Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), percepţia fiind că guvernul forţează investiţii în infrastructura rutieră, spitale şi reabilitări de clădiri, în apă şi irigaţii, sub două cuvinte cheie: verde şi digitalizare, scrie Ziarul Financiar.

Documentul conţine 70 de pagini cu descrierea situaţiei actuale şi alte 80 în care prezintă cei şase piloni, şase axe principale în care sunt alocate cele 30 mld. euro disponibile pentru România de la Uniunea Europeană.

De asemenea, în documentul ce conţine Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alocate două pagini pentru sume de 4 mld. euro pentru apă şi irigaţii fără a se intra foarte mult în detalii, iar alte două pagini pentru investiţii în trasee Velo şi ONG-uri. În aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat o detaliere a investiţiilor mai mari de 2 mld. euro.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost pus în dezbatere publică vineri, iar săptămâna aceasta va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană, după cum a anunţat premierul Florin Cîţu.

Din fondurile alocate României pentru PNRR, circa 4,4 mld. euro vor merge spre educaţie, 3,4 mld. euro spre sănătate, 9,5 mld. euro spre transport, iar spre mediu vor pleca 6,8 mld. euro, după cum a explicat vicepremierul Dan Barna. „Mai există şi o alocare pentru autorităţile locale, una de 4 mld. euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ora­şelor sau municipiilor din România“, a mai spus Barna.

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a spus că spitalele regionale nu sunt trecute în PNRR, ci vor fi finanţate din fondurile europene din 2021-2027, dar că şi în PNRR vor fi construite spitale „mari“ în judeţe, în condiţiile în care nu a fost construit un spital mare în ultimii 30 în România. Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de mld. euro prin PNRR, mai mari decât suma de circa 30 mld. euro promisă României. Ministrul Cristian Ghinea a motivat această decizie spunând că a fost luată pentru a avea „o marjă de negociere“.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până la 30 aprilie 2021. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.