Varianta de ocolire a orașului Buftea a fost aprobată de Guvern. Este un proiect important pentru Autostrada de Centură A0.

Aprobarea a fost dată în ședința de miercuri a Guvernului. Varianta de ocolire a orașului Buftea este importantă pentru un proiect major de infrastructură din București. Investiția este mai mare de jumătate de miliard de lei.

„Avem un proiect important, varianta de ocolire a orașului Buftea. Este o investiție de peste 515 milioane lei, extrem de necesară pentru a finaliza Autostrada de Centură A0”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Lucrările se vor face după finalizarea procedurilor birocratice.

România va cumpăra 58 de trenuri electrice noi cu fonduri europene. Investiția este de 3,3 miliarde de lei și a fost aprobată în ședința de miercuri a Guvernului.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat achiziționarea trenurilor.

„Aprobăm un proiect major de investiții ce conectează mari centre urbane prin transport feroviar modern. Cumpărăm 58 de trenuri electrice noi, o investiție de 3,3 miliarde de lei din bani europeni”, a declarat premierul.

Marcel Ciolacu a mai spus că noile trenuri vor lega 13 orașe din România.

„13 municipii reședință de județ vor fi interconectate, printre acestea fiind Brașov, Craiova, Brăila, Galați, Bacău, Focșani, Arad, Deva, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că un nou lot din Autostrada Unirii intră în licitație. Este vorba despre porțiunea cuprinsă între Joseni și Ditrău.

„Contractul pentru proiectarea și execuția Lotului Joseni-Ditrău a fost publicat în SEAP și are ca dată limită pentru depunerea ofertelor 25 noiembrie 2024. Valoarea totală estimată a acestui lot de autostradă (amplasat pe raza județului Harghita) este de 1,2 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin PT”, a anunțat Sorin Grindeanu.

Câștigătorul contractului va avea la dispoziție 34 de luni pentru construcția celor 14,4 km ai acestui lot.

Pe traseu vor fi construite ⁠21 de pasaje și viaducte (3 dintre structuri vor avea rol de ecoduct), ⁠un nod rutier (Joseni), ⁠2 spații de servicii (care includ zone comerciale, benzinării și 12 stații de încărcare pentru mașini electrice și toalete).

Pentru a se asigura funcționalitatea independentă a acestui lot, contractul prevede și realizarea unei descărcări provizorii în zona de conexiune cu următorul Lot (Ditrău-Grințieș).
Lotul Joseni-Ditrău este primul publicat în SEAP din cele patru loturi ale secțiunii montane Sărățeni-Pipirig (116 km), gestionată de CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere).
Anunțul pentru licitația lotului Sărățeni-Joseni va fi vizibil în SEAP, după validarea documentației de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), iar contractul pentru construcția Lotului Ditrău-Grințieș (38 km) va fi transmis spre validare la ANAP săptămâna aceasta.

Secțiunea montană a A8 (Sărățeni-Pipirig), în lungime de 116 kilometri, include patru loturi: Sărățeni-Joseni (32,4 km), ⁠Joseni-Ditrău (14,4 km), ⁠Ditrău-Grințieș (37,9 km) și ⁠Grințieș-Pipirig (31,5 km).
Toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig se vor afla în licitație până la finalul lunii noiembrie, a precizat Sorin Grindeanu.

Fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, își depune marți candidatura pentru poziția de deputat de București. Novak va candida din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).

Eduard Novak a declarat că este momentul să își extindă angajamentul public și la nivel politic. El susține că vrea să reprezinte nu doar comunitatea maghiară, ci pe toți cetățenii, indiferent de etnie sau apartenență politică.

„România este pe primul loc și nu trebuie să lase pe nimeni în urmă”, a transmis Eduard Novak, pe Facebook.

Eduard Novak își depune candidatura pentru un mandat de deputat de București, din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), marți, la sediul Biroului Electoral Municipal din Sectorul 2 al Capitalei.

Palatul Victoria va fi iluminat marți seară în culorile roz și bleu, în semn de solidaritate cu mamele și tații care și-au pierdut copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani. Guvernul se alătură, astfel, proiectului ”Mame cu brațe goale”, organizat cu prilejul Zilei Părinților de Îngeri, marcată astăzi, 15 octombrie.

Începând cu acest an, România se alătură țărilor care sprijină familiile afectate de pierderea copiilor.
În data de 12 iunie 2024 a fost adoptată Legea 186/2024 privind instituirea Zilei Părinților de Îngeri în data de 15 octombrie, în care sunt comemorați copiii decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Recent, Guvernul a aprobat normele de aplicare ale acestei legi potrivit cărora părinții aflați în această situație tragică pot beneficia de consiliere psihologică decontată de stat, pentru depășirea traumelor emoționale.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Guvernul va continua să plafoneze adaosurile la produsele alimentare de bază și prețul energiei și gazelor. Anunțul a fost făcut la finalul săptămânii trecute de șeful Guvernului, Marcel Ciolacu. Acesta a arătat că inflația a coborât în scădere ceea ce demonstrează efectele pozitive ale plafonărilor de prețuri.

„Inflaţia a coborât semnificativ la 4,6% în septembrie, comparativ cu aceeași lună din 2023. Acest trend ne arată că am luat măsurile corecte pentru a proteja nivelul de trai al românilor! De aceea, Guvernul va continua plafonarea adaosurilor la produsele alimentare de bază și vom intra în sezonul rece cu aceleași plafoane la prețul energiei și gazelor. Acesta este modul prin care îi ajutăm pe români să-și mențină cheltuielile cu utilitățile la un nivel suportabil”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai anunțat că vor urma și alte măsuri și a militat pentru păstrarea coaliției de guvernare.

„Știm că nu este suficient! Prin urmare, am pregătit și alte soluții care să susțină puterea de cumpărare a populației! Iată de ce este vital să ne preocupăm prioritar de guvernare, nu de clipuri și atacuri electorale zilnice. Românii vor un sprijin concret pentru creșterea nivelului de trai, iar acest lucru va rămâne prioritatea mandatului meu de premier până în ultima zi! Sunt convins că partenerii noștri de alianță vor avea înțelepciunea să nu strice tocmai acum ceea ce am clădit, cu greu, vreme de trei ani la guvernare”, a precizat Marcel Ciolacu. 

Primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță, anunță că au început lucrările de refacere din temelii a Planșeului Unirii. Operațiunea a început luni. Lucrările se derulează într-un spațiu securizat și nu afectează circulația rutieră și pietonală.

„Punem în siguranță centrul Capitalei! De la ora 00.00, am început lucrările de refacere din temelii a Planșeului Unirii, placa de beton veche de aproape 100 de ani, analizată de experți și declarată un pericol public”, a anunțat Daniel Băluță pe Facebook.

Lucrările nu vor afecta circulația rutieră și pietonală.

„Dincolo de orice discuție, siguranța oamenilor este și va rămâne prioritatea numărul 1 pentru noi, cei din Sectorul 4! Mulțumesc tuturor instituțiilor statului român care au înțeles pericolul cu care ne confruntăm și au colaborat cu noi, pentru a fi azi în măsură să începem lucrările”, a mai transmis Băluță.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, l-a acuzat pe primarul general Nicușor Dan că a blocat lucrările. În replică, Dan a spus că situația de la Piața Unirii nu este atât de gravă precum anunță Daniel Băluță.

Comisia juridică din Camera Deputaților are termen până luni, la ora 13.00, să prezinte raportul privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Liberalii și social-democrații au anunțat că vor vota pentru ridicarea imunității.

Ministrul justiției a adresat încă de vineri, președintelui Camerei Deputaților, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

„Ministrul justiției a adresat președintelui Camerei Deputaților în cursul zilei de vineri, 11 octombrie 2024, cererea de ridicare a imunității parlamentare în sensul încuviințării efectuării procedurilor privind percheziția în legătură cu: domnul Nelu Tătaru, în calitate de deputat, pentru faptele care fac obiectul unui dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție”, scrie într-un comunicat al Ministerului justiției.

Cererea a fost transmisă în temeiul art. 72 din Constituția României precum și a art. 23, alin. (1) și art. 24, alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată.
Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și deputat, este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată în 57 de acte materiale, în perioada aprilie – iulie 2024.

„În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale. În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”, a transmis DNA.

Guvernul a adoptat 3 memorandumuri prin care se suplimentează limita de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pe luna octombrie 2024.

Primul memorandum vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 293.871.000 de lei. Astfel, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) este suplimentat, pe luna octombrie 2024, cu peste 293 de milioane lei, credite bugetare și credite de angajament, pentru finanțarea unui proiect din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Necesitatea suplimentării fondurilor este determinată de încheierea, în condițiile prevăzute de lege, a contractului de achiziție, în luna octombrie 2024, pentru proiectul „Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS)”, implementat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, instituție responsabilă de implementarea investiției I3.1, componenta C7 – Transformare digitală din cadrul PNRR.

Proiectul urmărește refacerea Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS), pe bază de soluții tehnologice actuale și a unei reproiectări complete care să țină cont de necesitățile actuale impuse de numărul efectiv al conexiunilor și de cerințele de prelucrare a datelor.

Al doilea memorandum se referă la suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu 100.000.000 de lei.
Memorandumul are în vedere suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament pentru luna octombrie cu 100 de milioane de lei, din cele 300 de milioane de lei aprobate pentru perioada rămasă până la sfârșitul anului, cu ocazia rectificării bugetare, astfel încât să se mențină funcționalitatea sistemului de decontare a concediilor medicale și indemnizațiilor sociale, până la identificarea unor soluții bugetare pe termen lung. Prevederea aprobată la capitolul asistență socială pentru 2024, de 3,7 miliarde de lei, a fost utilizată în totalitate încă din luna august 2024. Suplimentarea de 100 de milioane lei aprobată prin acest Memorandul va fi utilizată cu prioritate pentru plata indemnizațiilor de concediu medical aferente lunilor septembrie și octombrie 2024.

Cel de-al treilea vizează suplimentarea limitei de credite bugetare şi credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024. Prin acest memorandum a fost aprobată suplimentarea limitei de credite bugetare și credite de angajament aprobate pentru bugetul FNUASS pe luna octombrie 2024 cu suma de 46,451 milioane lei pentru plata cheltuielilor de personal aferente caselor de asigurări de sănătate și al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.