Deputatul PSD Viorica Sandu a declarat după ceremonia prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la înființarea Consiliului Județean Galați că felicită inițiativa președintelui Costel Fotea. Actualul parlamentar a avut patru mandate de consilier județean.

„Ca gălățean și om politic profund implicat în activitatea Consiliului Județean Galați, fost consilier județean timp de patru mandate și reales în al cincilea mandat, președinte al Comisiei de buget finanțe în trei mandate, felicit inițiativa președintelui Consiliului Județean Galați Costel Fotea de a organiza Ședința Festivă prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la înființarea Consiliului Județean Galați, instituție destinată să servească intereselor gălățenilor”, scrie în mesajul postat pe Facebook de deputatul Viorica Sandu.
a ceremonie au fost invitați toți foștii președinți și vicepreședinți ai Consiliului Județean Galați.

„Felicit de asemenea convocarea tuturor președinților și vicepreședinților Consiliului Județean Galați, precum și a colaboratorilor, dintre care amintesc Primăria Galați, Universitatea Dunărea de Jos, Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați,etc. pentru a li se recunoaște aportul adus la dezvoltarea instituției Consiliul Județean Galați și județului nostru și a li se acorda titlul onorific de Cetățean de Onoare”, mai scrie în mesajul deputatului gălățean.

Ședința festivă prin care s-a marcat împlinirea a 30 de ani de la înființarea Consiliului Județean Galați a avut loc joi, 28 aprilie.

Ministerul Afacerilor Externe anunță, printr-un comunicat de presă, că România susține pe deplin apelul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, la calm și responsabilitate, după atacurile din Transnistria și sprijină de asemenea „eforturile autorităților de la Chișinău de a gestiona aceste evoluții în mod responsabil, transparent și echilibrat”.

„Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă cu preocupare de cele câteva incidente înregistrate recent, în circumstanțe încă neclare, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

MAE român apreciază că, în actualul context, este necesară abordarea cu reținere și prudență a situației, clarificarea neîntârziată a circumstanțelor acesteia, precum și evitarea angajării în orice eventuale provocări. Din această perspectivă, MAE exprimă sprijinul deplin pentru apelul la calm și responsabilitate al Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, precum și pentru eforturile autorităților de la Chișinău de a gestiona aceste evoluții în mod responsabil, transparent și echilibrat. Încercările de escaladare artificială, nejustificată a tensiunilor nu contribuie la menținerea unui climat predictibil și stabil și nu sunt în interesul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, mai ales în actualul context regional de securitate. 

Pe un plan mai larg, MAE al României reafirmă susținerea pentru soluționarea politică a problemei transnistrene cu respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional, și fără afectarea orientării sale pro-europene”, arată un comunicat de presă am Ministerului de Externe.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj la 17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.„România a beneficiat până acum de la Uniunea Europeană de aproape 42 de miliarde de euro net, bani europeni utilizați în diferite proiecte care au contribuit la reducerea unor decalaje de dezvoltare și au stimulat inițiativa privată”, a afirmat premierul.

„Privind în urmă la beneficiile pe care ni le-a adus apartenența la Uniunea Europeană, avem suficiente motive să apreciem că a fost o alegere bună pentru România și pentru români: triplarea produsului intern brut al României comparativ cu cel înregistrat la momentul aderării, stabilitate economică și socială, liberă circulație pentru cetățeni, bunuri și servicii, acces liber pe piața unică europeană pentru antreprenorii români și sprijin acordat prin finanțările europene. 

România a beneficiat până acum de la Uniunea Europeană de aproape 42 de miliarde de euro net, bani europeni utilizați în diferite proiecte care au contribuit la reducerea unor decalaje de dezvoltare și au stimulat inițiativa privată.

În contextul global actual, în care efectele economice și sociale ale pandemiei se suprapun cu criza energetică și cea umanitară provocate de invazia rusă în Ucraina, solidaritatea europeană ne va permite în continuare să susținem reformele necesare de care să beneficieze toți românii și întreaga societate. Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, România va beneficia în următorii ani de aproape 30 de miliarde de euro pentru noi investiții și reforme, în plus față de celelalte instrumente de finanțare europeană. Inclusiv pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România”, destinat protejării cetățenilor și economiei naționale, beneficiază de susținerea europeană. Din cele 17,3 miliarde lei cât reprezintă valoarea întregului pachet, 9 miliarde de lei vor fi asigurate din fonduri europene. 

Fie că vorbim despre digitalizare și energie, sănătate și infrastructură, educație și mediu, sprijinul european ne oferă perspectiva unei dezvoltări sustenabile, care își va pune amprenta definitorie asupra modernizării țării și creșterii calității vieții oamenilor.

Guvernul României rămâne ferm angajat obiectivului de a proteja cetățenii și a susține economia, prin investițiile finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene. Responsabilitatea noastră este să continuăm acest parcurs european al României, fapt asumat și prin obiectivele incluse în Programul de Guvernare și în total acord cu orientarea majoritar pro-europeană a cetățenilor români”, a transmis Nicolae Ciucă.

Liderul USR, Cătălin Drulă, a anunţat că primii 18 kilometri de drum expres vor fi deschişi joi circulaţiei, fiind un proiect la care a lucrat anul trecut, cu echipa sa de la Ministerul Transporturilor, informează news.ro.

„Astăzi se deschid primii (18) kilometri de Drum Expres în România. Este un proiect la care ţin mult, la care am muncit anul trecut împreună cu echipa mea de la Ministerul Transporturilor şi mă bucur să-l văd finalizat măcar parţial. Speram să fi văzut întregul Tronson 2 (adică şi ocolitoarea Slatinei, încă 22km de drum expres care sunt aproape gata) inaugurat astăzi.

Sperăm să fie cât mai curând ridicată la 120 km/h, aşa cum prevede legea iniţiată de mine şi colegii din USR şi votată de Parlament. Legea aşteaptă promulgarea de către preşedinte", a adăugat liderul interimar al USR.

Deschiderea primului lot din DEx12 este o veste bună. Din păcate, e doar o picătură într-un ocean de veşti proaste despre proiectele de autostrăzi şi drumuri expres din România. Voi reveni curând cu detalii despre toate. Deocamdată însă e un moment de bucurie. Paşte Fericit tuturor!", a scris Drulă, pe Facebook.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede creşterea la 22 de lei a alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice, pentru copiii din sistemul de protecție specială.

„Mă bucur că azi Parlamentul României a adoptat majorarea la 22 de lei/zi a alocației de hrană pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, o măsură cuprinsă în pachetul <<Sprijin pentru România>>.

De asemenea, salut faptul că s-a instituit obligația pentru serviciile sociale de a asigura sume de bani pentru unele nevoi personale, sprijin pentru integrare socială, transport, condiții adecvate de locuit, cheltuieli de întreținere, de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, tot printr-un vot al parlamentarilor.

Aceste măsuri, prevăzute în pachetul <<Sprijin pentru România>>, au fost luate pentru a proteja populația vulnerabilă. 

Guvernul pe care îl conduc are o preocupare reală pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie și, de aceea, 40% din pachetul <<Sprijin pentru România>> merge înspre măsuri sociale”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe pagina de Facebook. 

Comisia de Agricultură a aprobat cu majoritate de voturi Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, anunță deputatul PSD Viorica Sandu.

„Prin acesta relațiile comerciale în lanțul de aprovizionare, dintre furnizorii- producatori agricoli sau procesatori și cumpărători sunt clar reglementate în privința: plății corespunzătoare și la timp a producției agricole și produselor alimentare; instituționalizării sistemelor de contracte și respectarea lor; eliminării practicilor comerciale și a produselor falsificate și substituite”, explică deputatul Viorica Sandu.

Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar va ajunge la vot, în Camera Deputaților.

„PSD este în actuala coaliție dintr-un motiv simplu: pentru a ajuta românii. Susținem și facem ce e mai bine pentru industria alimentară românească”,  a transmis deputatul de Galați, Viorica Sandu.

Premierul Nicoale Ciucă, liderul PNL, a anunțat că decizia formațiunii politice pe care o reprezintă a fost ca Florin Cîţu să rămână preşedinte al Senatului. 

„În discuţiile pe care le-am avut şi, practic, tot ceea ce a însemnat demersul la nivelul Partidului Naţional Liberal, decizia a fost ca Florin Cîţu să rămână preşedintele Senatului”, a declarat Ciucă.

Florin Cîțu și-a dat demisia din funcția de președinte al PNL, după mai multe presiuni din partea liderilor liberali și a organizațiilor județene. 

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 19 aprilie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.

 Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor umanitare dramatice din Ucraina și al pregătirilor militare ale Federației Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forțate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise.

De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale.

Președintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor și continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra țintelor civile.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. Președintele României a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre.

Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune și a evocat deciziile privind transformarea și adaptarea pe termen lung a Alianței care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.  

Președintele României a subliniat în intervenția sa și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. Președintele României a evidențiat, totodată, că țara noastră a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri.