Andreea Dumitrescu

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis marţi că pachetul social, "condiţia" impusă de social-democraţi pentru a intra la guvernare, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022.

"Pachetul social, condiţia impusă de PSD pentru a intra la guvernare, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022. Aşa cum am promis, alocaţiile vor fi majorate pentru copiii între 0-2 ani şi cei cu dizabilităţi la 600 lei, iar pentru copiii între 2-18 ani la 243 lei. Aşa cum am promis, persoanele cu dizabilităţi vor primi a 13-a indemnizaţie. Aşa cum am promis, pensia minima va creşte de la 800 la 1.000 lei, iar pentru restul pensiilor creşterea va fi de 10%. În acelaşi timp, în luna ianuarie, toţi pensionarii cu pensii până în 1.600 de lei vor primi un ajutor pentru iarnă, astfel încât toţi vor ajunge în ianuarie la suma de 2.200 lei (pensie + ajutor)", a scris Ciolacu pe Facebook.

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a anunţat că, „dacă totul merge bine”, bugetul pentru 2022 ar putea fi aprobat până în 23 decembrie.

„Am discutat pe scheletul bugetului. Înţeleg că vineri va fi OUG pentru măsuri fiscal bugetare, săptămâna viitoare Legea plafoanelor şi, dacă totul merge bine, ar trebui să avem şi un buget aprobat până în 23 decembrie, a declarat Florin Cîțu, luni seara, la finalul ședinței coaliției.

Întrebat dacă investiţiile vor rămâne la 7% din PIB, Cîțu a răspuns: „Aşa ar trebui să fie. Să vedem forma finală a bugetului”.

 

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că „bugetul 2022 un buget al măsurilor capabile să-i protejeze pe români”.
 
„Adrian Câciu, ministrul PSD al Finanţelor ne asigură că bugetul pentru 2022 va fi construit fără noi taxe. Respectând regulile esențiale în relația cu economia, predictibilitatea fiscal-bugetară și dialogul cu mediul socio-economic, orice analiză și modificare a regimului fiscal va fi făcută în mod predictibil, doar în urma unui dialog cu mediul privat. Bugetul 2022 va conține foarte multe programe de sprijin pentru economie, pe lângă pachetul social asumat de social democrați”, a scris Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook.
 
Aceste programe vizează în special companiile care produc în România, pentru a produce veniturile bugetare necesare pentru măsurile sociale :
✔️ Programul IMM Prod - garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.
✔️ Program Rural INVEST - garanții guvernamentale de până la 100% acordate companiilor care își localizează producția în mediul rural și urban-mic.
✔️ Program Start-Up pentru studenți - finanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, granturi de 100.000 euro.
✔️ Schemă de ajutor de stat „INNOVATION” - deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, cu obligația implementării efective în România.
✔️ Programul „Salvarea firmelor strategice românești”
✔️ Program pentru Dezvoltarea lanțurilor de producție locale - ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanțul de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale ; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie.
✔️ Program de industrializare pe bază de licență - Fond de investiții care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone.
Va fi un buget al măsurilor capabile să-i protejeze pe români dar și un buget al stimulării economiei. Un buget care să susțină financiar toți producătorii din România.
 

 RoVaccinare a postat pe o rețea socială o fotografie cu tratamentul pentru o singură zi administrat unui bolnav de COVID internat la terapie intensivă.

 ”O imagine cât o mie de cuvinte: tratamentul pentru o singură zi la terapie intensivă a unui bolnav de Covid-19!

Acesta este tratamentul pentru o singură zi la terapie intensivă a unui bolnav de COVID-19. Alternativa este simplă și sigură: vaccinarea.

Prin vaccinarea cu schemă completă se reduce considerabil riscul de infectare, de transmitere, de spitalizare și deces”, a transmis RoVaccinare.

 

Comisia Europeană a anunțat joi plata primei tranșe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

 „Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de reziliență și s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât și de milioane de români. Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

 România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

 Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.  Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

 

Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistența clădirilor la cutremure și va îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici. Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

 Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni.

 PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, al conținutului și echipamentelor educaționale.

 Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

 PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

 Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare.

 PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.

 

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a anunţat că a fost semnat şi acordul de împrumut pentru România în cadrul PNRR, astfel câ ân câteva zile vor veni şi restul de 1,95 miliarde de euro din partea de împrumut pe acest plan de redresare.

„PNRR este adoptat, este convenit cu Comisia Europeană, toate documentele sunt semnate şi din punctul acesta de vedere nu văd cum ar putea să fie modificat cel puţin până în 2023, când sunt permise anumite ajustări pe partea de investiţii”, a spus Vîlceanu, după şedinţa de Guvern.

Totodată, ministrul Investiţiilor şi a Fondurilor Europene a anunţat că a fost semnat şi acordul de împrumut pentru România.

„Ne mai vin restul de 1,95 de miliarde de euro, din partea de împrumut, PNRR. Deci, aşa cum ştiţi, partea de granturi este deja în contul din Banca Naţională, în curând ne vin cele 1,95 miliarde de euro din împrumut, care reprezintă 13% din cele 14,9 miliarde de euro pe care le avem în componenta de împrumut”, a adăugat Vîlceanu.

 
Anticipând problemele pe care fermierii le vor avea în primăvară, ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Ionuţ Chesnoiu, a pregătit un set de actele normative pentru a veni în sprijinul lor. Anunțul a fost făcut de deputatul gălățean Viorica Sandu.
 
Astfel, în Ședința Guvernului din 10 decembrie 2021, a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021. Beneficiarii sunt crescătorii de vaci de lapte, de bivolițe și de taurine pentru carne.
 
„Ministrul PSD Adrian Chesnoiu a obținut bani de la Guvern și pentru majorarea de la 40 de milioane la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin în anul 2021, fermierilor care se ocupă de îmbunătățirea genetica a efectivelor de vaci, de bivolițe, de taurine, de cabaline, de ovine și de caprine”, anunță Sandu.
 
În afara subvenției pentru animale, alte 40 de milioane de lei, vor ajunge ca ajutor de minimis la apicultorilor afectați de calamitățile naturale din 2021.
 
„Fermierii vor putea accesa și fonduri nerambursabile de peste 1 miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole. Tot în şedinţa de azi Guvernul aprobă procedura prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică, consumată pentru irigații. Prin acest demers se înlătură efectul negativ al creșterii prețurilor la energie asupra culturilor de anul viitor. De asemenea, măsura combate creșterea inflației pe alimente din cauza prețurilor la energie. Pentru fermierii gălăţeni această măsură este deosebit de importantă, dacă amintesc că în judeţul Galaţi avem unul dintre cele mai mari bazine legumicole şi tot în județul Galaţi avem un număr considerabil de sere legumicole”, susține Viorica Sandu.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că are o relaţie instituţională foarte bună cu premierul Nicolae Ciucă și susține că nu va interveni în actul de guvernare și nu va impune numiri în Guvern în calitatea sa de lider de partid. 

„Avem (n.r. - cu premierul) o relaţie instituţională foarte bună, ne punctăm pe lucrurile esenţiale, eu nu mă bag în actul de guvernare. (...) Eu nu sunt preşedintele PSD care mă duc la Guvern să fac numiri sau să încurc lucrurile. Comunic cu miniştrii PSD, am vorbit cu domnul Stănescu, stăm de două zile la sediu, am vorbit cu fiecare ministru, pentru că trebuie să ne pregătim şedinţa de coaliţie, să ştim cu ce mergem şi abordăm problemele în coaliţie”, a declarat Marcel Ciolacu, la Antena 3.

 

În urma parteneriatului pe care Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” din Galați, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, l-a încheiat cu o echipă de tineri specialiști IT, trei muzee din mediul rural pot fi astăzi vizitate pe internet, grație unui tur virtual interactiv.

Astfel, toate cele trei secții rurale ale muzeului de istorie gălățean, Conacul Costache Negri (comuna Costache Negri), Casa Hortensia Papadat Bengescu (comuna Iveşti) şi Casa Rurală Ion Avram Dunăreanu (comuna Suhurlui) pot fi văzute pe platforma muzeedelasat.ro, alături de alte 25 de instituții culturale din 8 județe. 
 
 „De asemenea, muzeele noastre au fost integrate și în rețeaua Google Street View și Google Maps, ceea ce va ușura valorificarea turistică a patrimoniului nostru cultural. Toate costurile acestei inițiative au fost suportate de către compania IT, în cadrul unui proiect editorial dedicat mediului rural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Primăria municipiului Galați și operatorul regional Apă Canal informează că s-au reluat lucrările din cadrul proiectului pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în cartierele Barboși și Filești.

Astfel, pentru cartierul Barboși sunt prevăzute lucrări în valoare de 1.675.600 euro ce vizează realizarea a 5,6 km rețele de apă potabilă, 7,6 km de rețele canalizare, dar și pentru 3 noi stații de pompare a apei uzate. În cartierul Filești este vorba despre lucrări în valoare de 1.603.000 euro pentru 4,4 km rețele apă potabilă, 7,6 km rețele canalizare și 3 stații de pompare a apei uzate (două stații noi și în plus va fi reabilitată Stația de Repompare Filești). În prezent se lucrează în cartierul Barboși, iar în perioada următoare se va interveni și la Filești.

În cadrul proiectului sunt prinse și alte zone din oraș cu lucrări de aproximativ 14.467.100 euro (15,7 km rețele apă potabilă, 14,2 km rețele canalizare și 3 stații pompare apă). Toate aceste lucrări fac parte din contractul semnat de operatorul Apă Canal în data de 26 iulie 2021, după ce fostul constructor a renunțat la execuția lucrărilor și a fost reziliat contractul inițial. Noul contract ”GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în Aglomerările Galați și Smârdan” a fost semnat cu S.C. TANCRAD S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. TANCRAD S.R.L. – S.C. CITADINA 98 S.A. Contractul are o valoare de 139.761.252,19 lei fără TVA, iar lucrările trebuie să se încheie până la sfârșitul anului 2023.

Contractul face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Galați în perioada 2014-2020”, în valoare de 180 de milioane de euro, derulat la nivelul județului Galați de către SC APĂ CANAL SA, având ca beneficiari 22 de unități administrativ-teritoriale.