Autoritățile române anunță că au primit șapte oferte pentru proiectarea ultimului sector al drumului Filiași-Lugoj. Acestea au fost primite luni, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Pentru proiectarea ultimului lot al drumului de mare viteză Filiași-Lugoj au fost depuse luni șapte oferte, a fost anunțul lui Grindeanu.

Studiul de Fezabilitate pentru sectorul Caransebeș-Lugoj (50 km) trebuie să fie finalizat in maximum 20 de luni, după semnarea contractului.

Suma estimată pentru derularea acestui contract este de 18,56 milioane de lei, sumă asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile.
Întregul proiect al drumului de mare viteză Filiași-Lugoj (aproximativ 230 km) are un rol important în asigurarea unor conexiuni moderne atât între regiunile istorice ale Romăniei cât și între estul și vestul Uniunii Europene, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Întrevederea a avut loc la sediul MApN.

Potrivit reprezentanților MApN, întrevederea celor doi oficiali „a oferit prilejul abordării unor subiecte importante pe dimensiunea de apărare, precum situația actuală de securitate din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, aspecte privind planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării”.
Sursa menționată mai anunță că „ministrul apărării naționale a mulțumit oficialului american pentru dialogul constant și coordonarea strânsă, aspecte esențiale într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, care întăresc și mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două state”.

Ministrul Tîlvăr a reiterat importanța prezenței trupelor SUA în România, complementară capabilităților de descurajare şi apărare ale NATO, apreciind profesionalismul forțelor americane.
„Aceste dislocări reprezintă încă o dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de regiunea Mării Negre, iar contribuția persistentă este fundamentală în descurajarea acțiunilor Federației Ruse în regiune”, a arătat ministrul apărării naționale.

De asemenea, ambii oficiali au concluzionat că oferirea unei asistențe internaționale multidimensionale continue este esențială pentru susținerea Ucrainei în efortul defensiv și pentru restabilirea ordinii și stabilității regionale și internaționale.
În finalul întrevederii, ambele părți au convenit continuarea dialogului în vederea dezvoltării priorităților comune în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie, de la Washington.

Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianței PSD-PNL la funcția de primar al Bucureștiului, a început o serie de dezbateri tematice cu partenerii politicii și experții din diferite domenii de activitate. Prima temă abordată a fost termoficarea.

Cătălin Cîrstoiu susține că Primăria Capitalei împinge Termoenergetica și ELCEN în faliment

„Departe de a rezolva problema termoficării în București, Primăria Capitalei condusă de Nicușor Dan împinge Termoenergetica și ELCEN în faliment! Datoriile Termoenergetica către ELCEN se apropie de 1 miliard de lei (inclusiv penalități), iar sistemul centralizat de termoficare e o sită prin care se irosesc zilnic banii bucureștenilor. Energia termică în București e produsă scump, ineficient – la un preț de 3 ori mai mare decât în Oradea, de pildă – iar bucureștenii au suferit și suferă în continuare de lipsa căldurii și a apei calde. Mai mult, primăria condusă de Nicușor Dan a ratat fonduri europene pentru termoficare de peste 200 de milioane de euro, bani pe care îi putea accesa din 2020, dar pe care n-a știut să-i atragă”, a transmis Cîrstoiu.

Candidatul la Primăria Capitalei a anunțat ce soluții are pentru rezolvarea problemelor legate de termoficare.

„Ca primar general mă voi ocupa din prima zi de îmbunătățirea sistemului de termoficare, cu obiectivul major de a reduce prețul la energia termică pentru bucureșteni. Prima măsură concretă pe termen scurt va fi fuziunea ELCEN – Termoenergetica, pentru a integra producția cu distribuția de energie termică și a începe astfel eficientizarea sistemului. În al doilea rând, în colaborare cu Ministerul Energiei, vom face branșarea CET-urilor direct la rețeaua Transgaz, lucru care va contribui și el eficientizare și la scăderea costurilor. În al treilea rând, vom înlocui conductele de termoficare din rețeaua principală și din cea secundară, dar promit bucureștenilor un alt ritm, mult mai bun față de cel actual”, a transmis Cătălin Cîrstoiu.
În plus, Cîrstoiu consideră că „Bucureștiul trebuie să se orienteze către noi forme de energie” și promite că va „explora potențialul energiei geotermale, care poate fi o bună soluție în special pentru partea de nord a orașului, dar și producția de energie din deșeuri.
„Voi face echipă cu Guvernul României, cu Consiliul General al Capitalei, cu primăriile și consiliile de sector pentru a le da bucureștenilor un sistem de termoficare mai bun, căldură și apă caldă oricând e nevoie, la un cost mai mic”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Europarlamentarul român Dan Nica a solicitat despăgubiri pentru industriile și cetățenii care au fost victimele practicilor înșelătoare. Este vorba despre facturile mincinoase la energia electrică și gaze naturale.

Solicitarea a fost făcută în plenul Parlamentului European.

„Am cerut ferm în plenul Parlamentului European, despăgubiri financiare pentru industriile din Uniunea Europeană, din România și pentru toți cetățenii care au fost victimele practicilor înșelătoare și care au avut că efect facturi mincinoase la energia electrică și gaze naturale”, a comunicat Dan Nica.

Europarlamentarul social democrat a mai anunțat că toți cei care au făcut profituri ilegale vor fi pedepsiți.
„Toți cei care au făcut profituri necinstite și ilegale, profituri de zeci de miliarde de euro, astăzi sunt subiectul investigațiilor autorităților și vor fi pedepsiți”, a adăugat Dan Nica.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție de 97% în cazul fondurilor europene. Este vorba despre fondurile alocate în exercițiul financiar 2014-2020, prin Politica de Coeziune.

România a primit peste 23 de miliarde de euro de la UE în perioada 2014-2020.
„Nu mai puțin de 23,288 miliarde euro a primit România, până la acest moment, din exercițiul financiar 2014-2020, pe Politica de Coeziune, ajungând la un grad de absorbtie de 97%”, a declarat ministrul Câciu.

Reprezentantul Guvernului a comparat rezultatele din ultimii doi ani cu cele din ultimii șapte ani.

„Să mai spun că, la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 mld cuvenite pe Politica de Coeziune? Avand un grad de absorbție de 50%? (50% la un an dupa terminarea perioadei normale de absorbtie si intrand in perioada de extindere n+3). Să mai spun că în acesti doi ani si jumatate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei sapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare? Cum ar fi arătat România fără acest rezultat? Rezultat care vine pentru că suntem o echipă în Guvern, în ministere si pentru că avem o coalitie stabilă care a înteles ca interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul "cine e mai deștept" nu fac decât sâ distrugă o nație”, a precizat ministrul Adrian Câciu.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că industria își continuă redresarea. În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%, a transmis ministrul român.

Industria românească își continuă redresarea lunară, ajungând în luna februarie să înregistreze prima creștere anuală, deși condițiile externe dificile nu au dispărut, a anunțat Radu Oprea.
„În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%. În cadrul acesteia, producția din industria prelucrătoare s-a majorat cu 0,7%, iar cea din industria extractivă cu 2,9%. Industria românească își îmbunătățește competitivitatea și contribuie din ce în ce mai mult la cererea internă, majorată semnificativ de investițiile publice. Programul PSD „Fabricat în România”, concretizat în programe de sprijin, precum cele destinate industriei prelucrătoare și producției de materiale de construcții, gestionate de MEAT, va accelera creșterea industrială”, a scris, pe Facebook, ministrul Economiei.

Potrivit demnitarului, cele mai mari creșteri de producție, de 15-20% în februarie 2024 față de februarie 2023, s-au înregistrat la fabricarea substanțelor și produselor chimice, la materialele de construcții (produse din minerale nemetalice) și în industria metalurgică.

„Încetarea declinului industriei românești nu este conjuncturală. De la începutul anului, producția este tot mai mare față de sfârșitul anului trecut. În luna ianuarie, producția industrială a crescut cu 1,1% față de decembrie 2023, iar în luna februarie față de luna ianuarie 2024, cu 10,8%, ceea ce înseamnă o creștere cumulată față de decembrie 2023 de 12%”, a fost concluzia ministrului Radu Oprea.

Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale.
Cei doi lideri au explicat de ce s-au aliat cele două mari partide.

„Bucureștiul poate redeveni orașul dorit de oameni, o Capitală a viitorului. Pentru marile proiecte ale orașului este nevoie de o bună colaborare și acesta e sensul alianței electorale PSD PNL”, scrie într-un comunicat de presă semnat de ambii lideri..

Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale între cele două organizații politice din Capitala.

Este un prim pas pentru formarea echipelor comune PSD PNL în consiliile locale ale celor șase sectoare și în Consiliul General al Municipiului București.
„În Consiliul General al Municipiului București, alianța dintre PSD și PNL își dovedește deja eficiența. Capitala are buget datorită votului consilierilor general social-democrați și a consilierilor generali liberali. De asemenea, nouă majoritate a reușit să închidă robinetul cheltuielilor inutile propuse de primarul general Nicușor Dan și să găsească resurse, de exemplu, pentru stimulentul destinat adulților cu dizabilități neplătit întreg de doi ani, pentru transportul public și pentru termoficare. Traficul și soluțiile pentru un transport public de calitate, combaterea poluării, investițiile în sistemul de termoficare, consolidarea clădirilor de patrimoniu și a celor cu risc seismic, investițiile în sănătate și educație, cultura sunt temele centrale ale alianței electorale PSD PNL pentru Capitală”, scrie în comunicatul de presă comun PSD-PNL.

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anuI 2024 (BEC) informează că, în data de 10 aprilie a.c., ora 24:00, s-a încheiat perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Biroul Electoral Central urmează să se pronunțe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 29 aprilie 2024.
Lista candidaturilor depuse și înregistrate la BEC pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024 este următoarea:
Formațiuni politice
1. Alianța Electorală PSD PNL
2. Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei
3. Alianța România Socialistă
4. Alianța AUR
5. Partidul S.O.S. România
6. Partidul Alternativa Dreaptă
7. Partidul Diaspora Unită
8. Partidul Umanist Social Liberal
9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
10. Partidul Oamenilor Liberi
11. Uniunea Democrată Maghiară din România
12. Partidul România Mare
13. Partidul Noua Românie
14. Partidul Patrioților
15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
Candidați independenți
1. Jurma Paul-0ctavian
2. Pîrvănescu Paula-Marinela
3. Gheorghe Vlad-Dan
4. Mustățea Ilie-Cătălin
5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel
6. Mîndru Petru
7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, a solicitat explicații de la comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton. Social democratul a făcut interpelările pe tema dependenței față de China în producția de panouri solare și a soluțiilor pentru sprijinirea industriei oțelului, aluminiului și cimentului.

„În această săptămână, din poziția de lider al grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am cerut soluțiile comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton, atât despre reducerea dependenței față de China în producția de panouri solare cât și sprijinul concret pentru industria oțelului, aluminiului și a cimentului”, a declarat Dan Nica.

Politicianul român a mai spus că importurile de oțel din afara UE nu reprezintă soluția așteptată de industria europeană.
„Prin Net-Zero Industry Act ne-am luat angajamentul că industriile care au emisii de dioxid de carbon vor avea sprijinul Comisiei Europene în drumul lor spre decarbonizare. Importurile de oțel din Turcia, Rusia sau Oman nu au fost și categoric nu vor fi soluția pe care ne-o dorim. Toate aceste lucruri subminează grav eforturile făcute în încercarea de a fi siguri că putem produce în UE toate elementele necesare pentru industriile strategice sau critice.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Întâlnirea a avut loc miercuri. Ciolacu și Kavalec au discutat despre parteneriatul strategi dintre cele două țări.

Premierul Marcel Ciolacu a dezvăluit ce a discutat cu ambasadorul SUA.

„Discuție fructuoasă cu Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, pentru stimularea creșterii economice a României și a alianței noastre vitale NATO. Astăzi, România este un actor strategic pe Flancul Estic. Întărirea parteneriatului este cheia pentru prosperitatea și securitatea națiunii noastre”, a scris Marcel Ciolacu pe platforma X.