Primarul Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, vrea să știe părerea bucureștenilor despre proiectul „celui mai modern complex educațional-sportiv din România”. este un complex care va fi construit pe un teren din strada Izvorul Mureșului. Acesta va include viitorul bazin de înot și instituțiile școlare din vecinătate.

„Că avem în lucru un bazin de înot olimpic, de nivel european, v-am mai spus. Alături de el însă, ridicăm cel mai nou și mai modern complex educațional-sportiv din România, iar proiectanții ne-au prezentat deja o primă simulare a modul în care spațiul, de aproximativ 45.000 de metri pătrați, va arăta la finalul lucrărilor. Veți regăsi mai jos imaginile și tare v-aș fi recunoscător dacă mi-ați scrie opiniile dumneavoastră în secțiunea de comentarii”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

Conform proiectului, pe terenul din strada Izvorul Mureșului, pe care se află clădirile grădiniței 225, ale Liceului Economic nr. 1 și ale Școlii Gimnaziale nr. 129, vom fi construite următoarele:

• Bazin Olimpic și Semiolimpic: clădire S+P+2E+Etaj Tehnic, ce include bazin olimpic și semiolimpic, cu o capacitate de 740 de locuri în gradene, omologabil pentru competiții naționale și internaționale, dotat cu vestiare cu o capacitate de 210 locuri pentru sportivi si 50 locuri pentru arbitri si antrenori, săli de fitness și spații administrative.
• Săli de sport: clădire P+1E, include 2 săli de sport, cu gradene pentru 150 persoane pentru fiecare sală, dotate pentru activități sportive variate, precum și un teren de sport exterior, amenajat pe terasă.
• Școală și cămin pentru elevi: clădire S+P+4E+Etaj Tehnic, cu 28 săli de clasă pentru 785 elevi, laboratoare, bibliotecă, cantină, spații medicale, administrative și 20 de camere de cazare pentru 40 de elevi.
• Școala gimnazială nr. 129: clădire existentă propusă pentru modernizare și integrare funcțională în noul complex, care asigură activitățile de educație pentru 576 elevi.
• Grădiniță: clădire P+2E, spațiu educațional destinat preșcolarilor, cu 19 module de grupă (sală de activități, dormitor, grup sanitar) pentru 380 preșcolari, săli de mese, sală multifuncțională, cabinet medical, spații administrative și gospodărești.
• Parcare subterană: structură subterană cu o capacitate de 144 de locuri, inclusiv pentru vehicule electrice și utilizate de persoane cu dizabilități.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat două apeluri de proiecte în valoare totală de peste 111 mil. euro, pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Acestea vizează dezvoltarea serviciilor specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și integrarea pe piața muncii.

Finanțările sunt acordate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 (PoIDS), ca parte a eforturilor guvernamentale de a promova echitatea socială și accesul egal la oportunități.

„Prin cele două apeluri lansate, facem un pas decisiv în direcția unei intervenții sistemice și coerente pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități din România. Primul apel vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi pentru copii cu dizabilități, cu servicii de terapie, sprijin educațional și consiliere parentală, adaptate la nevoile reale din comunități. Este un răspuns concret la lipsa acută de servicii de intervenție timpurie, care afectează șansele de recuperare și incluziune ale acestor copii. Cel de-al doilea apel introduce un model integrat de angajare asistată pentru persoanele adulte cu dizabilități, care include formare profesională, consiliere, sprijin pentru angajare și menținerea locului de muncă, precum și dezvoltarea unei platforme naționale și a unei rețele de ateliere protejate. Așteptăm rezultate importante: mii de persoane cu dizabilități să beneficieze direct de aceste măsuri, iar intervențiile să contribuie la reducerea disparităților și la consolidarea capacității sistemului public să răspundă la aceste probleme”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primul apel de proiecte, cu o valoare de peste 97 mil. euro, va asigura intervenții dedicate copiilor cu dizabilități care au nevoie de sprijin pentru a-și atinge potențialul de dezvoltare și pentru a duce o viață cât mai independentă. Prin acest apel vor fi finanțate proiecte care asigură accesul copiilor la servicii de abilitare și reabilitare, inclusiv psihoterapie, terapie logopedică, fizioterapie, kinetoterapie, terapie ocupațională și alte intervenții personalizate. Scopul este de a sprijini dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, în funcție de nevoile individuale, contribuind astfel la integrarea lor în familie, școală și comunitate. În egală măsură, apelul include și activități destinate familiilor, prin care se urmărește îmbunătățirea capacității părinților sau tutorilor legali de a înțelege, gestiona și susține parcursul de îngrijire al copilului cu dizabilități.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma MySMIS2021, iar termenul limită pentru transmiterea aplicațiilor este 29 august 2025. Sunt eligibili pentru depunerea proiectelor atât autoritățile publice locale, cât și furnizorii acreditați de servicii sociale, publici sau privați.

Cel de-al doilea apel are o alocare financiară de peste 14 mil.euro și va sprijini integrarea profesională a persoanelor adulte cu dizabilități. Prin acest demers, se dorește implementarea unor măsuri care să faciliteze angajarea și menținerea acestor persoane pe piața muncii. Printre intervențiile avute în vedere se numără organizarea unor campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare cu privire la dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități și actualizarea cadrului legislativ care reglementează pregătirea profesională și angajarea asistată. De asemenea, apelul prevede înființarea atelierelor protejate și dezvoltarea unui pachet de resurse adaptate pentru formarea profesională a persoanelor din această categorie. Sunt incluse și măsuri de stimulare a angajatorilor care promovează incluziunea, alături de sprijin pentru organizațiile care contribuie la accesibilizarea locurilor de muncă. Totodată, va fi creată o platformă digitală interactivă dedicată facilitării angajării persoanelor cu dizabilități.
Proiectele pot fi depuse, de asemenea, prin platforma MySMIS2021, până cel târziu la data de 29 iulie 2025.

Europarlamentarul Dan Nica solicită măsuri ferme pentru transparența și stabilitatea pieței energetice. Liderul Delegației PSD în Parlamentul European i-a adresat vicepreședintelui executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială a Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, două întrebări esențiale privind stabilitatea și transparența pieței energetice. Prima se referă la intenția de a cere Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru contractele de achiziție de energie (PPA), având în vedere volatilitatea extremă a pieței, care afectează atât micii producători, cât și marile companii.

În al doilea rând, europarlamentarul a ridicat problema intermediarilor care profită fără să aducă valoare, folosind tactici înșelătoare și manipulând piața.

„Ați menționat în răspunsul dvs că trebuie luate anumite măsuri. În acest context vă adresez două întrebări concrete:
1. Intenționați să cereți Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru PPA (Power Purchase Agreement - Contract de achiziție de energie)? Piața energetică este extraordinar de volatilă. Nimeni nu poate să-și facă un plan – fie că este o brutărie mică care face pâine, sau despre o companie care produce aluminiu.
2. Nu avem o problemă cu prețul de producție, problema este, însă, cu intermediarii. Există foarte mulți intermediari necinstiți, traderi, care fac foarte mulți bani fără să facă ceva. Aceste chestiuni de manipulare a pieței și tacticile înșelătoare au fost puse de către ESMA (Autoritatea de Supraveghere a Piețelor Financiare din Uniunea Europeană). Nu poți să ai, pe de o parte, aceste lucruri care se întâmplă și pe de altă parte, nimeni să nu ia aceste măsuri necesare. ACER este singura instituție care poate să ia măsuri în momentul în care apar tactici înșelătoare și practici de manipulare a pieței când sunt mai multe state membre implicate.

De ce nu facem o piață a energiei electrice să-i știm pe cei care vând, la ce prețuri vând? Cred că acest exercițiu de transparență este o chestiune absolut normală. Avem o bursă a grâului și nu avem o bursă a energiei electrice? Cine se opune în a ști cine cumpără și cine vinde și, mai ales, la ce prețuri? Nu avem o bursă nici măcar pentru gaze naturale. Acestea sunt lucruri care cred că stau în puterea dvs, domnule Sejourne, să le cereți Comisiei Europene pentru a fi introduse”, a susținut europarlamentarul Dan Nica în Parlamentul European.

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Specialiștii analizează varianta formării unui lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid. Asta deoarece gestionarea apei reprezintă o mare provocare, așa cum au declarat mai mulți reprezentanți ai Guvernului. În Salina Praid s-au acumulat aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.

Șeful DSU și secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, a spus că nu se știe cât va dura operațiunea de evacuare a apei sărate din Salina Praid.

„Va dura mult, nu am făcut calcule”, a declarat Arafat, adăugând că motopompele folosite au capacitatea de 10.000 de litri pe minut. El a mai spus că la solicitarea experților la Praid ar putea fi aduse motopompe mai puternice.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că gestionarea apei cu salinitate ridicată reprezintă o mare provocare. Apa sărată reprezintă un pericol pentru pești și poate polua grav solul. De aceea, autoritățile se gândesc să amenajeze un lac artificial cu apa scoasă din salină.

„Se lucrează la trei locații pentru un lac sărat artificial, se verifică forma de proprietate a terenurilor”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Lacul ar putea fi amenajat în aval de salină, dar lucrările se vor întinde pe mai multe luni.

Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Consiliului European, António Costa, au discutat despre agenda CE din iunie. Potrivit anunțului oficial, securitatea regională, războiul din Ucraina și competitivitatea UE au fost principalele teme analizate de cei doi.

Discuția a avut loc miercuri.
„Am avut o conversație telefonică cu António Costa. I-am mulțumit președintelui Costa pentru felicitări și cuvintele de susținere și am reafirmat angajamentul României de a coopera strâns cu partenerii europeni, susținând valorile și obiectivele UE”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X.

Președintele a spus ce a discutat cu Costa.
„Am abordat subiecte-cheie, înaintea viitoarei reuniuni EUCO din iunie, inclusiv securitatea regională și apărarea, sprijinul nostru pentru Ucraina și R. Moldova și consolidarea competitivității UE. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa și cu colegii mei din Consiliul European pentru a avansa Agenda UE și prioritățile noastre comune”, a mai scris președintele României.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.

România riscă un șoc economic major de la 1 iulie, avertizează europarlamentarul român Dan Nica. El se referă la o posibilă izolare energetică de restul UE.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European, a avut o intervenție în care a spus că România, alături de Bulgaria și Grecia, „se confruntă cu riscul unei izolări energetice față de restul Uniunii Europene, în lipsa unui interconector între Austria și Ungaria”. Europarlamentarul a atras atenția asupra consecințelor directe ale acestei deconectări asupra economiei regionale și i-a cerut vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, să ia măsuri urgente pentru a evita o criză de proporții.

„Știu că ați făcut eforturi mari să luați măsuri pentru ca, competitivitatea industriei europene să fie păstrată și să avem o situație economică bună. Vreau să vă atrag atenția asupra unei situații foarte grave, care este pe cale să se întâmple în estul Europei. România, Bulgaria și Grecia sunt deconectate de la sistemul energetic european pentru că lipsește un interconector între Austria și Ungaria. Acest lucru face, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană, să ceară României, de la 1 iulie, limitarea prețurilor la energia electrică și subvenționarea acestora, atât pentru economie, întreprinderi, cât și pentru consumatorii casnici. Primele oferte care au apărut în România arată așa: Industrie: 250/260 de euro- Megawatt pe oră, iar aceasta este speranța pentru cel mai bun preț. Pentru consumatorii casnici – o creștere chiar și de două ori și jumătate a prețurilor la energia electrică. Pentru industrie, prețurile sunt de 5 ori mai mari față de acum 5 ani. Acest lucru face ca toată această economie a României, în mod special, să fie grav afectată în lipsa unor măsuri”, a transmis Dan Nica.

Europarlamentarul român a vorbit despre un posibil impact devastator pentru economie și pentru oameni.

„Ce credeți că trebuie să faceți dvs, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, împreună cu ceilalți comisari ca să putem avea o economie care să poată să treacă peste acest șoc de la 1 iulie? România trebuie să ajute și Republica Moldova și Ucraina cu energie electrică, dar trebuie să ținem cont și de faptul că nu există nicio altă sursă de unde să putem lua energie electrică. Această măsură – de eliminare a limitării prețului la energie electrică - va avea un impact cu potențial devastator pentru economia românească, dar și pentru oamenii simpli care vor fi puși în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, a adăugat Dan Nica în discursul ținut în Parlamentul European.

Președintele Nicușor Dan a recunoscut că România nu are o strategie privitoare la Marea Neagră. Noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră cu care să mergem în fața partenerilor europeni și euroatlantici, a declarat miercuri Nicușor Dan.

Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a fost întrebat, printre altele, dacă abordarea UE privitoare la Marea Neagră corespunde așteptărilor României.

„E o întrebare tehnică la care nu am un răspuns concret în momentul acesta. În opinia mea, există niște lucruri pe care le facem în momentul acesta la Marea Neagră, există niște parteneriate pe care le avem, Bulgaria, Turcia de exemplu. În opinia mea, în acest moment, noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră, cu care să ne ducem în fața partenerilor și europeni, și euroatlantici”, a răspuns Nicușor Dan.
Șeful statului a mai dezvăluit că România va solicita găzduirea hubul-ui de securitate la Marea Neagră, anunțat de UE.

Patru trenuri modernizate prin PNRR au fost puse în circulație pe ruta Brașov – București Nord – Constanța. Anunțul a fost făcut de CFR care promite îmbunătățirea mobilității și calității serviciilor feroviare între centrele socio-economice importante.

Începând de marți, CFR Călători a pus în circulație patru trenuri noi pe ruta Brașov – București Nord – Constanța și retur, operate cu material rulant modernizat prin fonduri PNRR. Trenurile IR 1883 și IC 536 au început să circule de marți, iar IC 538 și IR 1682 intră pe trasee de miercuri.

Modernizarea face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR care vizează reabilitarea a 55 locomotive electrice, conversia a 20 locomotive diesel în electrice și modernizarea a 139 vagoane de călători.