Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat luni că vor fi permise demonstraţiile în limita a 100 de persoane, respectându-se regulile valabile şi în cazul mitingurilor electorale.

“Se vor permite demonstraţiile în limita a 100 de persoane în spaţii deschise, bineînţeles, dar aplicându-se aceleaşi reguli ca şi pentru mitingurile electorale, adică portul măştii, distanţarea şi celelalte aspecte generale de igienă. A mai fost aprobat un aspect referitor la Ministerul Culturii, în urma mai multor solicitări care au venit: excepţia de la carantină a echipelor de filmare şi a echipelor care sunt angrenate în producţii în interiorul României şi care vin, bineînţeles, din afară. Ele vor fi scutite de carantină. Oricum, erau scutite prin alt articol, care este articolul cu activitatea profesională, dar s-a dorit clarificarea acestui lucru, ca să limităm anumite proceduri birocratice prin care trebuiau acum să treacă”, a spus Arafat la finalul şedinţei de guvern.“Aici este deja rolul de aplicare a ordinii publice de către structurile de ordine publică. În mod normal, dacă legea sau actele normative spun un anumit număr, orice este peste acest număr devine ilegal şi se pot lua măsuri de către poliţie, jandarmerie, de la amenzi până la alte măsuri, dacă se consideră necesare. (...) Este o hotărâre de guvern, un act normativ. Când actul normativ îţi spune că cifra maximă este 100 - cifra maximă nu este 102 sau 110. Este 100. Şi ar trebui să fie respectat. Şi ar trebui şi din partea populaţiei să existe această complianţă de a respecta regulile. Până acum nu erau permise. Acum s-au permis, în anumită limită. Măcar să respectăm limita. Acum sunt permise demonstraţiile, dar să fie respectate, în limita regulamentului”, a precizat el.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, a declarat, duminică, că alegerile locale de pe 27 septembrie pot fi "un mare dezastru electoral", deoarece prezența la vot ar putea fi "undeva la jumătatea alegerilor normale".

"În 27 septembrie putem avea un mare dezastru electoral - România, nu PSD - în 27 septembrie putem avea o prezenţă foarte scăzută care să fie undeva la jumătatea alegerilor normale şi atunci vor rezulta foarte mulţi reprezentanţi ai tuturor partidelor, cu o legitimitate scăzută în administraţia locală, am putea să avem cozi infernale, pentru că noi am calculat că, dacă într-o secţie din Bucureşti, să zicem, unde votează în mod normal 1.500 de oameni, dacă s-ar desfăşura conform tuturor indicaţiilor şi sunt respectate toate condiţiile sanitare, atunci din 1.500 ar putea să voteze, în timpul alocat, 500", a spus Vasil Dîncu, într-o conferinţă de presă.

În contextul în care secretarul de stat în Ministerul de Interne, Gheorghe Sorescu, a anunţat că proiectul privind prelungirea stării de alertă nu are avizul Consiliului Legislativ, premierul Ludovic Orban a arătat că acesta va fi discutat luni.

"Dacă nu avem avizul Consiliului Legislativ, nu o să putem să adoptăm astăzi. Asta înseamnă că va trebui luni să facem Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi şedinţă de Guvern, astfel încât să adoptăm prelungirea stării de alertă. Solicitaţi Consiliului Legislativ", a spus Orban, la începutul şedinţei de Guvern.

"Dar chiar nu vă crapă obrazul de ruşine?! Acelaşi Guvern incompetent care a făcut din deschiderea şcolilor o mare bătaie de joc, se luptă acum pe toate căile să nu dubleze alocaţiile copiilor!

Azi, peneliştii au contestat din nou la Curtea Constituţională legea votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Asta deşi CCR le-a mai spus o dată că bat câmpii şi că legea votată de PSD este perfect constituţională.

Iohannis trebuie să iasă astăzi şi să justifice această nouă decizie aberantă a Guvernului său! Până când mai tolerează acest guvern care fură până şi drepturile copiilor?! Eu am un singur mesaj. Nu vă mai bateţi joc de copii! DUBLAŢI ALOCAŢIILE! Respectaţi legea!", a scris Ciolacu.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a lansat, marţi, într-un nou atac la adresa Guvernului Orban.
„În disperarea lor de a organiza cât mai rapid alegeri, Guvernul Iohannis-Orban îşi calcă în picioare propriile reglementări. Am auzit prostia aia cu cabine speciale de vot pentru cei cu stări febrile, adică pentru cei care au simptome de coronavirus.

Să zicem că o persoană cu febră, peste 37,3 grade, cu frisoane, cu tuse şi alte simptome, ajunge la secţia de vot. Acolo dă de o coadă de vreo 10 persoane care aşteaptă, păstrând distanţa fizică între ei, să intre la vot. Cum vor reacţiona oare cei care aşteaptă? Ce face persoana cu stare febrilă? Începe să strige: atenţie, am stare febrilă!!??

De aici, persoana cu stare febrilă ajunge la validarea cărţii de identitate, unde îşi dă masca jos (prima încălcare a legii), apoi merge la litera care corespunde numelui, unde din nou îşi dă masca jos pentru identificare (a doua încălcare a legii). Aici anunţă persoana care se ocupă de lista electorală că are stare febrilă. Ce trebuie să facă acea persoană? Îl lasă să semneze de prezenţă în lista electorală şi apoi distruge sau dezinfectează pixul? Îl îndreaptă spre o zonă specială care va gestiona persoanele febrile? Dacă da, va duce toată lista electorală în zona specială? Aici i se va da o ştampilă care apoi va fi dezinfectată sau distrusă? Buletinul de vot va fi pus în aceeaşi urnă cu celelalte? La plecare se va putea asigura un traseu separat?

Vă daţi seama că nu s-au gândit la nici una dintre aceste întrebări şi scopul acestei complicaţii cu cabina specială pentru cei cu stări febrile are un singur scop: descurajarea prin panicare a grupurilor vulnerabile care ar merge la vot, adică a celor în vârstă, care nu sunt deloc fericiţi după ce guvernul le-a furat din mărirea pensiilor. Deci, pe faţă guvernul zice că ia măsuri pentru a asigura dreptul la vot pentru toţi, chiar şi pentru cei febrili, dar pe la spate se asigură că cei care nu îi sunt favorabili sunt descurajaţi să mai vină la urne. Democraţia iohannist-orbanistă!”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat luni o serie de măsuri restrictive, care au intrat deja în vigoare, pentru obținerea vizelor de flotant.
„În toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi: 1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă; 2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată. În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog.

Comisia de Muncă a reintrodus prevederea potrivit căreia salariile profesorilor trebuie să crească din acest an, și nu din 2021, cum a decis Guvernul prin același OUG. O asemenea creștere ar însemna un efort bugetar de circa 11 miliarde de lei anual, potrivit motivarii Ministerului Finantelor.

Practic Comisia a propus și votat abrogarea articolului 43 din ordonanța de urgență pentru rectificarea bugetară. Acest articol prevede: Art.43. – La articolul 38 alineatul (41) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: “c) începând cu 1 septembrie 2021 de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.”

PSD vrea ca în această săptămână să organizeze ședința plenului reunit al Parlamentului pentru un vot pe legea de aprobare a OUG privind rectificarea bugetară. Dacă PSD reușește să impună la votul din plenul reunit creșterea cu 40% a pensiilor, există opțiunea ca președintele Iohannis să retrimită legea Parlamentului sau să o atace la Curtea Constituțională.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, în data de 7 septembrie, începe perioada electorală aferentă alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020. Biroul Electoral Central pentru alegerile parlamentare va fi constituit în 11 septembrie, 22 octombrie este termenul limită de depunere a candidaturilor pentru circumscripţiile electrorale din ţară, iar campania electorală începe în 6 noiembrie şi se încheie în 5 decembrie, la ora 7:00.Conform Hotărârii Guvenului nr. 745/2020 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 154 din 3 septembrie 2020, principalele repere calendaristice ale acestei perioade sunt următoarele:11 septembrie - constituirea Biroului Electoral Central;

15 septembrie - depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a alianţei electorale;

21 septembrie – termenul–limită până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul la secţia de votare sau cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă;

21 - 24 septembrie - Misiunile diplomatice şi oficiile consulare comunică Autorităţii Electorale Permanente propunerile privind sediile secţiilor de votare din străinătate;

25 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora;

27 septembrie – Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte listele electorale permanente pentru votul prin corespondenţă;

28 septembrie - Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziţia Companiei Naţionale „Poşta Română” — S.A listele electorale pentru votul prin corespondenţă;

1 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie;

7 octombrie – depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;

7 octombrie - depunerea listelor de candidaţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale;

18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;

18 octombrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale;

22 octombrie - depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară;

22 octombrie - ultima zi în care alegătorii înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu pot depune la primarul unităţii administrativ-teritoriale de reşedinţă cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă din ţară;

27 octombrie - stabilirea şi depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central;

28 octombrie – constituirea birourilor electorale de circumscripţie din ţară;

30 septembrie - imprimarea buletinelor de vot prin corespondenţă pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;

2 noiembrie - constatarea rămânerii definitive a candidaturilor pentru circumscripţiile electorale din ţară;

6 noiembrie - aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării secţiilor de votare, precum şi a sediilor acestora;

6 noiembrie – începerea campaniei electorale;

18 noiembrie – constituirea oficiilor electorale;

21 noiembrie – desemnarea, prin tragere la sorţi computerizată, a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi a locţiitorilor acestora, precum şi a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate;21 noiembrie - imprimarea buletinelor de vot;

16 noiembrie - Ministerul Afacerilor externe comunică Autorităţii Electorale Permanente propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile secţiilor de votare din străinătate;

24 noiembrie – constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare;

3 decembrie, ora 24:00 - depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot prin corespondenţă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă;

5 decembrie, ora 7:00 - încheierea campaniei electorale

6 decembrie, ora 6:00 - începerea votării

6 decembrie, ora 21: - încheierea votării

Senatorul Liviu-Tit Brăiloiu, liderul PSD Diaspora, spune că social-democrații susțin majorarea numărului de parlamentari de diaspora dacă se îndeplinesc anumite criterii.
„PSD nu are nimic împotriva măririi numărului de parlamentari ai diasporei, dar pentru a închide poarta profitorilor pe spinarea diasporei, întâi, partidele trebuie să permită românilor din diaspora să candideze și să acceadă în Parlament, români care să dovedească cu probe că au trăit în rândul comunităților noastre de emigranți, cel puțin 10 ani de zile, că sunt oameni cu studii, că fac dovada unei condiții morale de viață, că nu au un trecut penal etc. Întâi, partidele să-și facă ordine pe listele de candidați și PSD va susține mărirea numărului de parlamentari ai diasporei. Ținem să adăugăm că PNL din doi parlamentari pentru circumscripția 43 Diaspora, nu și-a verificat candidații, iar nici deputatul Voicu, nici senatorul Badea, nu fac dovada apartenenței vreunei comunități de peste granițe, să dovedească că au trăit acolo ani de zile”, a transmis liderul PSD Diaspora, într-un comunicat de presă.

Inmatricularile de autoturisme noi in Romania au scazut in august 2020 cu 51.86% fata de luna august 2019, atingand un volum de 11.157 unitati, anunță asociația constructorilor auto, ACAROM.In ceea ce priveste autoturismele second hand inmatriculate pentru prima oara in Romania, volumul acestora a atins in august 2020 cifra de 29.759 unitati, o scadere de -17.7% fata de august 2019, pe primele opt luni din 2020 inregistrandu-se un volum de 241.565 unitati, in scadere cu –17.91% fara de perioada similara din 2019.

Clasamentul pe marci autoturisme noi, ianuarie-august 2020:

DACIA = 22.705 unitati
SKODA = 5.742 unitati
VOLKSWAGEN = 5.800 unitati
RENAULT = 6.613 unitati
HYUNDAI = 4.609 unitati