de cheltuieli (607 miliarde de lei), respectiv + 14% față de +10%, ceea ce în final va duce la scăderea deficitului bugetar la 4,4% din PIB. Multe ministere primesc mai mulți bani față de anul în curs. Ministerul Familiei are cea mai importantă creștere (+600%) urmare a extinderii la nivel național, pe durata unui an întreg, a programelor și proiectelor sale”, a transmis Viorica Sandu, pe Facebook. 

„Situația alocărilor de bugete la ministerele conduse de PSD.

-Ministerul Apărării: + 50% credite bugetare. Efectiv, în 2023, se acordă pentru prima dată 2,5% din PIB pentru Apărare, decizia asumată politic dat fiind contextul actual.
-Ministerul Transporturilor: + 17% credite bugetare. Se susține astfel programul amplu de investiții, care însă va fi finanțat consistent și din bani europeni.
-Ministerul Finanțelor: + 63% credite de angajament, - 34% credite bugetare.
-Ministerul Economiei: + 139% credite de angajament, pentru inițierea/susținerea investițiilor și schemelor de sprijin.

De remarcat că Ministerul Economiei va avea o execuție bugetară de 100% în 2022.
-Ministerul Agriculturii: + 7% credite bugetare.
-Ministerul Culturii: + 20% credite bugetare.
-Ministerul Muncii: - 3,97 % credite bugetare, pentru că NU mai susține din bugetul propriu plata compensațiilor la energie pentru consumatorii casnici.
-Ministerul Sănătății: - 6,2% credite bugetare, pentru că NU mai are aceleași cheltuieli intense ca în timpul pandemiei.”, arată deputatul gălățean. 

Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat „profunda dezamăgire” faţă de respingerea aderării României la Schengen. 

"Un singur stat membru, Austria, a refuzat aderarea. A rămas fundamentată pe baza unor alegații pe cifre pe care România le-a probat ca fiind incorecte. Regretăm şi nu înţelegem sincer poziţia inflexibilă arătată de Austria. Vom continua să protejăm frontierele noastre externe care sunt şi ale UE (...) România va continua să fie constructivă şi să lucreze pentru o veritabilă soluţie europeană. România va relua proiectul de aderare, rămâne obiectivul nostru strategic", a transmis Ciucă.

România nu a primit votul pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

În contextul scandalului pe tema Schengen, ministrul Turismului, Daniel Cadariu, susține că românii ar putea să aleagă și alte destinații de schi, în afară de Austria, dacă autoritățile de la Viena se vor opune în continuare intrării României în Schengen.

România sărbătorește în fiecare an, pe 8 decembrie, Ziua Constituţiei României, legiferată de Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995, iniţiată de Camera Deputaţilor, adoptată la 13 noiembrie 1995 şi aprobată şi de plenul Senatului, la 5 decembrie 1995, anunță deputatul Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook. 

”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”, citează deputatul Viorica Sandu din Constituția României. 

„Într-o societate democratică, respectul pentru Constituţie nu e o simplă declaraţie de intenţii sau o figură de stil, ci reprezintă o obligaţie esenţială erga omnes, privind, deopotrivă, atât autorităţile statului, cât şi pe cetăţeni.”(Florin Bucur Vasilescu)

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la semnarea a două contracte de finanțare cu fonduri europene de aproximativ 264 milioane de lei care vor îmbunătăți capacitatea operațională a porturilor Galați-Brăila.

„Ne bucurăm că facem încă un pas important în transportul naval, Porturile Galați-Brăila devenind astfel un jucător important pe piața transportului de mărfuri, odată cu refacerea legăturilor feroviare, fiind o alternativă viabilă pentru exportatori”, a transmis Costel Fotea, pe Facebook.

Portul Galați are la dispoziție 136,94 milioane de lei pentru amenajarea danei Ro-Ro (roll on/roll off) din Bazinul Nou. Astfel, prin realizarea acestui proiect se va reuși creșterea gradului de siguranță în realizarea manevrelor de acostare și a operațiunilor de încarcare/descărcare mărfuri, îmbunatățirea condițiilor de acces la infrastructura Portuară și creșterea capacității portului, corespunzător cererii de transport.

Lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2023 și vizează reabilitarea cheurilor de acostare ale danelor 39 și 40, amenajarea rampei Ro-Ro la dana 41, amenajarea cheului între rampa Ro-Ro și platforma multimodală.

Totodată, Portul Brăila va beneficia de 126,82 milioane de lei pentru integrarea în fluxul internațional de mărfuri. Iar pentru creșterea capacității de mărfuri a acestui port va fi modernizată infrastructura portuară și drumurile de acces interioare.

Lucrările care trebuie finalizate tot până la sfârșitul anului viitor (2023) vizează modernizarea danelor 26 și 27 și amenajarea acestora pentru creșterea capacității de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare la 260.000 tone/an (până în anul 2030).

Prin aceste investiții, porturile Galați-Brăila vor deveni un motor de creștere economică pentru Regiunile de Dezvoltare Sud-Est și Nord, inclusiv prin îmbunătățirea conexiunilor la rețelele TEN-T (Core și Comprehensive).

Premierul Nicolae Ciucă anunță investiții de 5,8 miliarde de euro în sistemul de sănătate, din bani europeni. Vor fi construite trei spitale regionale, în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, iar șapte spitale judeţene sau de urgenţă vor fi dotate cu echipamente medicale.

„Pentru prima dată, România are un program de sănătate amplu, pe termen lung, care va aduce în țara noastră condiții, servicii și personal de nivelul statelor europene dezvoltate. Prin programul Sănătate 2021 -2027, vom construi trei spitale regionale, în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, iar șapte spitale judeţene sau de urgenţă vor fi dotate cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări de reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. În același timp, vor fi construite sau reabilitate și dotate 20 de spitale publice mici, municipale și orășenești, 12 unități sanitare care oferă servicii de reabilitare/ recuperare și 24 unități sanitare care oferă servicii de paliație”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

Pe lângă îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, fondurile vor merge către cercetare medicală, creșterea numărului cadrelor medicale și a calității serviciilor, digitalizare, programe de prevenție și screening, a mai spus premierul.