Acționarii furnizorului de servicii logistice integrate din bazinul Dunării TTS au lansat, luni, Oferta Publică Inițială Secundară, care va fi urmată de listarea acțiunilor companiei la Bursa de Valori București.

Prin Oferta Publică Inițială Secundară se pun în vânzare, în perioada 24 mai – 4 iunie 2021, 50% dintre acțiunile TTS, reprezentând un număr de maximum 15.000.000 acțiuni, în două tranșe. Intervalul Prețului de Ofertă pentru o acțiune este stabilit între 19-21 lei.

Un procent de până la 15% din acțiunile oferite va fi oferit investitorilor de retail.

TTS este cel mai puternic furnizor de servicii logistice integrate de pe Dunăre: deține o puternică flotă de macarale plutitoare, silozuri și platforme în porturi precum și cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din 466 de vase, cu o capacitate totală de 768.000 de tone.

Activitatea sa include expediția de mărfuri, transportul fluvial, operațiuni portuare, precum și alte activități conexe și auxiliare și acoperă peste 100 de porturi și terminale portuare de la Dunăre și Marea Neagră cu legături pe Tisa, Sava, Rin și Main.

În 2020, TTS (Grup) a înregistrat o cifră de afaceri de 520 milioane lei și un profit net de 44 milioane lei, asigurând aproximativ 30% din traficul de pe Dunăre din perspectiva volumelor transportate, a capacității și dimensiunii flotei proprii.

Printre companiile la care TTS este acționar majoritar se numără CNFR Navrom SA Galați, fostul port Trans Europa din Galați (actualmente TTS Porturi Fluviale) și șantierul naval din Cernavodă.

Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR) a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) marca ”Lemn Românesc”, prin care se doreşte valorificarea produselor din lemn provenit din România, numai din păduri administrate sustenabil, exploatate de firme româneşti şi valorificate transparent, informează Agerpres.

În prezent, la nivelul Europei, astfel de mărci care arată provenienţa lemnului există doar în Elveţia şi Franţa.

”Această marcă va arăta faptul că lemnul a fost recoltat şi valorificat în condiţii corecte şi legale din pădurile României şi va fi un reper pe piaţa internaţională a lemnului. La nivelul Europei, doar Elveţia şi Franţa mai au astfel de mărci care arată provenienţa lemnului. Din perspectivă comercială, aplicarea mărcii va aduce plus-valoare firmelor româneşti care exportă lemn şi produse din lemn. Puţină lume ştie, dar lemnul românesc de răşinoase care se foloseşte în construcţii este de o calitate mai bună decât cel din Finlanda, Rusia sau Franţa. Şi este căutat pe pieţele externe. La fel - lemnul de fag. Fagul din România concurează pe pieţele externe cu fagul din Franţa şi cu cel din Serbia. La acest capitol, România este unul dintre cei mai importanţi jucători din Europa", susţin reprezentanţii ASFOR.

Odată cu această înregistrare la OSIM, certificatul "Lemn Românesc" va fi eliberat de Asociaţia Forestierilor din România.

Compania Transelectrica a anunțat derularea unor investiții de peste 270 de milioane de lei, pentru consolidarea rețelei din zona Moldovei, care contribuie la evacuarea energiei regenerabile din Dobrogea.

În prezent, se află în proces de modernizare și retehnologizare stații importante precum: Stâlpu, Focșani Vest, Smârdan, Munteni, Bacău Sud și Roman Nord, investiții însumate de peste 270 de milioane de lei.

Potrivit companiei, modernizarea și retehnologizarea stațiilor din zona Moldovei este coordonată cu proiecte de construire a unor noi linii electrice aeriene de înaltă tensiune, precum LEA 400 kV Cernavodă– Stâlpu, proiect cu o cofinanțare europeană de peste 27 de milioane de euro, și LEA 400 kV Gutinaș – Smârdan, o investiție cu finanțare europeană prin POIM de peste 33 de milioane de euro care va securiza alimentarea zonei Moldovei prin creșterea capacității de transport a energiei dinspre Dobrogea.

Reprezentanții Transelectrica susțin că obiectivul de investiții „Stația Electrică 400 kV Stâlpu“ face parte din clusterul „Linia Internă dintre Cernavodă și Stâlpu” și include construirea unei noi stații de 400 kV prin care se va asigura conectarea Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Cernavodă-Stâlpu. Lucrările Departamentul Comunicare și Relații Publice derulate în Stația Stâlpu au o valoare de peste 58 de milioane de lei, urmând a fi încheiate în cursul anului viitor.

Totodată, Stația 400/110/20 kV Smârdan va asigura racordarea noii Linii Electrice Aeriene de 400 kV dintre Gutinaș și Smârdan. Proiectul de retehnologizare are o valoare de peste 107 milioane de lei și urmează să fie finalizat în cursul anului 2024.

În același timp, modernizarea Stațiilor Bacău Sud și Roman Nord, o investiție de peste 38 de milioane de lei ce va fi finalizată în cursul acestui an, completează proiectul major al Axului 400 kV Moldova.

„O altă lucrare importantă pentru creșterea siguranței în alimentare a consumatorilor din zona de sud a Moldovei, care are termen contractual de finalizare partea a doua a acestui an, este modernizarea Stației Focșani Vest, o investiție de peste 22 de milioane de lei. Tot în acest an, urmează să fie încheiate și lucrările de retehnologizare a Stației Munteni, o investiție de peste 45 de milioane de lei care va contribui la crearea condițiilor de acces la rețeaua de transport al energiei electrice atât a unor noi producători de energie regenerabilă, cât și a unor noi mari consumatori din zona Moldovei centrale”, se arată în comunicatul Transelectrica.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Galați primește, până în ultima zi a lunii mai, cereri de intenție pentru accesarea Programului Naţional Apicol.

Acestea pot fi depuse atât de către formele asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsura A “Asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori”, cât și de către apicultori pentru acțiunile C.4. „Achiziționarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie – remorcă apicolă/pavilion apicol şi mijloace fără autopropulsie de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral”, respectiv D.3. “Achiziționarea de accesorii apicole de către stupinele de elită/multiplicare”.

Cererile de intenție, împreună cu documentele atașate acestora, pot fi transmise la APIA Galați electronic (scanate sau fotografiate), la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau pot fi depuse la registratură.

Valoarea sprijinului financiar alocat în anul 2021 pentru Programul Naţional Apicol este de peste 51 milioane lei.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că Parlamentul European a aprobat, marți, Fondul pentru Tranziție Justă, urmând ca României să îi revină suma de 1,95 miliarde de euro.

„Aceste fonduri vor fi folosite pentru a asigura tranziția spre o economie verde, în mod special pentru regiunile cele mai dependente de o economie bazată pe emisii de carbon. Vom folosi acești bani pentru a-i ajuta pe locuitorii din Valea Jiului, Oltenia, Galați ș.a.m.d”, a anunțat pe Facebook ministrul Energiei.

Adoptarea raportului privind Fondul pentru o Tranziție Justă de către Parlamentul European reprezintă o oportunitate pentru România de a investi corect suma de circa 2 miliarde de euro în economia a șase județe afectate de tranziția ecologică, a transmis fostul comisar european Corina Crețu, actualmente eurodeputat.

Adoptarea acestui raport presupune faptul că România se va angaja într-un dialog real și continuu cu toate părțile implicate, astfel încât acești bani să fie investiți corect și coerent, printr-o colaborare strânsă cu cele 6 județe care vor beneficia de aceste fonduri: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș”, a mai precizat fostul comisar european.

Fondul pentru Tranziția Justă, care trebuie să asigure garanții asupra faptului că, din sumele disponibile în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 este menit să contribuie la rezolvarea problemelor de natură socială și economică a lucrătorilor din regiunile afectate de procesul tranziției și să ofere garanții că vor fi create locuri de muncă sustenabile, astfel încât impactul schimbărilor să fie unul cât mai mic. 

Consiliul Concurenţei a anunțat luni, printr-un comunicat, că a autorizat tranzacția prin care Allianz-Țiriac Asigurări preia Gothaer Asigurări Reasigurări S.A.

Instituția a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa din România sau pe o parte substanţială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

Allianz-Țiriac Asigurări S.A. face parte din grupul Allianz și oferă o gamă largă de produse de asigurări de viață și asigurări generale, incluzând, printre altele, asigurări de autovehicule, sănătate, proprietăți sau călătorie, se arată în comunicat.

De asemenea, potrivit Consiliului Concurenței, societatea de asigurări Gothaer Asigurări Reasigurări S.A. oferă produse de asigurări generale personalizate, pentru a acoperi cerințele și nevoile diverse ale clienților.

Decizia de autorizare va fi publicată pe site-ul autorităţii naționale de concurenţă, după eliminarea informațiilor cu caracter confidențial.

Prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat, vineri, la Suceava, că a fost stabilit traseul autostrăzii A7 Pașcani-Siret. Premierul a spus că va fi autostradă, nu drum expres, și că sectorul va fi realizat cu fonduri europene. 

”Avem o veste bună. Autostrada A7 Pașcani - Siret, avem varianta finală, știm pe unde va trece. Până la finalul anului vom avea și studiile de fezabilitate, vom avea indicatorii care vor arăta că trebuie să fie autostradă, se va trece de la drum expres la autostradă", a anunțat Florin Cîțu.

Finanțarea sectorului Pașcani - Siret va fi acoperită cu fonduri europene, în timp ce porțiunea București-Pașcani se va face cu fonduri din PNRR, a precizat prim-ministrul.

Institutul Național de Statistică anunță că, în luna martie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.547 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 182 lei (+5,4%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (8.876 lei), iar cele mai mici, în hoteluri şi restaurante (1.751 lei).

În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%).

În sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).

Compania Naţională Poşta Română a încheiat un acord, miercuri, cu Universitatea Politehnică București care vizează proiecte de cercetare cu teme precum dezvoltare logistică, robotizare şi automatizare, digitalizare și identificare de resurse energetice nepoluante.

Conform Mediafax, se vor constitui grupuri de lucru cu specialişti din cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare şi a Facultăţii de Transporturi care vor pune la dispoziţie echipamentele, expertiza şi resursa umană cu înaltă calificare de care dispun şi vor oferi consultanţă tehnică Poştei Române pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru proiectele de modernizare şi digitalizare ale companiei.

„Prin experţii universităţii şi laboratoarele de cercetare ultramoderne pe care le-am dezvoltat în ultimii ani, vrem să oferim Companiei Naţionale Poşta Română nu doar soluţii pentru a-şi optimiza activităţile, dar şi noi direcţii şi tehnologii prin care îşi pot diversifica oferta de servicii”, a declarat rectorul universității, Mihnea Costoiu.

„Automatizarea proceselor logistice este necesară pentru creşterea operabilităţii, sporirea eficienţei în viteza de prelucrare a volumului de trimiteri, reducerea timpilor de livrare şi creşterea cifrei de afaceri a companiei. Totodată, unul dintre principalele obiective în procesul de modernizare al Poştei Române este digitalizarea, o cerinţă imperativă pentru continuarea activităţii companiei şi pentru a ramâne competitivă cu operatori similari din piaţă. De asemenea, decarbonificarea, înlocuirea etapizată a flotei actuale cu maşini electrice şi hidrogen, toate necesită cercetări pentru care avem nevoie de consultări cu specialişti”, a declarat Horia Grigorescu, directorul general al Poştei Române.

În cadrul colaborării, studenţii Facultăţii de Transporturi şi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare vor avea posibilitatea să facă stagii de practică la Poşta Română.

La finalul primului trimestru al anului 2021, fondurile de pensii private obligatorii au înregistrat o creştere cu o treime a activelor totale, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind astfel pragul de 80 de miliarde de lei, conform unui comunicat al ASF.

"Fondurile de pensii private obligatorii au în continuare o evoluţie solidă, un lucru remarcabil având în vedere că traversăm o perioadă mai puţin favorabilă din punct de vedere economic. Ritmul de creştere susţinut confirmă stabilitatea şi rezilienţa sistemului de pensii private, precum şi capacitatea acestuia de a se dezvolta şi a genera beneficii pe termen lung participanţilor. Majoritatea covârşitoare a participanţilor este însă alocată aleatoriu. O mai bună informare şi o cât mai corectă cunoaştere a pieţei pensiilor private va oferi şansa celor care contribuie la aceste fonduri să ia decizii nu doar responsabile, ci şi care corespund pe deplin intereselor lor", a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu.

Piaţa pensiilor private a evoluat pozitiv pe tot parcursul funcţionării sale, reuşind să depăşească episoadele de volatilitate întâlnite de-a lungul anilor, având la finalul anului trecut şi cea mai mare pondere în PIB din cadrul pieţelor financiare nebancare, de aproximativ 7,5%.

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,12 miliarde de lei, respectiv 64,96%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 19,084 miliarde de lei (23,79%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,89 miliarde de lei, respectiv 3,61% din totalul activelor.