MAI anunţă că în ultimele 24 de ore, circa 24.500 dintre angajaţii săi precum şi peste 2.300 de poliţişti locali au intervenit, la nivel naţional, la 4.400 de evenimente în ultima zi a anului 2020, au constatat 909 infracţiuni şi au aplicat aproximativ 6.900 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 2.192.604 lei.

Din cele aproximativ 6.900 de sancţiuni contravenţionale la nivel naţional, 3.900 au fost aplicate în contextul epidemiologic actual, dintre care peste 3.100 pentru nepurtarea măştii de protecţie, 675 pentru nerespectarea de către agenţii economici şi persoanele fizice a măsurilor privind organizarea sau participarea la evenimente publice sau private, a regulilor privind activitatea de transport persoane sau privind organizarea programului de lucru, precum şi încălcarea restricţiilor de circulaţie iar 52 pentru nerespectarea distanţării fizice.

Faţă de două persoane s-au început cercetările pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Au fost verificate aproximativ 71.000 de persoane fizice şi peste 13.600 persoane juridice.

MAI mai informează că in noaptea de Revelion, la numărul unic de urgenţă 112 au fost sesizate 3.598 de evenimente care au necesitat intervenţia structurilor MAI.

Dintre acestea, 1.242 au vizat situaţii de urgenţă sau acordarea primului ajutor medical de către echipajele SMURD.

În ultimele 24 de ore, poliţiştii, jandarmii şi poliţiştii de frontieră au fost sesizaţi cu privire la 909 posibile infracţiuni, 243 de autori fiind prinşi în flagrant. În plus, au fost depistaţi 7 urmăriţi naţional sau internaţional.

​Pentru monitorizarea traficului rutier, poliţiştii au acţionat cu 286 aparate radar pentru prevenirea accidentelor grave. În urma abaterilor constatate, au fost suspendate 219 permise de conducere şi 57 certificate de înmatriculare.

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au acordat o atenţie deosebită acţiunilor de verificare a modului în care sunt respectate normele de protecţie sanitară în Noaptea de Revelion. Astfel, poliţiştii au continuat operaţiunea naţională Foc de Artificii, în cadrul căreia s-au efectuat verificări la societăţile comerciale autorizate, care desfăşoară operaţiuni cu articole pirotehnice, dar şi acţiuni în teren pentru identificarea persoanelor fizice şi juridice neautorizate, care comercializează ilegal articole pirotehnice.

În data de 31.12.2020, au fost constituite un număr de 105 dosare penale privind infracţiuni la regimul articolelor pirotehnice, fiind indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor aproximativ 2.034 kg. articole pirotehnice.

Din 23 noiembrie 2020, când a debutat acţiunea şi până în prezent, au fost constituite 902 dosare penale şi indisponibilizate aproximativ 70 de tone de articole pirotehnice.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, citat de Mediafax, procurorii au dispus trimiterea în judecată a şapte inculpaţi cercetaţi în stare de arest preventiv sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi complicitate la înşelăciune.

Doi dintre cei șapte inculpați erau încarceraţi în aceeaşi celulă într-un penitenciar de maximă siguranţă din Bucureşti, fiind anterior cercetaţi şi judecaţi pentru comiterea unor fapte similare.

Conform procurorilor, gruparea era specializată în comiterea de infracţiuni de înşelăciune prin metoda COVID, fosta metodă „accidentul”.„O parte din membrii acesteia au dobândit specializare, doi dintre inculpaţi, în anul 2018 fiind trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune <metoda accidentul>, unul în calitate de autor, fiind încarcerat în penitenciar, iar celălalt în calitate de complice, fiind în stare de liberate, iar alţi doi inculpaţi fiind cunoscuţi cu antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de înşelăciune”, se asrată în comunicat.

„Ulterior, prezenta persoanei vătămate situaţia nereală în care starea de sănătate a acestuia este foarte gravă, având plămânii afectaţi într-o proporţie mare (80%), de natură a crea persoanei vătămate o stare de panică generată de posibilitatea de a surveni decesul persoanei apropiate şi preciza că singura posibilitate de a rămâne în viaţă este dată de conectarea la un aparat de ventilaţie, doar că unitatea medicală nu dispune de un aparat medical de ventilaţie la care să fie conectat, sau că ar putea fi conectat abia după o perioadă mare de timp. Apoi prezenta o soluţie, în sensul de a achiziţiona personal aparatul de ventilaţie, ocazie cu care preciza că acesta costă între 6.000 - 15.000 euro şi solicita persoanei vătămate să îi comunice sumele de bani de care dispune (economii, bani de înmormântare, bijuterii, bani din conturi bancare) şi pe care poate să i le ofere”, se arată în comunicatul procurorilor.

Persoanele vătămate aveau de regulă peste 70 de ani, potrivit digi24.ro.

„Premierul Cîţu, care - după votul de investire din Parlament - vorbea despre „bunăstarea tuturor cetățenilor români”, a şi început să împartă prosperitate la tot poporul: încă 2 lei pe zi, prin creşterea salariului minim brut. Soluţia „2 lei” nu este însă originală. Liberalii o plagiază creator de la aliaţii lor USRPLUS. Doamna Anca Dragu, fost ministru tehnocrat al Finanţelor, astăzi politocrată şi preşedintă a Senatului, era vrăjită de modelul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud): „Sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme“. Austeritate va fi un eufemism pentru ceea ce vor avea de îndurat românii, la anul şi la mulţi ani”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.

Alexandru Rafila, deputat PSD și reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății, a criticat dur modul în care s-au făcut festivitățile de primire a dozelor de vaccin în țară ”Mi s-a părut puțin cam mult festivism, deplasare cu elicopterul ca să așteptăm la frontieră vaccinul, adică până la urmă cred că cheltuielile cauzate de aceste «festivități» au fost mai mari decât valoarea vaccinului primit”.„Da, o să mă vaccinez. Știți bine că eu am trecut prin infecție și luni, 21, a fost prima zi când am ieșit din izolare. Mă voi vaccina, probabil în câteva luni, în luna aprilie cel mai probabil. Las ciclul natural al bolii să își urmeze drumul și ulterior – sigur, o să îmi fac și dozări de anticorpi până atunci, dar în luna aprilie probabil că mă voi vaccina, pentru că e nevoie și de o consolidare a răspunsului imun, iar vaccinul oferă această oportunitate, mai ales că sunt multe persoane care au făcut forme de boale inaparentă, adică așa-zisele persoane asimptomatice, care nu știu că au trecut prin boală, dar ele sunt vaccinate și lucrul acesta nu înseamnă în niciun caz o problemă pentru ele. Nu trebuie să testeze în mod separat – dimpotrivă, e bine să se vaccineze, iar lucrul acesta le consolidează răspunsul imun”.

Noul ministru de Interne, Lucian Bode, a declarat joi dimineaţă că în perioada imediat următoare va face o analiză după care va dispune organizarea de concursuri vizând şefiile structurilor MAI care sunt conduse în prezent de interimari. „Nu doar Poliţia Română, şi celelalte structuri - Poliţia de Frontieră, DGA, DGIPI - sunt structuri care nu au la comandă persoane promovate în urma unui concurs şi acest lucru mă va preocupa. În zilele următoare, voi face o evaluare să vedem în ce stadiu sunt aceste demersuri şi, în cel mai scurt timp cu putinţă, îmi doresc ca aceste concursuri să fie organizate şi să avem stabilitate”, a declarat Bode.

„Am văzut, din păcate, în ultimele luni foarte multe acte de ultraj la adresa oamenilor legii şi eu îmi doresc ca uniforma de poliţist, de jandarm să fie respectată, [...] îmi doresc să recâştigăm încrederea oamenilor şi nu putem să facem asta decât având o atitudine transparentă, în interesul public. Să nu uităm că toţi suntem în slujba cetăţenilor aici”, a subliniat ministrul Bode. 

Conform votului din Senat, comisiile vor fi conduse de următorii:

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

- preşedinte: Iulia Scântei (PNL)
- vicepreşedinte: Simona Spătaru (USR PLUS)
- secretar: Laura Fulgeanu (PSD)

Comisia pentru constituţionalitate

- preşedinte: Ion Rujan (PSD)
- vicepreşedinte: Sorin Mateescu (AUR)
- secretar: Cristian Niculescu-Ţăgârlaş (PNL)

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

- preşedinte: Claudiu Mureşan (USR PLUS)
- vicepreşedinte: Nicolae Neagu (PNL)
- secretar: Ionel Cristescu (PSD)

Comisia pentru politică externă

- preşedinte: Titus Corlăţean (PSD)
- vicepreşedinte: Roberta Anastase (PNL)
- secretar: Cristian Bordei (USR PLUS)

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

- preşedinte: Nicoleta Pauliuc (PNL)
- vicepreşedinte: Felix Stroe (PSD)
- secretar: Gheorghiţă Mîndruţă (USR PLUS)

Comisia pentru afaceri europene

- preşedinte: Angel Tîlvăr (PSD)
- vicepreşedinte: Cristian Ghica (USR PLUS)
- secretari: Vlad Pufu (PNL)

Comisia economică, industrii şi servicii

- preşedinte: Silvia Dinică (USR PLUS)
- vicepreşedinte: Daniel Cătălin Zamfir (PSD)
- secretar: Dănuţ Bîca (PNL)

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală

- preşedinte: George Scarlat (PNL)
- vicepreşedinte: Lucian Trufin (PSD)
- secretar: Sebastian Cernic (USR PLUS)

Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic

- preşedinte: Liviu Lucian Mazilu (PSD)
- vicepreşedinte: Andrei Hangan (AUR)
- secretar: Cristian Chirteş (PNL)

Comisia pentru administraţie publică

- preşedinte: Csaszar Karoly (UDMR)
- vicepreşedinte: Mihai Veştea (PNL)
- secretari: Maricel Popa (PSD)

Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

- preşedinte: Ştefan Pălărie (USR PLUS)
- vicepreşedinte: Fejer Laszlo (UDMR)
- secretar: Eusebiu Pistru (PSD)

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

- preşedinte: Monica Anisie (PNL)
- vicepreşedinte: Novak Zoltan (UDMR)
- secretar: Irineu Darău (USR PLUS)

Comisia pentru sănătate publică

- preşedinte: Adrian Streinu Cercel (PSD)
- vicepreşedinte: Gheorghe Carp (PNL)
- secretar: Laszlo Attila (UDMR)

Comisia pentru cultură şi media

- preşedinte: Viorel Badea (PNL)
- vicepreşedinte: Gabriela Creţu (PSD)
- secretar: Rodica Boancă (AUR)

Comisia pentru transporturi şi infrastructură

- preşedinte: Toma Petcu (PNL)
- vicepreşedinte: Răzvan Cuc (PSD)
- secretar: Marius Bodea (USR PLUS)

Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale

- preşedinte: Antal Lorant (UDMR)
- vicepreşedinte: Ovidiu Florean (PNL)
- secretari: Cornel Cristian Resmeriţă (PSD)

Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei

- preşedinte: Marius Humelnicu (PSD)
- vicepreşedinte: Laur Trifan (USR PLUS)
- secretar: Ciprian Pandea (PNL),

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi

- preşedinte: Matei Constin Bogdan (PSD)
- vicepreşedinte: Cristina Ioan (PNL)
- secretar: Ionuţ Neagu (AUR)

Comisia pentru comunităţile de români din afara ţării

- preşedinte: Claudiu Târziu (AUR)
- vicepreşedinte: Daniel Cadariu (PNL)
- secretari: Mihail Genoiu (PSD)

Comisia pentru mediu

- preşedinte: Aurel Oprinoiu (USR PLUS)
- vicepreşedinte: Ion Rotaru (PSD)
- secretar: Kovacs Irina (UDMR)

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii

- preşedinte: Diana Şoşoacă (AUR)
- vicepreşedinte: Ion Prioteasa (PSD)
- secretar: Raluca Ioan (PNL)

Comisia pentru Ştiinţă, inovare şi tehnologie (nou înfiinţată)

- preşedinte: Sorin Cîmpeanu (PNL)
- vicepreşedinte: Florin Bodog (PSD)
- secretar: Cristinel Berea (USR PLUS)

Comisia pentru regulament

- preşedinte: Marius Toanchină (PSD)
- vicepreşedinte: Eugen Ţapu (PNL)
- secretar: Narcis Mircescu (USR PLUS)

Comisiile permanente sunt conduse de un Birou compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente, conform art.50 din Regulamentul Senatului. Componenţa membrilor birourilor comisiilor de grupuri parlamentare se stabileşte de Comitetul liderilor, cu respectarea configuraţiei politice a Senatului rezultată din alegeri.

Componenta comisiilor din Camera Deputaților

Grupul parlamentar al PSD de la Camera Deputaţilor deţine şefia a 8 comisii permanente, PNL - 6, USR PLUS - 4, UDMR - 2, AUR - 2 şi grupul minorităţilor naţionale - 2.

* Grupul parlamentar PSD a obţinut preşedinţia a 8 comisii permanente. Costel Dunava va conduce Comisia pentru politică economică, Ciprian Constantin Şerban - Comisia de transporturi, Adrian Chesnoiu - Comisia pentru agricultură, Simona Bucura Oprescu - Comisia pentru administraţie, Natalia Intotero - Comisia pentru educaţie, Steluţa Cătăniciu - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, Gheorghe Şimon - Comisia pentru regulament, Ştefan Moşoiu - Comisia pentru afaceri europene.

* Grupul parlamentar al PNL are şefia a 6 comisii şi anume: Comisia pentru buget va fi condusă de Bogdan Huţucă, Comisia de mediu - George Cătălin Stângă, Comisia de sănătate - Nelu Tătaru, Comisia de apărare - Constantin Şovăială, Comisia pentru tehnologia informaţiilor - Ion Sabin Sărmaş, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor - Gigel Ştirbu.

* USR PLUS va conduce 4 comisii permanente. Comisia pentru muncă va fi condusă de Oana Ţoiu, Comisia pentru cultură - Iulian Bulai, Comisia juridică - Mihai Badea, Comisia pentru tineret şi sport - Tudor Pop.

* UDMR va avea preşedinţia a 2 comisii. Comisia pentru industrii şi servicii va fi condusă de Bende Sandor şi Comisia pentru politică externă de Biro Rozalia.

* Grupul minorităţilor naţionale deţine şefia a 2 comisii. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale va fi condusă de Iusein Ibram şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie va fi condusă de Dragos Zisopol.

* AUR va deţine preşedinţia a 2 comisii: Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisia pentru constituţionalitate. Acest grup încă nu şi-a nominalizat membrii în comisiile permanente.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că există riscul ca orice grup din Parlament să intre în izolare pe motiv de Covid-19, de aceea va fi extrem de dificil de trecut noul Guvern.”PSD nu votează niciun Guvern și nu negociază funcția de prim-ministru. Când va fi desemnat domnul Rafila, atunci vom vota un Guvern. Noi deocamdată nu ne-am decis ce strategie vom urma: fie vom vota împotriva, fie nu vom intra în sală și îi vom lăsa să își facă majoritatea.

Eu nu înțeleg de ce riscăm atât de mult. Oricând un grup politic poate intra în izolare, pentru că parlamentarii merg la grup pentru ședințe și dacă vine unul care are Covid-19, legea ne spune că toți intră în izolare. Va fi extrem de complicat.”, a spus Marcel Ciolacu.

Într-o postare publicată duminică pe Facebook, politicianul care a pendulat între PSD şi Pro-România afirmă că au trecut 2 săptămâni de când social-democraţii au câştigat alegerile, iar „învinşii se bat şi acum pe funcţii”.

„Se împlinesc 2 săptămâni de când PSD a câştigat alegerile. Învinşii se bat şi acum pe funcţii, în timp ce pandemia şi sărăcia fac ravagii în România reală. Marele câştigător din ciocnirea inteligenţelor liberalo-pluseriste e UDMR. Iar strategul de geniu Ludovic Orban încă se zbate pentru cea mai râvnită poziţie: preşedinţia Camerei Deputaţilor”, afirmă Tudose.„Aşteptând lista groparilor ţării în anul de coşmar social ce ne aşteaptă, să ne pregătim să-i dăm iar dreptate lui Murphy: “Ce începe prost se termină şi mai prost”. Mai ales când perdanţii ignoră cu dispreţ mesajul românilor din 6 decembrie”, conchide Mihai Tudose.

George Simion şi-a reluat discursurile despre suspendarea preşedintelui Iohannis, susţinând că „va pune presiune” asupra PSD pentru a demara procedura în acest scop, relatează Aktual24.

„Domnule Iohannis, cineva trebuie să vă tragă la răspundere pentru că v-aţi implicat activ în campania electorală. Nu trebuie să duceţi Preşedinţia într-o dictatură în următorii patru ani, cineva trebuie să vă sancţioneze. Pe noi nu o să puteţi să ne reduceţi la tăcere.

Dacă PSD nu va iniţia procedura de suspendare, o să o facem noi, o să punem presiune pe cei de la PSD”, a declarat Simion, la Suceava, într-un live pe Facebook.

“Colegiul Naţional al Partidului Mişcarea Populară, întrunit miercuri, 16 decembrie 2020, a hotărât organizarea Congresului PMP în perioada 6-7 martie 2021, pentru alegerea unei noi conduceri naţionale şi stabilirea direcţiei politice pe care partidul o va asuma în continuare. Partidul Mişcarea Populară, prin cei peste 2000 de consilieri locali, peste 70 de consilieri judeţeni şi consilieri generali ai Capitalei şi 49 de primari, continuă activitatea sa în administraţia publică locală şi promovează proiectele anunţate pentru dezvoltarea comunităţilor, fiind al treilea partid la nivel naţional ca număr de aleşi locali”, a precizat Paşcan.

Paşcan a transmis că PMP este un partid autentic de dreapta, ataşat valorilor creştin-democrate şi asumărilor conservatoare şi tradiţionaliste, adăugând că membrii acestuia vor face tot posibilul pentru a consolida şi reclădi proiectul, scrie epochtimes-romania.com.

“Rămânem loiali şi consecvenţi promovând marile proiecte pentru care am luptat politic în ultimii ani. Le mulţumim tuturor celor care au votat Partidul Mişcarea Populară la alegerile din acest an, le mulţumim tuturor celor care s-au solidarizat cu PMP în această perioadă şi îi asigurăm că vom face tot posibilul pentru ca împreună să consolidăm şi să reclădim proiectul PMP. Luptăm pentru România!”, a conchis preşedintele interimar al PMP.