Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, lansează un nou apel către Guvern și ministrul finanțelor, Florin Cîțu, de a transparentiza bugetul pentru 2021. „Facem un apel către Guvern – că se pare că n-au înţeles – să pună în transparenţă publică bugetul. (…) Am înţeles tactica domnului Cîţu de a se face că nu înţelege ce spunem. Nu am spus să-l trimită spre Parlament să fie votat şi aşa mai departe. Am spus că vrem să intre în procesul de transparentizare publică. Să se uite ce s-a întâmplat în 2016, pentru că informaţiile noastre sunt că vor creşte taxe şi impozite, că vor da oameni afara şi că vor face un acord cu FMI – nu neapărat e un lucru rău acest acord -, dar cred că românii trebuie să ştie despre ce e vorba. Aşa că nu vă faceţi că nu înţelegeţi, domnule Orban şi domnule Cîţu, vrem să respectaţi legea, să puneţi bugetul în transparenţă publică”, a transmis Grindeanu, de la sediul PSD.

„Probabil colegii mei de la Parlament au trimis deja invitaţia către primul-ministru, dacă nu, probabil o vor trimite în zilele următoare. Noi ne-am dori să vină cât mai repede, dacă e posibil săptămâna viitoare. Cred că e o problemă extrem de importantă pentru români. (…) Cred că totuşi şi alte forţe politice îşi doresc transparenţă. Aşa că nu cred că o să fim neapărat singuri în acest demers legitim”, a adăugat Grindeanu, citat de Agerpres.

Liderul PSD a apreciat, miercuri, după conferința președintelui Klaus Iohannis, că șeful statului continuă să stea în campanie electorală deși s-a depășit pragul de 5.000 de infectări/zi cu noul coronavirus.

„După "atât s-a putut", noul epitaf al guvernarii Iohannis-Orban care arată strategia "pas cu pas" din pandemie este "s-a făcut cât s-a putut face"!NU! N-ați făcut nimic! Nici Iohannis, nici Guvernul PNL nu au atătat românilor niciun plan coerent, nicio idee clară de combatere a pandemiei!

Abia asta este revoltător! Că am ajuns la peste 5 mii de noi infectări pe zi, iar Iohannis continuă să stea în campanie!

Iohannis, înțelegi că în fiecare zi 100 de români lasă un gol imens în sufletele celor dragi?! Nu toți suntem roboți în țara asta!!! Sunt familii care suferă astăzi, acum, iar singura grijă a celui care ar trebui să fie președintele tuturor românilor, nu doar al PNL, este câștigatea alegerilor de către partidul său! Da, asta este revoltător!

PS: E totuși ciudat că președintele să nu aibă habar de regulile pe care el și guvernul său le impun românilor. Așa cum este cu masca în restaurant. Și mai au pretenția ca românii să îi urmeze....”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Alexandru Rafila, candidat PSD la parlamentare, consideră că ar fi o idee bună ca pensionarii, deși sunt scutiți de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), să contribuie totuși simbolic cu un leu.

„Personal consider important, la fel ca apartenenta la comunitate, cei care au pensii foarte mici trebuie in continuare sa nu plateasca contributia pentru ca nu au din ce sa o plateasca. Dar simbolic ar trebui sa plateasca un leu. De ce? Pentru ca pensionarul sa aiba constiinta faptului ca si el cu o suma simbolica ajuta cu acel leu poate alta persoana care are nevoie”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

Într-o postare publicată luni, pe Facebook, fostul lider ALDE Călin Popescu Tăriceanu este de părere că „ izolarea şi carantinarea masivă” ar avea „urmări în societate mult mai dramatice decât eventuala infectare a câtorva dintre noi”.Tăriceanu acuză că „Guvernul Orban şi trompetele lui răspândesc ideea că toţi cei care contestăm măsurile pe care le-au luat suntem nişte negaţionişti ai existenţei COVID-19”.

„Greşit! Şi noi, cei care punem sub semnul întrebării felul în care ei luptă cu COVID-19, ştim că virusul există şi că trebuie să ne protejăm. Cu ce nu suntem noi de acord este insistenţa guvernului PNL de a lua aceleaşi măsuri care de 7 luni nu dau rezultate. Am respectat tot ce ne-au spus: am stat 2 luni închişi în casă ieşind câte 2 ore dimineaţa şi 2 seara. Am sacrificat educaţia copiilor. Lucrăm de acasă! Nu mai mergem la cafenea! Şi cu ce rezultate?”, se întreabă noul coleg de partid al lui Victor Ponta.„Văd că acum au început din nou cu închideri şi izolări în masă. În primul rând, cred că au închis HORECA doar dintr-o ambiţie a guvernanţilor pentru că nu s-a stabilit nicăieri că acolo au fost focare de infecţie. Şi chiar dacă ar fi fost un loc sau două, nu închizi 20.000 de mici restaurante şi cafenele şi laşi pe drumuri sute de mii de oameni, ci iei măsuri acolo unde s-a întâmplat! În al doilea rând, izolarea nu trebuie făcută pentru oameni sănătoşi, ci pentru cei pozitivi. Carantinarea sau izolarea la grămadă nu este doar o încălcare a drepturilor noastre, dar este şi o crimă împotriva economiei şi vieţii sociale.

Aceste măsuri de izolare la grămadă sunt luate pentru că Iohannis şi Orban refuză varianta normală: testarea masivă şi constantă. Testând continuu poţi să identifici persoanele pozitive. Poţi să le izolezi pe ele şi contacţii lor, nu toată comunitatea. Gândiţi-vă că trăiţi într-o localitate de 1.000 de locuitori şi într-una dintre locuinţele din această comunitate se descoperă 3-4 pozitivi. Adică o familie. Conform regulamentelor impuse de guvernanţi se izolează tot satul! Nu pot fi carantinaţi doar ei şi cei care au fost contacte să fie testaţi?”, îşi continuă Tăriceanu discursul, potrivit epochtimes-romania.ro.

"Teama mea este că dacă nu se iau măsuri ferme şi în special am înţeles că va exista şi o iniţiativă parlamentară în sensul unei discuţii oficiale cu instituţiile care organizează alegerile, sunt convinsă că se pregătesc să fraudeze şi alegerile parlamentare.

Cum alfel cum vă explicaţi faptul că deşi în acest moment familia social-democrată are un procent mare de încredere în rândul populaţiei din România, totuşi ei exclud votul românilor şi se gândesc deja la o posibilă guvernare doar cu entităţile politice din zona de dreapta.

Dacă aţi observat, în aceste zile îşi dispută premierul, care este mai deştept, care este mai frumos, dar premier care să provină ori de la PNL, ori de la USR. Dacă va câştiga PSD alegerile, cum să dea PNL-ul sau USR-ul premierul. Unde e democraţia", a declarat, duminică seara, la România TV, Gabriela Firea.

"Suntem candidaţii pentru municipiul Bucureşti, vom ajunge cu votul românilor din Bucureşti în Parlamentul României şi dorim să contribuim la schimbarea în bine a tot ceea ce se întâmplă în Parlament, şi anume: niciodată, dar niciodată, atât Parlamentul, cât şi Guvernul să nu se mai distanţeze, să nu se mai îndepărteze de ceea ce îşi doresc românii, oriunde ar locui aceştia", a declarat Firea după depunerea listelor de candidaţi.
"Îi vedeţi alături de mine pe domnii profesori Streinu-Cercel, Rafila, vedeţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, domnul Tudorache, domnul Motoc, domnul Popescu. De asemenea, colegii noştri care au muncit foarte mult şi devotat pentru români în Parlament, doamna Oana Florea, domnul Daniel Zamfir, Diana Tuşa, o cunoaşteţi pe doamna Rodica Nassar, un om care de asemenea a fost foarte aproape de toţi românii şi a venit cu plus valoare ori de câte ori s-a aflat în orice instituţie. (...) Sunt convinsă că vom propune în Parlament legi care să asigure românilor un trai mai bun, de fapt acest lucru ni-l dorim, siguranţa unui trai mai bun pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc, indiferent ce vârstă şi ce preocupare au", a adăugat Firea, potrivit stiripesurse.ro.

Compania de Drumuri mai face o încercare și scoate din nou la licitație reabilitarea podului de la Cernavodă de pe Autostrada Soarelui. Potrivit digi24.ro, valoarea estimată a lucrărilor este de 81 milioane de lei, iar durata lor este de doi ani.Podul de la Cernavodă a mai fost lansat la licitație pentru reabilitare, în 2019, la pachet cu Podul peste brațul Borcea. Din cauză că nu a fost depusă nicio ofertă, acea licitație a fost anulată.

Miercuri, la Tribunalul Olt, va fi primul termen al procesului în care Gheorghe Dincă e judecat pentru uciderea Alexandrei Măceşanu şi a Luizei Melencu. Judecătoarea Cotoi a anunţat că nu va permite accesul presei în sala de judecată. Singurii care pot asista la proces sunt rudele victimelor şi avocaţii lor. 
Orice „şedință de judecată este publică”, iar decizia ca un proces să fie declarat secret se ia tot în şedinţă publică, „după ascultarea părților prezente, a persoanei vătămate și a procurorului”, se precizează la art. 352 din Codul de Procedură Penală. Prin urmare, cel puţin primul termen din procesul Caracal ar trebui să fie în şedinţă publică, potrivit libertatea.ro. 

„Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministerului“, susţine Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii. Sunt peste 360 de spitale publice în România, din cele mai recente date.„Ceea ce s-a întâmplat la Suceava trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi. După ridicarea stării de urgenţă vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea ministe­rului. Este nevoie şi de actualizarea legii sănătăţii pentru că actuala variantă este depăşită“, a spus Nelu Tătaru, ministrul sănătăţii.

,,Conform raportului transmis ministru­lui sănătăţii de către secretarul de stat Oprea, la Spitalul Judeţean de Urgenţă «Sf. Ioan cel Nou» Suceava au fost depistate mai multe deficienţe privind planificarea reacţiei şi protecţiei faţă de criza sanitară COVID-19, precum şi în alertarea şi antrenarea echipelor medicale pentru criza COVID-19. Condu­ce­rea instituţiei nu mai era eficientă, Consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie“, se arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

„În ceea ce priveşte circuitele funcţionale specifice, cu toate că spaţiul de spitalizare era împărţit în sectoare COVID-19 şi non-COVID, nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiştilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea şi separarea lor. Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi nu a reuşit să acopere, în timp util, necesităţile de investigare“, se mai arată în raportul Ministerului Sănătăţii.

Postarea lui Mihai Goţiu:

"Domnule Dacian Cioloş, ”unitatea” USR PLUS şi ”asumarea greşelilor” nu se poate realiza prin negarea lor în spaţiul public!

Am citit apelul la unitate al preşedinţilor USR PLUS, Dan Barna şi Dacian Cioloş, şi m-aş fi bucurat să fie unul onest şi nu doar un exerciţiu mobilizator pentru membri, respectiv de PR pentru restul cetăţenilor. Din păcate, pe grupurile interne, nu doar că au continuat, ci s-au intensificat atacurile la adresa mea, duse cam tot de aceeaşi colegi ”de serviciu”, supăraţi pe faptul că mi-am exprimat, public, nemulţumirea pentru mimarea democraţiei şi vicierea procesului electoral al desemnării candidaţilor la Cluj, prin intervenţia agresivă în acesta a unor membri din Biroul Naţional al PLUS.

Mai deranjant, însă, e comentariul domnului Dacian Cioloş, pe pagina sa de Facebook, într-un răspuns chiar la postarea cu textul care invită la… unitate. Astfel după ce i se reproşează ”plasarea” mea, a Florinei Presadă şi a lui Emanuel Ungureanu pe locuri ne-eligibile, domnul Cioloş răspunde:

”Dar ce vă face să credeţi că ceilalţi candidaţi, mai puţin cunoscuţi acum (precum au fost acum patru ani şi cei despre care vorbiţi), nu ar fi merituoşi. Acum patru ani, cei despre care vorbiţi au fost puşi pe liste de Nicuşor. Acum, eu unul nu am îndrăznit să pun pe nimeni pe listă. Am avut un proces intern de vot – poate e perfectibil – care nu aveam cum să mulţumească pe toată lumea.

Mai spuneţi-mi un partid din România unde candidaţii sunt aleşi într-un proces de vot al membrilor!”. (Dacian Cioloş).

Să luăm afirmaţiile, pe rând, pentru a vedea cât ne-adevăr se ascunde în spatele lor:

1. Goţiu, Presadă, Ungureanu ar fi fost la fel de puţin cunoscuţi, precum cei aflaţi acum pe locuri eligibile. Cu tot respectul, dar e o afirmaţie contrazisă de realitate. Florina Presadă activă de ani buni în organizaţii care au militat pentru democraţie, drepturi civile şi sociale. Emanuel Ungureanu era recomandat de peste un deceniu de luptă cu tarele sistemului medical şi implicarea lui pentru sprijinul copiilor cu boli grave.

În cazul meu, eram deja implicat, de peste două decenii, în diferite cauze civice cu impact major în Cluj şi România – de la organizarea marii greve studenţeşti din 1995, lupta pentru spaţiul public al Clujului, acaparat de fanteziile ultra-naţionaliste ale lui Funar, lupta, de peste un deceniu, pentru salvarea Roşiei Montane ori organizarea protestelor pentru dreptul la vot al Diasporei, din noiembrie 2014. Profesional am coordonat proiecte editoriale locale şi naţionale, lider de audienţă pe domeniile lor, cu sute de mii de cititori săptămânal şi chiar zilnic, pe print şi online. Una dintre cărţile pe care le-am publicat (”Afacerea Roşia Montană”) a fost una dintre cele mai citite cărţi în 2013 şi 2014, a fost nominalizată şi distinsă cu mai multe premii naţionale.

O asemenea afirmaţie, legată de lipsa de vizibilitate/notorietate, în 2016, a celor menţionaţi, nu este doar neadevărată, ci aproape jignitoare la adresa celor care ne-au acordat votul şi încrederea în toamna acelui an.

2. ”Acum patru ani, cei despre care vorbiţi au fost puşi pe liste de Nicuşor”. FALS. E o generalizare pornită de la modul în care (după informaţiile pe care le-am aflat ulterior) au ajuns pe listele USR membri ai fostului d-voastră Guvern, la Bucureşti, Sibiu ori Timiş, dar care NU se aplică tocmai celor menţionaţi în comentariu! La Cluj, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor a fost o competiţie deschisă, în care au votat toţi membrii de atunci ai Filialei USR Cluj.

Da, este adevărat, şi Nicuşor Dan, şi Clotilde Armand şi alţi colegi din conducerea de atunci a USR şi/sau responsabili cu extinderea mi-au cerut să mă înscriu în USR şi să candidez la Cluj. Şi alături de ei, numeroşi membri din societatea civilă. Da, am avut avantajul de a fi mai cunoscut (datorită activităţii civice anterioare) de unii dintre colegii de la USR Cluj, dar NU s-a făcut nicio listă, nu s-a trecut la ameninţări la adresa membrilor şi nu a existat nicio înţelegere peste capul acestora. Dimpotrivă, singura presiune care s-a făcut, atât public, cât şi intern, a fost cea a lui Cristian Ghinea de… blocare a candidaturii mele. Iar la Camera Deputaţilor competiţia a fost una extrem de strânsă şi cu un rezultat pe care nu l-a anticipat cineva.

3. ”Acum, eu unul nu am îndrăznit să pun pe nimeni pe listă”. Corect doar parţial. Nu a fost ”pus” cineva pe listă, însă au existat presiuni majore, inclusiv cu doar o oră înainte de vot, atât din partea conducerii Filialei PLUS Cluj, cât şi a unor membri din conducerea centrală a PLUS, pentru a NU vota candidaţi propuşi de USR Cluj! Iar despre aceste presiuni aţi avut cunoştinţă, vi le-am transmis direct. Nu am solicitat vreun avantaj competitiv, ci un lucru extrem de simplu – o competiţie corectă, dar care, din păcate, nu a existat.

4. ”Am avut un proces intern de vot – poate e perfectibil – care nu aveam cum să mulţumească pe toată lumea”. Da, procesul intern de vot e perfectibil, însă problema majoră nu a constat în lipsa de ”perfecţiune” a procesului de vot, ci în vicierea lui. Şi, din acest punct de vedere, rămâne o întrebare la care răspunsul e la cetăţeni: ce e mai grav ori ”mai puţin grav” – listele de candidaţi să fie stabilite, în mod asumat şi public, de conducerea centrală (ori locală) a unui partid, ori să se mimeze democraţia?

***

Îmi cer scuze colegilor din USR şi PLUS că am revenit asupra acestui subiect. Dar consider că pentru sănătatea organizaţiei noastre şi, mai ales, ţinând cont de obiectivele pe care ni le-am propus pentru schimbarea şi modernizarea României, modul în care au fost stabilite listele de candidaţi (nu doar la Cluj, Bucureşti ori blocarea abuzivă a candidaturii lui Vlad Teohari la Diaspora, ci şi în alte, multe filiale din ţară) reprezintă o uriaşă vulnerabilitate. Pe plan intern (în partid) nu doar că nu vor stopa asemenea practici, ci le vor încuraja – generând ideea că acesta e ”modelul de succes” şi de promovare.

Pe plan extern (printre alegători) generează neîncredere şi lehamite. Eşecul Alianţei Civice (după ce s-a transformat în partid) şi al Convenţiei Democratice, la sfârşitul anilor 90, s-a încheiat cu revenirea în forţă a PSD şi a ascensiunii fulminante a PRM. Iar cei ”15.000 de specialişti” despre care făcea referire Convenţia Democratică în campania pentru alegerile din 1996, au devenit subiect de ironie şi glume amare.

Apelul la unitate şi asumarea greşelilor făcute nu e credibil, atâta vreme cât e urmat, la foarte scurtă vreme, de negarea greşelilor făcute! Şi, nu pe mine, ci pe cetăţeni trebuie să-i convingeţi că putem câştiga luptele pe care le avem de dus înlocuind ”coloneii” cu ”soldaţi” înregimentaţi mai ieri…

***

PS: Mi-aş fi dorit să mă pot bucura şi eu, aseară, alături de toţi colegii, după adoptarea Programului de Guvernare al USR PLUS, cu atât mai mult cu cât sunt unul dintre cei care am contribuit, în Comisia comună USR PLUS, îndeosebi pe partea de Mediu, la finalizarea lui. Dar, câtă vreme încă n-am răspunsuri legate de cine va lupta pentru implementarea lui în viitorul Parlament (şi tot la partea de Mediu mă refer), bucuria e estompată. Sper, cât mai repede, să am acest răspuns, şi nu doar eu, ci cei cărora le cerem încrederea şi votul."