Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat 33,1% din fondurile prin PNRR. În prezent avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro sunt finanțări PNRR, spune Câciu.

Declarațiile au fost făcute în urma Conferinței anuale privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„România a făcut progrese remarcabile în ultimul an în implementarea PNRR. În prezent, avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro reprezintă finanțări PNRR. România a încasat deja 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, iar 1,9 miliarde de euro cu execuția la martie sunt deja cheltuite. Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării, iar fondurile disponibile să sprijine dezvoltarea economiei. Pentru aceasta lucrăm constant cu coordonatorii de reforme și investiții finanțate din PNRR și cu cei ai Comisiei Europene pentru a accelera implementarea PNRR. Subliniez că pentru succesul implementării PNRR este necesar dialogul constant cu Comisia, dar și consecvența coordonatorilor de reformă în recuperarea întârzierilor și realizarea la timp a investițiilor și reformelor”, a declarat Adrian Câciu.

România beneficiază de fonduri în valoare de 28,5 mld. euro prin PNRR, din care 13,6 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi.

Conform MIPE, până în prezent, România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR și a primit în total fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a doua cereri de plată.

Cătălin Cîrstoiu este în mod oficial candidatul comun susținut de PNL și PSD la Primăria Capitalei. Medicul susține că s-a înscris în lupta electorală deoarece Bucureștiul este un oraș bolnav. Împreună îl putem face sănătos, a transmis Cîrstoiu.

„Ca medic am ajuns la concluzia, având un simț civic față de comunitatea în care trăiesc, că sănătatea nu se rezumă strict la acele manevrele pe care omul le găsește în spital”, a explicat candidatul.

Cătălin Cîrstoiu a vorbit despre viziune și a spus că orașul trebuie să fie vindecat.

„Una din obligațiile mele față de pacienții mei a fost să asigur tratamentul unor boli grave, cancerul. Și am făcut-o, zic eu, avem cel mai modern buncăr de radioterapie care există în Europa de Est, în scurt timp va fi functional. Uitându-mă la acest oraș, am văzut că probabil, prin diverse elemente de diagnostic, are aceeași boală, boala asta care m-a obsedat multă vreme. În fața dumneavoastră aveți un supraviețuitor al acestei boli. Sigur, făcându-vă această mărturisire care pentru mine e puțin dureroasă, vă transmit că împreună vom învinge un oraș bolnav și îl vom face sănătos”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis contestația depusă de Alianța Dreapta Unită. ICCJ a anulat decizia Biroului Electoral Central (BEC) și a admis protocolul de constituire a alianței electorale formate din USR, PMP și Forța Drepte.

Decizia a fost luată marți.

„Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie. Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine", a spus Eugen Tomac, președintele PMP.

Decizia a fost salutată și de liderul USR.

„ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica Opoziția să participe la alegeri. Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare. ICCJ a decis corect, la fel cum a făcut-o în 2019, când Dragnea și PSD au vrut să scoată USR de pe buletin. Nu le-a mers nici atunci, nu le-a mers nici acum. Ne vedem la vot, pe 9 iunie”, a transmis Cătălin Drulă, președintele USR.

Contestația a fost depusă luni ca urmare a deciziei Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a dezmințit informațiile privind creșterea TVA. Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA, a explicat ministrul pe Facebook.

Ministrul Marcel Boloș susține că declarațiile sale au fost interpretate greșit.

„Pe principiul nu lăsa adevărul să strice o știre bună, după o discuție foarte corectă despre perspectivele macroeconomice ale României prin prisma scenariilor potențiale prezentate de organismele internaționale, au apărut și titlurile: Boloș vrea să crească TVA-ul. Iată ce am spus eu: Aceste reajustări în ceea ce priveşte cota standard de TVA şi o singură cotă, aşa cum cere Comisia Europeană, sunt o alternativă de luat în calcul, pentru ca să avem celălalt obiectiv de dus la bun sfârşit, acela de reducere a impozitării muncii. Este prematur însă de precizat care va fi soluția”, a scris Marcel Boloș pe rețeaua socială.

El a mai reiterat faptul că în 2023 nu va crește nicio taxă.

„Reiau cât se poate de ferm: Nu creștem impozite și taxe în 2024, nu încape în discuție creșterea TVA. Am spus-o încă de la aprobarea legii bugetului, obiectivul este să menținem un echilibru între nevoile românilor și evitarea unor impozite suplimentare care pot afecta bugetul gospodăriilor Cota unică de impozitare a contribuit semnificativ la stimularea investițiilor private, la creșterea numărului de locuri de muncă și la consolidarea capitalului autohton. Este un pilon al stabilității fiscale și a predictibilității pentru întregul sector economic. Totodată, echilibrarea deficitului trebuie realizată prin optimizarea cheltuielilor, printr-o colectare mai eficientă și prin combaterea evaziunii fiscale, Nu prin modificarea sistemului fiscal. Aici avem parte și de o veste bună despre care voi vorbi ulterior: Curtea Constituțională a respins astăzi sesizarea cu privire la legea pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”, a transmis Marcel Boloș.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții producătorilor și ai retailerilor autohtoni. Vrem să oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import, a spus Ciolacu la finalul întrevederii.

La discuții au participat reprezentanți ai lanțurilor de magazine autohtone și ai distribuției din comerțul cu bunuri alimentare. Participanții au căutat soluțiile prin care Guvernul să poată sprijini producătorii, distribuitorii și retalierii români.

„Mi-am dorit să am această discuție, pentru a vedea ce poate face statul român pentru producătorii autohtoni, dintre care mulți au și propriul flux de desfacere, având în vedere anumite probleme pe care ni le semnalează. Vrem să le oferim produselor românești șanse egale pe piață cu produsele de import și chiar să încurajăm comercializarea lor și în alte țări”, a declarat Marcel Ciolacu.

Printre temele abordate au fost impactul unor măsuri precum impozitul de 1% pe cifra de afaceri sau plafonarea adaosurilor comerciale la unele categorii de produse, debirocratizarea interacțiunii cu instituțiile statului, implementarea sistemului de Garanție-Returnare RetuRO, accesarea de fonduri europene pentru comerț și distribuție, precum și reglementările aplicabile în domeniul forței de muncă.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță că a votat, în Parlament, legea prin care 80% din redevenţele pentru exploatarea apelor minerale să revină comunităţilor locale şi doar 20% să meargă către bugetul de stat.

„Procentul de 80% pentru comunitățile locale se va distribui :
-45% pentru Consiliul Local și
-35% pentru Consiliul Judeţean”, a transmis deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu.

Potrivit deputatului gălățean, Legea adoptată este relevantă deoarece „localitățile unde sunt exploatate aceste ape minerale vor fi beneficiarele centrale ale redevenţelor, lucru ce ar aduce investiții în renașterea unor stațiuni din România, de renume internațional, pentru apele lor minerale și termale”.

„Parlamentul a stabilit prin această lege că este firesc ca localitățile unde sunt exploatate aceste ape minerale să fie principalele beneficiare ale redevenţelor”, a mai precizat deputatul Viorica Sandu. 

Europarlamentarul social democrat Dan Nica a vorbit la Parlamentul European despre importanța ajutorului UE pentru industria oțelului. El a oferit exemplul unității siderurgice din Galați.

Potrivit lui Dan Nica, industria a fost afectată de crizele din ultima perioadă. Am asigurat finanțarea din bani europeni de până la 20% din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru industria oțelului, a transmis Nica.

„În această perioadă industria oțelului, și nu este doar industria oțelului, este și a aluminiului și îngrășăminte chimice și partea de industrie chimică, au fost puternic afectate. Ele se numesc generic industry energo-intensive. Deci unde consumul de energie electrică și de gaze are o pondere foarte mare în obținerea produsului final. Mai mare decât orice alt tip de activitate. Având această pondere mare, ele au fost și foarte puternic afectate. În absența unor măsuri de sprijinire a acestor industrii, se întâmplă ce am văzut cu toții în ultimul an de zile în Uniunea Europeană. S-au închis capacități de vreo 40 de milioane de tone de producție de oțel”, a explicat Dan Nica.

Europarlamentarul PSD a vorbit despre impactul asupra combinatului siderurgic de la Galați, unul dintre cele mai mari din lume.

„Pentru noi, la Galați, această chestiune este de o importanță vitală. Pentru că absența unor bani europeni, programe de finanțare, care să vină să facă transformarea modului de a produce oțelul ca să vă spun mai direct. Astfel încât emisiile de dioxid de carbon să fie cât mai mici și ei să nu mai plătească aceste taxe. Asta le permite să fie competitivi, să poată să poată să vândă ieftin și fără să mai fie supuși unor chestiuni de necompetivitate, cum se întâmplă cu oțelul care vine din Turcia. Ceea ce este o prostie. Dar este la jumătate de preț, pentru că ei nu plătesc taxele de dioxid de carbon. Combinatul de la Galați le plătește: și taxele de dioxid de carbon, și taxele pe energie, și toate celelalte lucruri. Și atunci este corect? Eu cum să concurez cu oțelul produs în Turcia, care nu plătește niciun fel de taxă. Eu, la Galați, fiind obligat să plătesc toate taxele. Care e raportul 1 la 2. Cam 700 de euro și ceva este tona de oțel produsă la Galați și în Uniunea Europeană e tot același preț, ca să fie clar. Să nu credeți că la Galați se produce mai scump decât în Germania, în Franța sau în Spania, iar cel care vine din Turcia vine cu 350 de euro, 400 de euro, și uneori mai vine și din Rusia”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 807 milioane lei de la bănci. Împrumutul a fost făcut luni printr-o licitație de obligațiuni de stat scadente în aprilie 2031, cu o dobândă de 6,58% pe an.

La licitaţie au participat şapte bănci. Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume propriu 804 milioane lei. 237 milioane lei au fost oferte necompetitive.

Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 657 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost în valoare de 150 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că susține amendamentul depus de parlamentarii PSD privitor la prelungirea plafonării adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024. Amendamentul a fost depus luni.

Amendamentul va prelungi perioada în care se aplică măsura privind prețurile până la sfârșitul anului atunci când inflația ar trebui să coboare sub pragul de 5%.

„Susțin amendamentul depus astăzi (n.r. marți, 19.03.2024) în Parlament de PSD, amendament care prelungește plafonarea adaosurilor la prețurile alimentelor de bază până la 31 decembrie 2024! Este o măsură absolut justificată până când inflația va ajunge sub 5% la finele anului, conform datelor BNR”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat că peste câteva zile va propune „un mecanism îmbunătățit de plafonare a prețurilor la energie și gaze, care să ofere un ajutor suplimentar atât populației, cât și economiei până în 2026”.