Ministrul Justiției Alina Gorghiu a anunțat marți că Guvernul Ciolacu va construi șapte sedii de instanță cu bani împrumutați de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).

Guvernul a aprobat un proiect de lege pentru contractarea unui împrumut de 100 de milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție si Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru a finaliza proiectarea Cartierului pentru Justiție din București și pentru realizarea de noi sedii pentru judecătoriile Calafat, Corabia, Vălenii de Munte, Șimleul Silvaniei, Oravița, Filiași, dar și pentru Tribunalul Sibiu. De asemenea, o sumă importantă din împrumutul BIRD va fi folosită pentru digitalizarea sistemului judiciar.

Ministrul Justiției a mai dezvăluit că a vorbit cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, despre eficientizarea sistemului de justiție din România
„Cea mai mare provocare este cu siguranță resursa umană. A cărei rezolvare nu ține doar de Ministerul Justiției. Sunt lucruri pe care le pot face Guvernul sau Parlamentul. Aș aminti recenta suplimentare de posturi la DIICOT, precum și suplimentarea schemei de asistenți judiciari cu 17 posturi dintre care 2 au fost alocați Tribunalului Gorj sau susținerea pe care am acordat-o în Parlament unei inițiative privind înființarea posturilor de asistent al judecătorului. Am încredere că și Legea privind statutul grefierilor va primi cât mai curând un vot pozitiv. Utilizarea adecvată a resursei umane în interiorul sistemului judiciar, cum ar fi redesenarea hărții judiciare, poate reprezenta, de asemenea, o zonă în care putem găsi soluții împreună”, a precizat Gorghiu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România nu va mai achiziționa cantități mari de vaccinuri.

Alexandru Rafila susține că populația nu mai este interesată de astfel de vaccinuri. Conform planurilor inițiale, doar de la o companie România urma să primească aproape 30 de milioane de doze.

„În niciun caz nu vom achiziționa vaccinurile care sunt în cantitate extrem de mare și pentru care nu există în momentul de față și probabil nici în viitor interes la nivelul populației. Discutăm de cantități foarte mari de vaccinuri - doar de la Pfizer ar trebui să mai luam teoretic vreo 27 sau 28 milioane de doze de vaccin.”, a spus Rafila.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis un mesaj public pentru condamnații care fug din țară. Tot în sistemul penitenciar din România vor ajunge să execute pedepsele, a spus Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunțat că în prezent nu mai există niciun caz de refuz al predării unor persoane condamnate în România, dar care au fugit din țară.

„În trecut, un motiv important pentru genul acesta de refuz erau condițiile proaste din penitenciare. În ultima perioadă foarte mulți fugari au fost predați României, indiferent care este numele acestora. În sute de cazuri, ANP a avut un rol important pentru că a oferit garanții prin intermediul Ministerului Justiției cu privire la condițiile de detenție care vor fi asigurate persoanelor care fac obiectul acestor proceduri de întoarcere în țară. Eu le transmit de fiecare dată tuturor celor care fug din țară că mai devreme sau mai târziu tot în sistemul penitenciar din România își vor executa pedeapsa”, a spus Gorghiu.

Potrivit ministrului, în ultimii opt ani, 8.162 de persoane au fost transferate în România în vederea executării pedepsei. Anul acesta, până la 10 octombrie, au fost aduse în România 621 de persoane. 604 au fost aduse în țară în baza mandatului european de arestare.

Corpul Multinațional Sud-Est din Sibiu este operaționalizat complet, au anunțat luni autoritățile române. Președintele Klaus Iohannis a declarat că „este un moment important pentru România”.
Începând de luni, Comandamentul Multinațional Sud-Est poate să îndeplinească misiunea și rolul care îi revin în cadrul posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în regiunea Mării Negre, a transmis președintele României.
„Este un moment important pentru România, la care am ajuns prin eforturi naționale și aliate susținute și conjugate, pe multiple paliere – politic, diplomatic și militar, și beneficiind de contribuțiile valoroase ale Aliaților noștri. Îi felicit, așadar, pe toți cei care au contribuit la declararea capacității operaționale finale a Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est, Comandament Militar Internațional NATO, înființat pe teritoriul României în contextul procesului de adaptare a Structurii de Comandă a Alianței Nord-Atlantice”, a transmis Klaus Iohannis prin intermediul unui mesaj citit în cadrul ceremoniei de la Sibiu.
În anul 2018, la Summitul NATO de la Bruxelles, Klaus Iohannis a făcut cunoscută intenția României de a completa arhitectura aliată de comandă și control de pe teritoriul național cu o capabilitate terestră de nivel corp pentru a consolida planificarea și modul de operare al forțelor și structurilor NATO din România – Unitatea NATO pentru Integrarea Forțelor, Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est și Brigada Multinațională Sud-Est.

Senatorul PSD Claudiu Mureșan a anunțat că proiectul său cu privire la regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate a fost adoptat și de Camera Deputaților, iar acum merge la președintele României pentru promulgare.

Proiectul îi vizează pe însoțitorii copiilor care merg în străinătate.

„Sunt sigur că am în lista de urmăritori părinți ai căror copii fac sport de performanță și participă la competiții internaționale sau studiază la licee din străinătate. Mai sunt părinți care doar își trimit copiii în excursii în afara țării, în scopuri educaționale sau la schi în Austria. Pentru toți, procesul actual de călătorie peste hotare implică unele dificultăți, cum ar fi prezentarea la graniță, de către însoțitor, a certificatului de cazier judiciar în format fizic, pe hârtie, emis cu cel mult 6 luni înainte. Este o procedură birocratică inutilă, dar pentru care am găsit soluția optimă și eficientă”, a anunțat senatorul social-democrat.

El a explicat modul în care se schimbă legea și verificarea la frontieră a însoțitorilor.

„Poliția de Frontieră Română va avea acces permanent la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar (ROCRIS) pentru a verifica situația juridică a însoțitorilor în momentul prezentării la punctul de frontieră. Un pas către normalitate, un pas de an 2023. Această lege nu doar că elimină birocrația inutilă și eficientizează procesul de verificare, ci are un impact semnificativ asupra creșterii siguranței minorilor care trec frontierele. Mai precis, certificatul de cazier judiciar emis cu cel mult 6 luni înainte de călătorie, nu garantează că însoțitorul nu a comis infracțiuni în perioada de timp de la emiterea acestuia, până la momentul trecerii frontierei”, a explicat Mureșan.
Prin noua lege va fi redus riscul traficului de minori și asigurate condițiile pentru călătorii mai sigure, a precizat senatorul PSD.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că împreună cu sindicaliștii din domeniul educație a găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale din sistem. Le vom pune în aplicare în cât mai scurt timp, a mai spus prim-ministrul.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că a continuat consultările cu reprezentanții sindicatelor din educație asupra aspectelor legate de salarizarea din sistemul de învățământ și buna funcționare a procesului educațional.

Potrivit Guvernului, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria au fost analizate și agreate soluțiile legislative pentru eliminarea inechităților salariale în cazul personalului de conducere, îndrumare și control, atât la categoria personalului didactic, cât și a celui didactic auxiliar.

Propunerile de modificare legislativă elaborate, la solicitarea premierului, de Ministerul Educației în colaborare cu reprezentanții partenerilor sociali din domeniu au fost agreate, urmând să fie promovate legislativ în cel mai scurt timp de către Guvern.

„Guvernul rămâne un partener onest al partenerilor sociali. Împreună am găsit soluțiile pentru eliminarea inechităților salariale. Le vom pune în aplicare în cât mai scurt timp. Dialogul nostru rămâne deschis pentru a găsi cele mai bune soluții în ceea ce privește salarizarea, raportate la situația economică și la angajamentele asumate de Guvern”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a subliniat faptul că la nivelul Guvernului sunt stabilite măsuri clare pentru asigurarea finanțării necesare desfășurării în bune condiții a procesului de învățământ, plății salariilor cadrelor didactice și personalului auxiliar așa cum au fost majorate prin OUG 57/2023, precum și pentru plata burselor pentru elevi și a decontării navetei.

Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor din educație vor continua consultările atât în ceea ce privește aspectele legate de salarizarea din acest domeniu, precum și pentru susținerea proiectelor de investiții derulate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, destinate îmbunătățirii condițiilor și dotării unităților de învățământ.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației.
Din partea sindicatelor din Educație au participat: Federația Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar – Simion Hăncescu - președinte și Purcaru George – vicepreședinte; Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret - Marius Nistor – președinte și Ionel Barbu – secretar general; Federația Națională Sindicală Alma Mater - Anton Hadăr – președinte și Alin-Gheorghiță Mazăre – vicepreședinte.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.500 de deținuți. Din aceștia, 8.500 muncesc sau urmează cursuri școlare, a arătat demnitarul. Ministrul român a mai anunțat că anul acesta vor fi inaugurate aproape 1.300 de locuri noi de detenție.

Potrivit datelor oficiale, în România există 23.555 de deținuți, din care 6.000 muncesc și 2.500 urmează cursuri școlare. Din totalul deținuților, aproximativ 4,45% sunt femei.
„Am fost nu o dată criticați pentru condițiile în care sistemul penitenciar își desfășoară activitatea, despre supraaglomerarea sistemului penitenciar, pentru condiții. Acest lucru a fost invocat aproape de fiecare dată de către fugari. Modernizarea tuturor penitenciarelor din România rămâne un obiectiv important”, a declarat Alina Gorghiu.

Ministrul a mai spus că în perioada 2021 – 2022 au fost înființate 721 de locuri de detenție, iar pentru anul 2023 sunt planificate 1.275 de noi locuri de detenție.
„Până azi sunt finalizate 643 de locuri de detenție în 8 unități: 188 la Rahova, 107 la Timișoara, 47 la Bistrița, 32 la Arad, 108 la Craiova, 22 la Aiud, 55 la Codlea și 22 la Chichilești. Restul de 632 de locuri sunt în curs de execuție și vor fi gata până la sfârșitul anului”, a adăugat Gorghiu.

Ministrul a vorbit și despre investițiile în noi locuri de detenție care se fac în colaborare cu Agenția Națională de Investiții. Sunt în diverse faze ale proiectării și execuției la Pelendava – 320 de locuri, la Bistrița – 500 de locuri, la Gherla – 300 de locuri și la Poarta Albă – 280 de locuri.
La Unguriu, în județul Buzău, se va construi un penitenciar nou, de 900 de locuri noi, cu un cost aproximativ de 66 de milioane de euro. La Berceni, în județul Prahova, se va ridica un alt penitenciar nou cu 1.000 de noi locuri, costul aproximativ fiind de 170 milioane de euro.

Premierul Marcel Ciolacu a lansat ideea unui plan național pentru transformarea economiei României într-una verde și digitală. România anului 2030 trebuie să fie mai bine pregătită în fața provocărilor climatice ale viitorului, a transmis Ciolacu.

Mesajul premierului a fost transmis la cea de-a doua ediție a ”Climate Change Summit”.

„Atenuarea efectelor schimbărilor climatice pe termen scurt, mediu și lung este o prioritate pentru Guvernul României. Creștem reziliența și sustenabilitatea sistemului energetic și agricol din România, îmbunătățim managementul resurselor de apă și minerale și dezvoltăm politici naționale și locale de creștere a rezilienței climatice atât în mediul urban cât și rural”, a fost mesajul premierului Marcel Ciolacu, transmis de consilierul Mihaela Frăsineanu.

Prim-ministrul a mai anunțat că vor fi folosite toate sursele de finanțare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
„Atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și prin celelalte instrumente financiare europene și naționale, în bună colaborare cu mediul privat și de investiții, suntem convinși că putem dezvolta soluții pentru viitor astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în fața provocărilor climatice ale viitorului. Țara noastră este semnatară a Pactului de la Paris și își asumă puternic angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră. Credem că transformarea economiei României într-una verde și digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan național puternic și asumat de toate forțele politice, de business și civice. Am văzut, și în acest an, efectele schimbărilor climatice asupra României. Fie că vorbim de inundații, de seceta prelungită, sau de slaba calitate a aerului, schimbările climatice afectează sănătatea publică, biodiversitatea și mediul de business. În studiul național efectuat în marja acestui eveniment, am observat că impactul negativ asupra agriculturii și poluarea aerului sunt primele două îngrijorări pentru români”, a mai transmis Marcel Ciolacu.

La eveniment au participat reprezentanți Guvernului, ai Administrației Prezidențiale, ai Comisiei Europene, ai patronatelor, ai instituțiilor publice și și organizațiilor civice.

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea pensiilor speciale în varianta aprobată de Parlament după reexaminarea solicitată de Curtea Constituțională.

Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 19 octombrie, decretul privind promulgarea legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Actul normativ a fost reexaminat de către Parlament, ca urmare a deciziei CCR privind unele aspecte de neconstituţionalitate descoperite în documentul inițial.
Camera Deputaţilor a aprobat cu 174 de voturi pentru, 81 impotrivă, 17 abţineri proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, după punerea lui în acord cu observaţiile Curţii Constituţionale şi cu observaţiile Comisiei Europene.

„Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”, scrie în actul modificat.

Potrivit acestuia, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European revizuirea bugetului european. Actualul buget face ca Uniunea Europeană să fie irelevantă și fragilă în fața competitorilor săi, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a vorbit în plen și a cerut accelerarea negocierilor privind revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene.
„Parlamentul European, în special social-democrații din această instituție, afirmă în mod clar că avem nevoie de o revizuire urgentă a cadrului financiar multianual. Uniunea Europeană are nevoie de un buget care poate oferi răspunsuri adecvate la nevoile și provocările actuale, pregătindu-ne în același timp pentru viitor. Avem nevoie de un buget care să protejeze cetățenii UE, să ne permită să facem față concurenței globale din partea țărilor nedemocratice, să câștigăm războiul din Ucraina și provocările din Orientul Mijlociu, să menținem pacea mondială, să combatem terorismul și discursul instigator la ură și să ne protejăm modul de viață”, a spus Victor Negrescu.

Europarlamentarul român a mai spus că fără o modificare de strategie Uniunea Europeană „va deveni irelevantă, fragilă în fața Federației Ruse, incapabilă să facă față impactului inflației și al războiului, să realizeze o tranziție digitală și ecologică echitabilă sau să crească nivelul de trai al cetățenilor noștri”.

Politicianul român a arătat care sunt prioritățile social-democraților în ceea ce privește suplimentarea bugetului.
„De aceea, am solicitat mai multe fonduri pentru politicile cheie în domeniul sănătății și educației, pentru mecanismul de protecție civilă, esențial în gestionarea dezastrelor, pentru agricultură și energie, pentru a menține prețurile la un nivel scăzut, pentru a ajuta tinerii fermieri și a proteja consumatorii vulnerabili, pentru acțiunile noastre internaționale, în special în Republica Moldova sau Ucraina, sau pentru protecția frontierelor și extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria. De asemenea, am fost clari în a spune că trebuie să minimizăm impactul inflației asupra programelor UE, în special asupra proiectelor noastre Erasmus pentru tineret și educație. Din păcate, Europa plătește mai mult pentru ratele dobânzilor la bănci decât pentru programul nostru emblematic. Contrar a ceea ce ar spune populiștii,

Parlamentul nu solicită mai mulți bani, ci fonduri suficiente pentru ceea ce statele membre și Comisia au promis deja, fără a ne consulta măcar. Statele membre au primit deja o reducere de 22% din contribuția lor la bugetul UE datorită succesului resurselor proprii europene”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.