Andreea Dumitrescu

 

Președintele PSD Marcel Ciolacu a vorbit despre şansele României în Schengen, afirmând că nu crede că vom avea un Consiliu extraordinar JAI, pentru că l-am avea degeaba, în condiţiile în care Austria îşi menţine poziţia de a vota împotriva aderării României.

„Cred că România trebuie să aibă o strategie eficientă şi de învingători. Locul României este în Spaţiul Schengen. (…)Nu cred că vom avea un Consiliu extraordinar JAI, că l-am avea degeaba. Între timp Austria îşi menţine poziţia de a vota împotriva aderării României”, a declarat Ciolacu.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa miercuri, 14 decembrie 2022, la Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană – Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Reuniunea marchează 45 de ani de dialog între Uniunea Europeană și ASEAN și este primul Summit UE – ASEAN la care participă, alături de reprezentanții instituțiilor europene, și cei 27 de lideri ai Uniunii Europene, marcând astfel o premieră istorică.

„Reuniunea va oferi liderilor UE și ASEAN oportunitatea de a aborda problemele regionale și globale de actualitate, inclusiv provocările legate de securitate, precum și de a identifica, la nivel concret, proiecte de interes comun în domenii precum comerț, schimbări climatice, biodiversitate, conectivitate, agendă digitală și securitate alimentară”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Știri Cetățeanul.uk: Românii care conduc în țară cu permis provizoriu de Marea Britanie pot fi condamnați

În continuare, Președintele României, Klaus Iohannis, va participa joi, 15 decembrie 2022, la reuniunea Consiliului European, care se va desfășura la Bruxelles.

Potrivit Adminitrației Prezidențiale, agenda reuniunii Consiliului European va include o discuție privind războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, atât din perspectiva menținerii și consolidării sprijinului european pentru Ucraina pe toate palierele, cât și din perspectiva angajării răspunderii Federației Ruse.

Un aspect important pe agendă vizează coordonarea sprijinului acordat Ucrainei ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii critice și energetice care au lăsat milioane de civili fără electricitate, căldură sau apă curentă și care solicită un răspuns rapid, inclusiv din punct de vedere umanitar.

Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova, grav afectată de situația actuală, va fi, de asemenea, abordată.

Liderii europeni vor analiza, totodată, stadiul demersurilor realizate în domeniul securității și apărării, în vederea consolidării capacităților europene în acest domeniu.

O altă temă de discuții o reprezintă progresele realizate în domeniul energiei, în direcția trasată de Concluziile Consiliului European din luna octombrie a acestui an, precum și modalitățile de consolidare a rezilienței economiilor europene.

„Pe agenda Consiliului European figurează, de asemenea, o dezbatere strategică privind Vecinătatea Sudică a Uniunii Europene, precum și o discuție privind rezultatele Summitului UE – Balcanii de Vest de la Tirana și cooperarea cu statele din această regiune, inclusiv pe dimensiunea migrației. Liderii europeni vor purta și o discuție strategică privind relațiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate și cooperarea economică”, a mai anunțat Administrația Prezidențială.

În cadrul reuniunii Consiliului European, Președintele Klaus Iohannis va ridica și subiectul aderării României la spațiul Schengen.

Clădire nouă pentru Ambulatoriul Spitalului de Pneumoftiziologie, în cadrul unei investiții cu fonduri europene realizată de către Consiliul Județean Galați. Valoarea investiției a fost de 10.327.545 de lei, din care aproximativ 3 milioane de lei pentru achiziționarea echipamentelor medicale.  Fondurile au fost asigurate prin Programul Operațional Regional 2014-2020. În cadrul acestui proiect, vechea clădire a Ambulatoriului a fost consolidată, modernizată și extinsă pe verticală și orizontală.  

“Am finalizat o nouă investiție extrem de importantă pentru sănătatea gălățenilor, pentru pacienții și personalul medical de la Spitalul de Pneumoftiziologie. Ambulatoriul de Specialitate al acestei unități medicale se mută în casă nouă, într-o clădire modernă, cu spații medicale noi, cabinete pentru consultații și tratament, săli de așteptare, vestiare și lift. Este unul dintre cele mai moderne ambulatorii de pneumologie din țară. Avem și două premiere pentru acest spital. Pentru prima oară în istoria sa, a fost dotat cu un computer tomograf, sala de investigații fiind amenajată în interiorul noii clădiri. Cea de-a doua premieră este faptul că, acum, Ambulatoriul de Specialitate are spații separate de consultații și tratament pentru copii și adulți, pentru a limita cât mai mult transmiterea bolilor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De altfel, noul ambulatoriu este de patru ori mai mare, mărind astfel suprafața de la 224 mp la peste 800 de mp.

„De asemenea, cabinetele medicale au fost dotate și cu zeci de echipamente medicale, de la computer tomograf și aparat modern de radiologie, până la ecografe, defibrilatoare și aparate de oxigenoterapie. Totul pentru ca gălățenii să fie tratați în condiții cât mai bune ”, a adăugat Costel Fotea.

Noul ambulatoriu are un sistem modern de încălzire, cu ajutorul pompelor de căldură de tip aer-apă, instalații de climatizare, sisteme de management energetic pentru eficientizarea consumului, precum și sisteme moderne de acces, supraveghere și securitate la incendiu. În perioada următoare vor fi obținute și ultimele avize, astfel încât la începutul anului viitor în noul Ambulatoriu de Specialitate să fie tratați primii pacienți.

De asemenea, astăzi, a fost prezentat invitaților și noul bloc alimentar al spitalului, realizat de către Consiliul Județean într-o clădire separată, în cadrul unei investiții cu fonduri proprii de peste 6 milioane de lei. Astfel, la Spitalul de Pneumoftiziologie a fost construită o clădire nouă pentru blocul alimentar, dotată cu toate echipamentele de gătit necesare și cu sală de mese. În acest moment, aici este pregătită hrana pacienților. Mai mult, într-un corp al acestei clădiri au fost amenajate și două săli de curs pentru studenții de la Facultatea de Medicină.

 Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, pe care a convocat-o pentru pregătirea transmiterii către Comisia Europeană, în următoarele zile, a celei de-a doua cereri de plată, cu termen de depunere în cursul lunii decembrie.

Valoarea acestei cereri de plată se ridică la 2,8 miliarde de euro, care se adaugă la prefinanțarea de 3,7 miliarde euro și prima tranșă deja încasată de România, în valoare de 2,6 miliarde euro.
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a analizat în detaliu, împreună cu participanții la reuniune, stadiul îndeplinirii jaloanelor aferente acestei cereri de plată, solicitând ministerelor și instituțiilor coordonatoare să acorde prioritate maximă finalizării celor 51 de jaloane și ținte cu termen de realizare în primele două trimestre ale acestui an, asociate celei de-a doua cereri de plată.

Accentul a fost pus îndeosebi pe jaloanele și țintele considerate vitale pentru aprobarea celei de-a doua cereri de plată pe care România o va înainta Comisiei Europene. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut clarificări pentru fiecare caz în parte, subliniind importanța accesării fondurilor de care România poate beneficia prin PNRR.

”Nu ne putem permite să ne abatem de la angajamentele asumate pentru că foarte multe elemente legate de procesele de reformă, investiții și chiar de stabilitate economică depind de accesarea acestor bani. Vrem să ne asigurăm că și a doua cerere de plată va fi aprobată de Comisia Europeană, astfel încât la începutul anului viitor România să primească și această tranșă de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

În cadrul reuniunii de astăzi au fost trecute în revistă și stadiile de realizare ale celor 55 de jaloane și ținte cu termene de realizare în trimestrele III și IV ale anului 2022, la care se va raporta ce-a de-a 3-a cerere de plată pe care România urmează să o transmită Comisiei Europene în primăvara anului viitor.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, a participat la dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023 și proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.  „Este un buget sustenabil care alocă finanțare record pentru investiții, 7,2% din PIB, mai mare cu 26% față de 2022”, susține deputatul. 
 
„Am finalizat prima zi de ședința comună a Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, din Parlament, în care au loc dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2023 și proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023. Dezbaterile au loc în perioada 12 decembrie 2022 , începând cu ora 11.00 -13 decembrie 2022, pâna la finalizarea dezbaterilor. În ședința de luni au avut loc dezbaterile generale la care a participat și ministrul Finanțelor, domnul Adrian Câciu. S-a discutat apoi despre necesarul de finanțare pentru proiectele și politicile fiecărui minister și despre prioritățile din programul de guvernare”, a scris Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook. 
 
Potrivit sursei citate, de departe s-a remarcat Ministerul Transporturilor al cărui ministru, Sorin Grindeanu a prezentat realizările acestui an și, solid argumentat, a solicitat majorarea cu 17% a bugetului pentru proiectele derulate de minister.
 
„S-a remarcat și atacul lui Florin Cîțu la adresa PSD, cu privire la proiectul de buget național 2023. Același Florin Cîțu care a îngropat economia românească prin:
 
1.Creșterea prețurilor provine din liberalizarea haotică a pieței de energie făcută de Guvernul Orban, cu Cîțu la Finanțe și Popescu la Energie.
2.Împrumuturi dezastruoase, ca ministru de Finanțe și apoi premier.A preluat datoria publică de la 37% din PIB și a dus-a la 50%!
3.Memorandumul pentru achiziția aberantă de vaccinuri COVID, deși la acel moment avem deja comenzi care depășeau de câteva ori nevoia de vaccinare a populației eligibile.
4.Aprobarea aberațiilor din PNRR-ul scris de USR-istul Ghinea, care a înghețat pensiile românilor pe 50 de ani și a pus zero fonduri pentru Agricultură”, a anunțat Viorica Sandu.
 
„Pentru prima dată avem un buget național construit pe programe. Resursele se alocă funcțional, pentru destinații/programe precise, pentru a putea fi monitorizate clar cheltuielile, modul în care se derulează și implementează proiectul sau programul respectiv, precum și impactul în economie. Este un buget sustenabil care alocă finanțare record pentru investiții, 7,2% din PIB, mai mare cu 26% față de 2022”, a mai transmis deputatul Viorica Sandu. 

Primăria municipiului Galați informează că a lansat în licitație publică un contract privind achiziția a 20 de autobuze electrice, pentru care s-a aprobat finanțarea în cadrul PNRR.

Contractul în valoare de 54 de milioane de lei fără TVA presupune achiziția a 20 de autobuze electrice noi, nepoluante, cu emisii zero, a 4 staţii de reîncărcare rapidă care vor fi amplasate la capetele liniilor de traseu, precum și a 2 staţii de reîncărcare rapidă care vor fi amplasate la locul de garare. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2023.

Autobuzele vor avea lungimea de aproximativ 12 metri, vor avea podeaua coborâtă pentru facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă, vor respecta toate standardele de siguranță pentru călători, vor avea sistem de climatizare, sistem de supraveghere video și multe alte dotări moderne. Capacitatea va fi de minim 70 de călători, din care cel puțin 20 pe scaune.

Proiectul, derulat în parteneriat cu Primăria comunei Vânători, a fost aprobat pentru finanțare în cadrul PNRR și vizează, pe lângă cele 20 de autobuze electrice și cumpărarea unui microbuz nepoluant, care va face obiectul unei achiziții viitoare.  

Valoarea totală a proiectului este de 14,7 milioane de euro.

În ultimii ani flota Transurb a fost dotată cu peste 100 de noi mijloace de transport.

Administraţia Fondului de Mediu a publicat o listă cuprinzând 470 dosare de finanţare aprobate în cadrul Programului Iluminat Public 2021.

„Anunţ cu bucurie că toate dosarele depuse în cadrul Programului Iluminat public, sesiunea deschisă începând cu 25 octombrie 2021 au fost analizate, iar rezultatele se regăsesc pe site-ul instituţiei. Finanţarea este acordată pentru modernizarea sistemelor de iluminat public care se va reflecta în scăderea facturii publice. Prin acest program, primăriile vor înlocui corpurile de iluminat existente care au un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED sau în situaţia în care stâlpii de pe tronsonul respectiv nu sunt echipaţi cu corpuri de iluminat sau acestea sunt deteriorate/nefuncţionale se va completa sistemul de iluminat public existent cu corpuri de iluminat cu surse LED. De asemenea, se vor achiziţiona şi instala sisteme de telegestiune aferente acestor obiective de investiţii. Prin implementarea noilor tehnologii, vom obţine o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a cheltuielilor pe care localităţile din întreaga ţară le alocă pentru iluminatul public. Ceea ce, având în vedere contextul energetic actual, reprezintă un sprijin extrem de important pentru reprezentanţii acestor comunităţi”, a declarat preşedintele AFM, Laurenţiu-Adrian Neculaescu.

În cadrul Programului Iluminat public 2021, finanţarea se acordă în procent de maximum 100% din cheltuielile eligibile ale unui obiectiv de investiţie şi în limita sumelor ce pot fi acordate pentru fiecare categorie de solicitanţi, şi anume: pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori – maximum un milion de lei; ˜ pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 de locuitori – maximum două milioane de lei; pentru oraşe – maximum trei milioane de lei; pentru municipii de rang 0 – municipiul Bucureşti – maximum 25 milioane de lei; ˜ pentru municipii de rang I – maximum şase milioane de lei; pentru municipii de rang II – maximum cinci milioane de lei.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni, 12 decembrie 2022, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE) – care va avea loc la Bruxelles.  

Miniștrii de externe europeni vor discuta despre contracararea efectelor agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, despre situația din Republica Moldova în contextul agresiunii ruse contra Ucrainei, subiect introdus pe agenda reuniunii la solicitarea României, despre situația din Iran, aspecte privind drepturile omului, evoluții din Vecinătatea Sudică și situația din Tunisia.

În marja CAE, va avea loc o reuniune informală privind viitorul Parteneriatului Estic, organizată la inițiativa ministrului român de externe Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Cehia, Suedia și Polonia, și care va facilita conturarea unei poziții clare și unitare a UE cu privire la viitorul PaE și a genera idei pentru revitalizarea acestuia, în termeni practici și eficienți. 

Aceasta va fi urmată de reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic (PaE), care se va desfășura în aceeași zi și la care va participa, de asemenea, ministrul afacerilor externe român, alături de miniștrii de externe din statele membre UE și omologii din statele partenere - Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Reuniunea va oferi oportunitatea unui schimb de opinii aprofundat cu privire la parametrii concreți ai procesului de revitalizare și adaptare a Parteneriatului la noul context geopolitic din Vecinătatea Estică a UE, marcat de agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de decizia istorică a Consiliului European din 23-24 iunie 2022, prin care a fost acordat statutul de candidat la aderarea la UE în favoarea Republicii Moldova și Ucrainei, și a fost recunoscută perspectiva europeană a Georgiei.

În ceea ce privește agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, discuțiile miniștrilor europeni în cadrul CAE vor avea loc în pregătirea Consiliului European din 14-15 decembrie 2022, cu accent pe sprijinul acordat Ucrainei de Uniunea Europeană, și cu participarea, prin video-conferință, a ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba. Ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea față de atacurile asupra infrastructurii civile și energetice a UA și va sublinia, în context, necesitatea sprijinului susținut și solidar pentru depășirea sezonului rece. Totodată, va menționa sprijinul multidimensional al României pentru Ucraina, inclusiv în legătură cu ultimele date legate de exportul de cereale ucrainene prin țara noastră, conform cărora peste 10 milioane de tone de cereale au fost exportate cu sprijinul țării noastre.

Ministrul de externe român va susține necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin consolidarea regimului de sancțiuni și adoptarea unui nou pachet în acest sens, și va reitera angajamentul țării noastre pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de atrocitățile comise împotriva poporului ucrainean, în baza unor soluții juridice solide.

Cu privire la situația din Republica Moldova, ministrul Aurescu va menționa provocările cu care se confruntă guvernul pro-european de la Chișinău în sectoarele energetic, economic, social și securitar. De asemenea, oficialul român va sublinia necesitatea sprijinirii parcursului european al Republicii Moldova prin aprofundarea integrării în piața internă a UE. De asemenea, va informa succint cu privire la rezultatele celei de-a treia Conferințe ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care a co-prezidat-o la Paris, împreună cu omologii din Germania și Franța, la 21 noiembrie 2022.  

Referitor la Iran, miniștrii europeni vor avea un schimb de opinii cu privire la evoluțiile recente din acest stat, precum și la rolul regional al Iranului. Șeful diplomației române va exprima îngrijorare în legătură cu conduita acestui stat în domenii multiple, sensibile pentru securitatea și valorile UE, precum represiunea contra protestatarilor, transferul de armament Rusiei în sprijinul agresiunii împotriva Ucrainei, încălcările flagrante ale regimului de neproliferare nucleară sau acțiunile de destabilizare în regiunea Orientului Mijlociu. De asemenea, ministrul român de externe va sprijini adoptarea de noi măsuri restrictive în domeniul drepturilor omului și, respectiv, în conexiune cu sprijinul militar oferit Rusiei în agresiunea împotriva Ucrainei.

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a depus un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 privind majorarea cu 15 milioane de lei a alocării bugetare pentru achiziţia a încă 1.000 de brăţări electronice, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare monitorizării agresorilor, în scopul protecţiei victimelor violenţei domestice.

„Violenţa domestică rămâne o realitate tristă pentru România anului 2022. Datele statistice pentru primele 10 luni sunt elocvente: aproximativ 75.000 de cazuri în care poliţiştii au intervenit; numărul faptelor penale în domeniu a crescut la peste 46.000, cu 13,4% faţă de primele 10 luni ale anului 2021; au fost emise aproape 11.000 de ordine de protecţie provizorii, peste 4.000 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. (...)De aceea, am depus, în numele PNL, un amendament la proiectul bugetului de stat pentru 2023 pentru majorarea alocării bugetare cu 15 milioane lei pentru achiziţia a încă 1.000 de bucăţi, precum şi pentru cheltuieli de personal necesare acţiunilor care prevăd monitorizarea cu brăţară electronică. Şi asta înseamnă un lucru simplu: mai multe brăţări, mai multă protecţie pentru victimele violenţei domestice”, a declarat Alina Gorghiu.

Operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) începând cu 1 octombrie a adus mai multă protecţie victimelor violenţei domestice şi mai mult curaj din partea lor de a se adresa autorităţilor, ştiind că există o soluţie funcţională. În prima lună de implementare a proiectului pilot, în 56 de situaţii a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, adică 20% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.





PNL Galați a adoptat o rezoluţie prin care solicită scoaterea UDMR de la guvernare. 

„În cadrul ședinței Comitetului de Coordonare Județean al PNL Galați, președintele filialei, deputatul George Stângă, a propus spre aprobare o rezoluție prin care solicită scoaterea UDMR de la guvernare. Rezoluția propusă de liderul filialei PNL Galați se intitulează „Guvernare românească pentru români” și sancționează acțiunile și atitudinea anti-românești de care au dat dovadă liderii UDMR”, se arată într-o postare scrisă de PNL pe Facebook. 

„Acțiunile liderilor UDMR, dar și ale unor miniștri ai acestei formațiuni nu pot să rămână nesancționate. Nu putem să ne facem că nu vedem sfidarea pe care o afișează la adresa românilor. Suntem în situația în care trebuie să punem pe primul plan interesele românilor, indiferent de etnie, nu ale unui grup de cetățeni. După ultimele evenimente, pe care eu cel puțin le consider absolut revoltătoare și jignitoare la adresa poporului român, consider că UDMR nu mai are ce căuta la guvernare. PNL este partidul românilor! Este partidul unirii românilor, al modernizării României! Nu putem ca tocmai noi să acceptăm să fim jigniți la noi în țară de către cei care ar trebui să ne fie parteneri”, a transmit George Stângă. 

În unanimitate, membrii PNL Galați prezenți la ședința Comitetului de Coordonare Județean au votat în favoarea propunerii de scoatere de la guvernare a UDMR.