Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a semnat contractul de finanțare pentru implementarea proiectului „Promovarea, monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale și a antreprenoriatului social în România”, cu scopul de a sprijini incluziunea socială și pentru reducerea marginalizării grupurilor vulnerabile.

„România a avut o tradiție puternică în economia socială, iar acum este momentul să-l redresăm și să-l facem un instrument eficient de creare a locurilor de muncă și de incluziune socială. Persoanele din medii vulnerabile vor să muncească, iar angajatorii trebuie sprijiniți prin măsuri concrete! Îmi doresc ca și în România economia socială să se dezvolte așa cum se întâmplă deja în Franța, Spania sau Italia”, a declarat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Inițiatorii proiectului își doresc „instrumente moderne pentru colectarea și analiza datelor despre întreprinderile sociale, inclusiv în contextul tranziției verzi și digitale, elaborarea Strategiei Naționale în domeniul economiei sociale, cu un plan de acțiune clar și bazat pe cercetări de teren, crearea unei platforme digitale cu incubatoare virtuale, piețe online pentru produse și servicii sociale, centre și rețele de ambasadori ai antreprenoriatului social, campanii de promovare și recunoaștere publică, evenimente pentru creșterea vizibilității sectorului și sprijin pentru entitățile de economie socială: cooperare, schimb de bune practici, conectare cu sectoarele public și privat.”

Durata proiectului este 57 de luni, iar bugetul are valoarea de 3,3 milioane euro (20,5 milioane lei).

Țintă principală este crearea unui ecosistem național solid pentru economia socială și antreprenoriatul social, cu impact economic și social durabil, a precizat Ministerul Muncii.

Investiții importante la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf.Ap.Andrei” din Galați. Unitatea medicală a fost dotată cu un aspirator cu ultrasunete pentru Secția de Neurochirurgie și cu un sistem laparoscopic 4K cu lumină fluorescentă complet echipat pentru Chirurgie generală.

Echipamentele au costat 2 milioane de lei și au fost achiziționate de Consiliul Județean Galați printr-un proiect cu fonduri europene, prin Programul Sănătate.
Președintele CJ Galați, Costel Fotea a declarat că aspiratorul „este un echipament de înaltă tehnologie ce utilizează ultrasunete pentru a extirpa tumori cerebrale și osoase, protejând țesutul sănătos din jur și permițând intervenții de mare precizie”.

De asemenea, sistemul laparoscopic 4K cu lumină fluorescentă complet echipat pentru Chirurgie generală este „un echipament inovativ care ajută la identificarea și eliminarea tumorilor și metastazelor, prin intervenții minim invazive, cu riscuri reduse și o recuperare mult mai rapidă pentru pacienții bolnavi de cancer”.

Pentru buna utilizare a echipamentelor moderne, personalul medical beneficiază de sesiuni de instruire.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat FIDELIS. Aceasta este lansată vineri, 4 aprilie, și va fi disponibilă până pe 11 aprilie. Persoanele fizice peste 18 ani pot subscrie titluri denominate în lei și euro prin BT Capital Partners&Banca Transilvania, BCR, BRD, Alpha Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank.

Ediția din aprilie 2025 include o tranșă specială pentru donatorii de sânge, care beneficiază de cea mai mare dobândă oferită - 7,60% pentru titlurile cu scadență la 1 an. Donatorii pot subscrie de la un prag minim de doar 500 lei, față de 5.000 lei în cazul celorlalți investitori, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Sunt eligibili cei care au donat sânge începând cu 1 octombrie 2024.
Pentru ceilalți investitori, emisiunea include titluri în lei cu scadențe de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 6,60%, 7,30% și 7,60%, precum și titluri în euro cu scadențe de 2 și 7 ani și dobânzi anuale de 3,60% și 6%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 lei sau 100 euro. Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute înainte de scadență, cu dobânda aferentă perioadei de deținere.
Această ediție marchează a treisprezecea campanie „România are sânge de rocker, acum și de investitor", inițiativa atrăgând până în prezent 26.618 donatori-investitori care au subscris aproximativ 2,9 miliarde lei.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a vorbit în plenul legislativului european despre pericolul subfinanțării politicii de coeziune în UE. Discursul a fost ținut în contextul unor dezbateri despre redirecționarea fondurilor pentru coeziune către alte domenii.

„Politica de coeziune este unul dintre cele mai puternice instrumente europene. Este expresia concretă a solidarității dintre statele membre și regiunile Uniunii. Fără aceasta, Europa s-ar rupe în două: între regiuni dezvoltate și regiuni lăsate în urmă”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

El a mai arătat că procesul de revizuire de la mijlocul perioadei bugetare reprezintă o oportunitate de a corecta deficiențele actuale, de a accelera implementarea fondurilor europene și de a demonstra impactul lor real în viața cetățenilor. Totodată, a lansat un apel direct către Comisia Europeană să își afirme clar susținerea pentru menținerea politicii de coeziune după 2027.
„Nu putem permite ca o politică vitală pentru echitatea europeană să fie subfinanțată sau marginalizată. Sunt voci care pun sub semnul întrebării viitorul coeziunii, iar Comisia trebuie să spună clar: <nu> acestor modificări. Coeziunea nu este un moft. Este garanția unei Europe unite, echilibrate și prospere”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul va proteja companiile românești, de efectele noului război comercial al tarifelor vamale, între America și Europa.

 „Vom proteja companiile românești, cu toate resursele disponibile, de efectele noului război comercial al tarifelor vamale, între America și Europa. Pregătim măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate prin scheme de ajutor de stat cât mai eficiente și simplu de aplicat, ca să poată produce efecte în cel mai scurt timp”, a anunțat premierul Ciolacu, înainte de ședința de Guvern.

 Șeful Executivului a transmis un mesaj pentru „cei care acuză zilnic cât de prost merg lucrurile în economie”.

â„Sunt date din ultimele zile ce arată încrederea investitorilor români și străini în potențialul nostru economic. Cea mai mare companie industrială antreprenorială, Chimcomplex investește 100 de milioane de euro într-o fabrică nouă, la Onești. Finlandezii de la Nokian au început producția de anvelope la Oradea. Vor depăși un miliard de euro cifră de afaceri chiar din acest an. Mobexpert, Dedeman și toate marile lanțuri de hypermarketuri își extind rețeaua logistică în țară, cu investiții de sute de milioane de euro. Un fond american de investiții a achiziționat cu peste 1,3 miliarde de euro rețeaua de sănătate Regina Maria”, a precizat Ciolacu.

În concluzie, există încredere în România, de aceea investitori serioși pun la bătaie atâția bani, a subliniat Ciolacu.

Candidatul Crin Antonescu solicită Guvernului să intervină pentru a ajuta companiile românești afectate de tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump. Trebuie să protejăm cu toate forțele companiile românești de efectele unui război comercial de proporții, al tarifelor vamale, între America și Europa, a transmis Antonescu.

„Voi cere liderilor coaliției ca Guvernul să pregătească urgent măsuri de sprijin pentru toate industriile afectate. Aceste scheme de ajutor de stat trebuie să fie eficiente și simplu de aplicat, să-și poată produce efectele rapid”, a anunțat Crin Antonescu.

Candidatul partidelor aflate la guvernare a anunțat că va milita pentru o diplomație economică activă.

„Iar ca președinte al României voi schimba imediat centrul de greutate al diplomației noastre. Trebuie să ne schimbăm complet atitudinea și să ne orientăm spre o diplomație economică activă. Atragerea de investiții străine majore în România și găsirea de noi piețe de desfacere pentru mărfurile românești vor reprezenta noile priorități ale tuturor ambasadelor noastre din lume”, a precizat Crin Antonescu.
Tarifele comerciale anunțate miercuri de Trump vizează aproape toate țările din lume.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a trimis un mesaj cu ocazia emiterii primei Cărți Electronice de Identitate în România. Este un pas important spre viitor, a spus Predoiu.
Mesajul a fost trimis miercuri.

„Astăzi facem un pas important spre viitor. A fost remisă titularului prima Carte Electronică de Identitate din România – un moment așteptat, care marchează o etapă semnificativă în procesul de digitalizare a administrației publice. Ministerul Afacerilor Interne contribuie activ la modernizarea instituțiilor statului, iar această nouă carte de identitate este dovada clară că direcția în care mergem este cea corectă: servicii publice mai bune, mai rapide, mai sigure”, a explicat Cătălin Predoiu.

Potrivit acestuia, emiterea noii Cărți Electronice de Identitate face parte dintr-un proces amplu de transformare digitală a structurilor MAI, care muncesc zi de zi pentru ca cetățenii să beneficieze de servicii moderne, accesibile și eficiente.
Avantajele pentru cetățeni sunt multiple: elemente avansate de securitate, care oferă o protecție crescută împotriva falsificării sau a furtului de identitate, posibilitatea de a folosi documentul ca act de călătorie în interiorul UE și acces facil la servicii electronice, inclusiv posibilitatea utilizării semnăturii electronice.
„Continuăm, pas cu pas, transformarea digitală a serviciilor publice, cu respect pentru drepturile fundamentale și cu o viziune clară asupra viitorului”, a fost concluzia ministrului Afacerilor Interne.

Românii cu domiciliul într-un stat al Uniunii Europene vor obține cărți electronice de identitate printr-o procedură simplă. Statul român a simplificat procedurile astfel încât documentul să poată fi obținut online.

Conform deciziei Guvernului, cetățenii români cu domiciliul într-un stat al Uniunii Europene pot obține cartea electronică de identitate, printr-o procedură simplă. Solicitantul trebuie să-și facă un cont pe platforma online a Ministerului de Interne. La înscriere se solicită o adresă de e-mail și un număr de telefon. Ulterior, procedura este simplă, fiind exclusiv digitală.

„Le oferim cetățenilor români cu domiciliul într-un stat al Uniunii Europene cărți electronice de identitate, printr-o procedură simplă. Fiecărui solicitant îi facem cont în platforma online a Ministerului de Interne, pe baza unui e-mail și a numărului de telefon, iar tot procesul va fi exclusiv digital”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

USR cere clarificări urgente de la Ministerul Apărării privind transferul companiilor din industria de apărare. Românii și partenerii noștri merită transparență, susțin reprezentanții partidului aflat în opoziție.

Senatorul USR Sorin Șipoș, membru în Comisia pentru apărare din Senat, solicită public ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, să explice stadiul și temeiul deciziei privind transferul companiilor din industria națională de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării, în contextul în care „Guvernul și Președinția se contrazic flagrant pe acest subiect”.

Într-o interpelare oficială, Sorin Șipoș atrage atenția că România are nevoie, mai mult ca oricând, de coerență în strategia de apărare.

„Industria națională de apărare are nevoie de un cadru clar și eficient de guvernanță, capabil să răspundă rapid nevoilor Armatei Române. În acest context, Ministerul Apărării are obligația să vină cu explicații clare privind reformarea managementului companiilor de apărare și planurile pentru consolidarea capacităților militare în zona Mării Negre”, declarǎ senatorul USR Sorin Şipoș.
USR susține că președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat recent transferul unor companii de la Ministerul Economiei către MApN, în timp ce ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a declarat public că nu are cunoștință de nicio astfel de inițiativă.
Concluzia USR este că informațiile contradictorii transmise de oficiali de rang înalt afectează grav încrederea publicului și a aliaților noștri din NATO. Ca urmare USR cere Ministerului Apărării să răspundă clar la următoarele întrebări:
– Există într-adevăr această intenție de transfer?
– Care este lista exactă a companiilor vizate?
– Ce criterii au fost folosite pentru selecție?
– Care este calendarul estimat pentru implementare?