Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a felicitat pe președintele ales Nicușor Dan. De asemenea, Bolojan le-a mulțumit românilor care au participat în număr mare la vot, indiferent de opțiunea politică.

„ROMÂNIA A ALES. Felicitări, Nicușor Dan! Mulțumesc cetățenilor țării noastre pentru participarea în număr mare la vot, indiferent de opțiunea pe care au avut-o. Sunt recunoscător tuturor celor implicați în organizarea alegerilor pentru derularea în bune condiții și a turului doi. Mulțumim, România!”, a scris Ilie Bolojan pe rețelele de socializare.

Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, iar George Simion 46,4%, după centralizarea proceselor-verbale din toate secțiile de votare din țară și străinătate. Diferența între cei doi candidați a fost de 829.697 de voturi.

Candidatul pro-european Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, iar George Simion a avut 46,4% în turul doi al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a fost stabilit după centralizarea proceselor verbale din toate secțiile de votare din țară și străinătate.

Diferența între cei doi candidați a fost de 829.697 de voturi.

Nicușor Dan a obținut 6.168.696 de voturi (53,6%), iar George Simion 5.338.999 (46,4%).

În țară, Nicușor Dan a câștigat 55,16 % din voturi. În Diaspora George Simion a obținut 55,86 % din voturi.

Consiliul Superior al Magistraturii anunță că peste 400 de candidați vor susține, la sfârșitul lunii mai, examenul de admitere la Școala Națională de Grefieri.

Săptămâna trecută, comisia de organizare a concursului din cadrul CSM a definitivat analiza dosarelor de înscriere și a stabilit că 415 candidați îndeplinesc condițiile de participare la verificare.

Examenul de admitere la SNG se va desfășura pe 25 mai, în București și vizează ocuparea a 70 de posturi de grefieri aferente instanțelor judecătorești, respectiv 70 de posturi pentru unitățile de parchet. Concursul constă într-o probă scrisă cu întrebări din disciplinele procedură penală, procedură civilă și organizare judiciară.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, susține că România are nevoie de stabilitate democratică și nu de alianțe cu extrema dreaptă. Negrescu a transmis mesajul familiei social-democrate europene potrivit căruia zidul de protecție împotriva extremismului trebuie să reziste și în România.

„România are nevoie de stabilitate democratică, nu de alianțe cu extrema dreaptă. Un apel sincer care subliniază contribuția consistentă a Partidului Social Democrat la dezvoltarea României și la parcursul său european. În același timp, nemulțumirile multor români față de clasa politică sunt reale și trebuie ascultate. Social-democrația reprezintă soluția la multe din problemele lor”, a scris pe Facebook Victor Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European consideră că trebuie înțeleasă frustrarea sinceră a multor social-democrați „care, ani la rând, au fost ținta unor atacuri nedrepte, judecați cu dublu standard și puși la zid chiar de cei care acum vor <unitate>.” Totuși, el militează pentru „o alegere responsabilă: între democrație și iliberalism, între construcție și haos”.

„Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută, pentru că ar anula tot ce am construit și toate speranțele pe care le mai putem avea. Am încredere că putem merge mai departe cu fruntea sus, fideli valorilor noastre social-democrate, și că putem construi, împreună, o Românie europeană, dreaptă și respectată”, a precizat Victor Negrescu.

Administrația Fondului pentru Mediu a preluat șase gropi de gunoi. Acestea vor fi închise și ecologizate, a anunțat vineri Ministerul Mediului.

Prin măsura anunțată de minister, România mai face un pas spre aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Preluarea celor șase depozite în vederea închiderii și ecologizării acestora reprezintă un pas esențial pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și pentru îndeplinirea obligațiilor față de Uniunea Europeană privind protecția mediului. Gropile de gunoi sunt considerate astăzi ca fiind una dintre cele mai periculoase metode de depozitare a deșeurilor, ele având efecte deosebit de grave atât asupra mediului, cât și asupra sănătății oamenilor. Problema depozitării deșeurilor este una dintre cele mai presante pentru țara noastră și, prin această măsură, contribuim activ la evitarea sancțiunilor în cadrul procedurilor de infringement și sprijinim tranziția României către o economie verde”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

AFM a preluat în administrare depozitele municipale de deșeuri neconforme de la Vulcan (Hunedoara), Darabani și Săveni (Botoșani), Hurghiş – Câmpulung Moldovenesc (Suceava), Lipova (Arad) și Rupea (Brașov).

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, susține că România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică.

Ministrul român a participat la Cercul Militar Național la a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, care a reunit peste 425 de participanți din 31 de țări, reprezentanți ai NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.

„Investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.
Proiectele-cheie ale industriei naționale de apărare sunt prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA), Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană și Fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.

„România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Compania CFR SA a anunțat finalizarea unor lucrări de reparații în Portul Constanța. Este vorba despre un lot format din 7,6 kilometri de cale ferată care a presupus și înlocuirea a 38 de aparate de cale.

CFR a transmis că lucrările executate în cadrul proiectului au avut ca obiectiv principal readucerea liniilor și aparatelor de cale la parametrii instrucționali necesari desfășurării traficului feroviar în condiții de deplină siguranță, conform vitezelor prevăzute.

Lucrările au vizat modernizarea a 17 linii de cale ferată, însumând 7,647 km și înlocuirea a 38 de aparate de cale, în zonele A, B, Mol V și în complexul feroviar din Portul Constanța.
Lucrările derulate au inclus înlocuirea integrală a suprastructurii feroviare pe cele 17 linii, cu traverse din beton precomprimat, iar în curbe, cu traverse din beton precomprimat cu supralărgire, ⁠reabilitarea sistemelor de drenaj ale platformei CF, ⁠înlocuirea integrală a aparatelor de cale, montate pe traverse din beton precomprimat, echipate cu ace flexibile și ⁠lucrări de modernizare a instalațiilor de siguranță a circulației.

CFR SA precizează că, prin finalizarea acestui proiect, infrastructura feroviară din incinta Portului Constanța este pregătită pentru reluarea traficului feroviar în condiții optime, asigurând un flux operațional, eficient și sigur pentru transporturile de marfă, contribuind la creșterea competitivității portului.

În Portul Constanța lucrările la infrastructura feroviară au fost structurate în patru priorități, în total fiind înlocuiți 53,37 km linii de cale ferată și 175 aparate de cale.

Ministerul Energiei a lansat cel mai mare apel pentru proiecte verzi. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat deschiderea unei noi licitații pentru susținerea producției de energie din surse regenerabile, punând la dispoziția investitorilor o capacitate totală de 3.472 MW.

Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitație din cadrul schemei de sprijin sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD), dedicată energiei regenerabile. Apelul oferă investitorilor posibilitatea de a dezvolta proiecte de energie eoliană onshore (2.000 MW) și solară fotovoltaică (1.472 MW). Prețurile maxime de exercitare au fost stabilite la 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru cea solară, reflectând obiectivul autorităților de a atrage oferte cât mai viabile.

Potrivit ministerului, este cea mai amplă licitație de până acum, urmând rundei din 2023, care a rezultat în semnarea contractelor pentru aproximativ 1.000 MW eolian și 500 MW solar. Noul apel elimină plafonul de 25% per proiect și permite ofertanților să depună oferte fără restricții privind capacitatea instalată, pentru a stimula competiția și a atrage investiții majore.

Ministerul Dezvoltării a anunțat că va finanța acordă finanțare proiectul privind reabilitarea unor străzi de interes strategic din municipiul Brașov. Ordinul a fost semnat de ministrul dezvoltării, Cseke Attila, iar investițiile vor fi finanțate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, etapa a II-a 2017-2026.

Astfel, se vor aloca în total 101.945.706,50 de lei pentru extinderea străzii 13 Decembrie (drum de categoria III) pe tronsonul de la intersecția cu strada Orizontului până la intersecția cu strada Vasile Goldiș, precum și pentru reabilitarea străzii Vasile Goldiș.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că aceste obiective sunt importante din punct de vedere al unor exerciții militare, inclusiv NATO, la care vor participa militari din state aliate. Cseke Attila a adăugat că, la finalul lunii aprilie, a fost acordată finanțare și pentru reabilitarea altui drum de interes strategic din comuna Cârțișoara (județul Sibiu).

Obiectivele au fost propuse la finanțare de Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2025, comparativ cu luna aprilie 2024, a fost de 4,9%. Practic, s-a situat la aproape același nivel ca în martie, conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Datele oficiale arată că Indicele prețurilor de consum (IPC) a înregistrat în aprilie o creștere de 0,07% comparativ cu luna precedentă. De la începutul anului, inflația cumulată (aprilie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 2,2%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost de 5,0%.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparabilitatea la nivelul Uniunii Europene, acesta a crescut cu 0,21% în aprilie față de martie 2025.
Rata anuală a inflației calculată pe baza IAPC a fost de 4,9%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) față de precedentele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) a fost de 5,3%.