Până luni, la nivelul Direcțiilor Agricole Județene s-au înregistrat 22.295 de solicitanți pentru înscriere în programul Tomata 2023, cu peste 20% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, informează Ministerul Agriculturii.
În județul Olt s-au înscris 7.070 beneficiari, în județul Galați sunt peste 5.700 de solicitanți, în Dolj 1.936, iar în Giurgiu 1.881.
Conform Ministerului Agriculturii, s-au înscris până acum 7.154 de tineri până în 40 de ani, care reprezintă circa 32% din totalul producătorilor înscriși. La acest capitol se remarcă județul Galați cu 2.262 producători de până în 40 de ani, județul Olt cu 2.219 și județul Dolj cu 523 producători.
„Programul Tomata are deja o anumită vechime și iată că acest număr mare de cereri îi conferă o consistență mai pronunțată. Acum avem peste 7.150 de tineri înscriși în program, este o cifră care ne onorează. Dacă privim spre anul 2019, atunci aveam doar 1224 tineri care renunțaseră la pribegie și au revenit în țară pentru a se apuca de această activitate. Avem satisfacția realizării actului normativ încă din anul 2022, fapt care asigură predictibilitatea Programului. Nu există județ care să nu aibă un cultivator de tomate înscris în Program, chiar și acolo unde nu sunt condiții prielnice cultivării tomatelor în spații protejate, cum ar fi în Covasna, Harghita sau Brașov”, a declarat ministrul Petre Daea, citat de Mediafax.
Producătorii de tomate au avut posibilitatea accesării sprijinului de minimis până la data de 1 aprilie 2023, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat circa 3.000 de euro/beneficiar.
Valorificarea producției se va face până la data de 30 iunie 2023, inclusiv, iar ultima zi de depunere a documentelor justificative este data de 14 iulie 2023, inclusiv, în conformitate cu HG 1569/2022.
Ambasadorul Franței în România, doamna Laurence Auer, a oferit, luni, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, cu titlu gratuit, o pilotină - ambarcațiune rapidă necesară transportării piloților între uscat și bordul navelor pe care le pilotează pe canalul Sulina.
Ambarcațiunea este acum în proprietatea AFDJ și va putea fi folosită pe canalul Sulina imediat după efectuarea formalităților de înmatriculare.
„Ne este necesară această pilotină pe care guvernul francez ne-a transferat-o cu titlu gratuit. Creșterea volumului de trafic și a siguranței pe canalul Sulina înseamnă și piloți mai mulți, și rapiditatea deplasării acestora. Guvernul României are ca prioritate maximă dezvoltarea canalului Sulina. Și am să vă dau o veste bună. Și datorită parteneriatului cu Guvernul francez și managementului canalului Sulina din partea AFDJ, luna trecută a fost o lună istorică: cel mai mare volum de trafic înregistrat vreodată pe canalul Sulina, 408 nave”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu.
„Acest demers se înscrie în contextul războiului din Ucraina și are o dimensiune europeană, într-un act de solidaritate cu Ucraina, dar și cu România”, a spus ambasadoarea franceză.
Pilotina a fost utilizată timp 20 de ani în portul Marsilia. Ambarcațiunea se va alătura celor două nave ale AFDJ pentru a transporta piloții la navele care ajung pe brațul Sulina.
Prorectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Alexandru Nechifor, a declarat că Înalta Curte de Casație și Justiție a României a respins definitiv recursul declarat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 741, pronunţate la 10 mai 2021 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
„Astfel, după aproape 6 ani, se încheie procesul dintre Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Galați pe dreptul de proprietate pe clădirile numite Corp A, de pe str. Gării și Carnabel, a declarat prorectorul.
„Acum având in vedere sentința, vom demara astăzi reactualizarea Studiilor pentru a putea depune spre finanțare pe POR pentru consolidarea și reabilitarea totală a imobilului”, a mai spus prorectorul Alexandru Nechifor.
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele fizice care obțin venituri din chirii au obligația înregistrării la organul fiscal central competent a contractelor de închiriere, respectiv a actelor modificatoare, prin depunerea Cererii de înregistrare a contractelor de locaţiune. În format electronic este disponibil formularul C168.
Conform Administrației Județene a Finanțelor Publice Galați, în cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora, respectiv până la data de 31 martie 2023.
Pentru contractele de închiriere încheiate începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele fizice care obţin venituri din chirii (altele decât veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală) au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a actelor modificatoare, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia.
Cererea de înregistrare a contractelor de locaţiune trebuie însoţită de o copie a contractului de închiriere sau a actului modificator, direct sau prin împuternicit, la registratura organului fiscal competent, prin poştă cu scrisoare recomandată sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.
Dacă bunul a cărui folosinţă se cedează este deţinut în comun, fiecare coproprietar persoană fizică are obligaţia depunerii cererii la Fisc, precizează AJFP Galați.
Formularul C168 poate fi descărcat de pe site-ul www.anaf.ro, secţiunea Servicii online/Descărcare declaraţii electronice. Atenție! Softul A al formularului C168 nu se deschide direct din browser ci trebuie salvat în calculatorul propriu.
Pentru depunerea online a formularului C168 contribuabilul trebuie să fie înregistrat în Spațiul Privat Virtual pe bază de utilizator și parolă și să acceseze site-ul anaf.ro, secțiunea Depunere Declaraţie Unică și alte formulare SPV-PF.
Ucraina și-a dat acordul ca România să măsoare adâncimea canalului Bâstroe, a declarat pentru Mediafax secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu.
„Vom începe măsurătorile pe zona dintre kilometrii 11 și 22 plus alte zone, gen Solomonov, un fel de alternativă la Chilia, dar și în alte zone. În total, vorbim de aproximativ încă 65 de kilometri, inclusiv Bâstroe”, a afirmat Irinel Scrioșteanu.
El a afirmat că vor fi modificări față de precedentele măsurători. „Pe viitor vom folosi navele și echipamentele ucrainene, după o discuție cu Apărarea”, a mai spus Scrioșteanu.
Partea ucraineană a dat săptămâna trecută un acord parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia - partea ucraineană, anunța Sorin Grindeanu: „este în interesul ambelor țări sa fie lămurită problema dragajelor efectuate de Ucraina pe întregul braț Chilia și pe canalul Bâstroe”.
Biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată în prezent de lucrările de la canalul Bâstroe, iar din primele măsuri reiese că debitul Dunării nu s-a modificat față de debitele statistice din ultimii ani în acea zonă, spunea pe 9 martie ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani, a transmis pe 18 februarie Ambasada Ucrainei la București, cu referire la lucrările de pe canalul Bâstroe.
Combinatul siderurgic Liberty Galați a anunțat că a repornit Furnalul nr. 5, după ce acesta a beneficiat de un program de reparații și modernizări în valoare de 18,3 milioane de lei și care s-a întins pe durata a 3 luni.
„Dorim să vă confirmăm că săptămâna trecută am repornit Furnalul nr. 5 și operațiunile de aglomerare - în urma unui program complex de mentenanță și îmbunătățiri, luând în considerare semnalele de redresare a pieței. Pe parcursul acestui program, am menținut întreaga echipă și am continuat să facem investiții pe platforma siderurgică și în calitatea produselor noastre pentru a crește profitabilitatea companiei”, au anunțat luni reprezentanții companiei Liberty.
Lucrările de mentenanță și îmbunătățiri de la Furnalul nr. 5 au inclus înlocuirea plăcilor de uzură și a două dintre reductoarele de la aparatul de încărcare, deblocarea zonelor de evacuare și de epurare a gazelor, curățarea cuvei furnalului și a platformelor superioare și modernizare macaralelor de la depozitul de fier al Oțelăriei.
Reprezentanții companiei mai anunță că Liberty Galați se va concentra pe strategia de creștere a flexibilității producției, de extindere a portofoliului de produse și de accelerare a planurilor de transformare GREENSTEEL.
Șoferii de camioane care au vrut să iasă din țară, duminică, pe la Galați, Giurgiu sau Calafat au fost nevoiți să aștepte cel puțin trei ore, potrivit Poliției de Frontieră.
Cel mai mare timp de așteptare pentru șoferii de camioane, pe sensul ieșirii din țară, se înregistrează la Galați, respectiv 200 de minute. Șoferii de camioane care ies pe la Giurgiu sau Calafat au de așteptat trei ore.
Pe sensul intrare în țară, cel mai mare timp de așteptare se înregistrează la Negru Vodă, peste trei ore, potrivit sursei citate.
Motivul pentru care șoferii sunt nevoiți să aștepte ore întregi îl reprezintă numărul foarte mare de camioane prezentate la controlul de frontieră.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați aduce în atenția microîntreprinderilor care, în anul 2023, devin plătitoare de impozit pe profit că au obligația comunicării organului fiscal ieșirea din sistemul de impunere până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal 2023, prin depunerea formularului 700 „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”.
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor a devenit opțional.
Art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare definește microîntreprinderea ca fiind o persoană juridică romană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
- a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
- capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
- nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;
- a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal», în proporție de peste 80% din veniturile totale;
- are cel puțin un salariat, cu excepția societății nou-înființate;
- are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
Condiția referitoare la plafonul maxim de 500.000 euro, se aplică începând cu veniturile anului 2023, pentru veniturile aferente anului 2022 plafonul fiind de 1.000.000 euro.
Inspectorii fiscali din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Galați au efectuat, în luna februarie 2023, mai multe controale la contribuabili persoane juridice și fizice.
Au fost 41 de inspecții fiscale generale și parțiale, precum și 20 de controale (inopinate și încrucișate), în urma cărora obligațiile suplimentare de plată stabilite de inspectorii fiscali gălățeni au fost de 1,07 milioane lei. Din acestea, 0,95 milioane lei au fost stabilite la persoane juridice și 0,12 milioane lei, la persoane fizice.
TVA deține o pondere de 58,88% din totalul obligațiilor suplimentare stabilite (0,63 milioane lei), iar impozitul pe profit și impozitul pe venit dețin o pondere de 27,10%, fiind stabilite suplimentar 0,29 milioane lei.
Conform AJFP Galați, principalele acțiuni în care au fost implicate structurile de inspecție fiscală în luna februarie 2023, au constat în:
- inspecții fiscale din proprie inițiativă efectuate la contribuabili persoane juridice și persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente; stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecții fiscale efectuate în vederea soluționării în termen a deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare primite pentru control anticipat și ulterior;
- controale inopinate pentru creșterea gradului de conformare voluntară la declarare și plată a obligațiilor fiscale de către contribuabili;
- creșterea rolului prevenției inspecției fiscale în relația cu contribuabilul.
Un parc eolian va fi construit pe terenurile din 13 localități din județul Galați, pe o suprafață de circa 13.000 de hectare. Parcul va avea 136 de turbine și o capacitate de 629 MW. Autoritățile locale susțin că va fi cel mai mare parc eolian din România și cea mai mare investiție de acest tip din țară.
„Compania de proiect Hoopeks International a obţinut avizul tehnic pentru racordarea la reţea a unui proiect eolian de 629 MW în Galaţi - investiție de 500 de milioane de euro! Compania de proiect Hoopeks International este deţinută de Electrocentrale Borzeşti, aceasta fiind deţinută la rândul ei de RNV Infrastructure. Este cel mai mare parc eolian avizat până în acest moment şi, dacă se va realiza, va fi cea mai mare investiţie de profil din România. În prezent, cel mai mare parc eolian local este Fântânele-Cogealac, cu o capacitate de 600 MW, dar care este împărţită în două proiecte gestionate de companii diferite”, a anunțat, pe Facebook, Florin Virgil Doca, primarul comunei gălățene Valea Mărului, citat de Mediafax.
Parcul eolian va fi construit pe o suprafață de aproximativ 13.000 de hectare, pe terenuri din 13 unități administrativ-teritoriale din județul Galați. Studiul de oportunitate a fost aprobat de Consiliul Județean Galați și acum se lucrează la planurile de urbanism.
„Investiția se realizează pe teritoriul a 13 UAT-uri din județul Galați: Berești, Bălăbănești, Cavadinești, Smulți, Berești-Meria, Băneasa, Drăgușeni, Cerțești, Valea Mărului, Jorăști, Corod, Vârlezi, Suceveni. Prin proiect se vor realiza 136 turbine cu o putere de 6,2 MW și 7 stații de transformare. În prezent, investitorul se află în procedură de obținere a avizelor necesare întocmirii documentației de urbanism PUZ final”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, citat de Mediafax.
Autoritățile locale spun că pe lângă investiția uriașă, proiectul va duce la creșterea încasărilor bugetare deoarece se va percepe impozit pe clădiri. De asemenea, vor fi create sute de locuri de muncă, se vor realiza investiții adiacente și vor fi alimentate cu energie verde comunitățile din zonă.
Error: No articles to display