Liderul liberal Rareș Bogdan a comentat victoria PNL la Slatina. „Am intrat în inima zonei roșii a României”, a spus Bogdan. Primăria Slatina a fost câștigată de liberalul Mario De Mezzo.

În total, PNL are peste 13.000 de consilieri locali și peste 500 de consilieri județeni, susține Rareș Bogdan care a punctat marile victorii.

„Foarte important pentru noi, Partidul Național Liberal a câștigat fiefurile din sectorul 1 București și îl felicit pe George Tuță, Brașovul prin Gheorghe Scripcaru la o diferență de peste 4.000 de voturi. De asemenea, am intrat în inima zonei roșii a României și am câștigat primăria Slatina cu un vot copleșitor”, a declarat, luni, Rareș Bogdan.

PNL a mai obținut victorii importante la Iași, Bihor, Alba și Cluj.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan (PNL), a obţinut un nou mandat la alegerile locale de duminică, el având 57 la sută din voturi, conform rezultatelor parţiale.

”Votul bihorenilor s-a bazat, în mare măsură, pe proiectele care au fost realizate în aceşti ani în judeţul nostru. Mulţumesc echipei din Consiliul Judeţean, colegilor, partenerilor noştri şi tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor proiecte. Continuăm împreună să ţinem Oradea şi Bihorul pe drumul cel bun”, a transmis Bolojan.

Agenția Naționalã de Cadastru și Publicitate Imobiliarã (ANCPI) anunță că desfãșoarã lucrãri de înregistrare sistematicã a proprietãților în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã, gratuit pentru cetãțeni, în 2.250 de unitãți administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 522 dintre acestea finanțarea este asiguratã din fonduri europene, în timp ce lucrãrile din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publicã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrãrile de înregistrare sistematicã a imobilelor la nivelul întregii localitãți în 251 UAT-uri, precum și în 26.556 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 126 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”.

Astfel, pânã la data de 05 iunie 2024, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 7,1 milioane de noi cãrți funciare, gratuit pentru cetãțeni.
Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã 7,70 de milioane de hectare (81%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciarã (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuitã pentru cetãțeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clãdiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primãriilor.
Pânã în decembrie 2023, ANCPI a fost beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritarã 11 din POR 2014-2020. Proiectul a completat obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totalã a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintã fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeanã și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã a proprietãților cu fonduri europene va continua, deoarece proiectul a fost etapizat, potrivit Legii nr. 338/2023. Astfel, finanțarea cu fonduri europene a lucrãrilor de cadastru sistematic este inclusã în Programul Creștere Inteligentã, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021-2027.
Mai multe informații referitoare la stadiul lucrãrilor de înregistrare sistematicã sunt disponibile pe pagina web a ANCPI.

Guvernul a aprobat înființarea Spitalului Public al Sectorului 6. Decizia a fost luată în ședința de joi a Executivului. Noul spital va avea peste 300 de paturi.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu care a explicat că este primul spital constuit în Capitală după Revoluție..

„Aprobăm finanțarea Spitalului Public al Sectorului 6, primul de acest fel construit în București după 1990. Vorbim de o unitate cu peste 300 de paturi și servicii medicale moderne”, a declarat Marcel Ciolacu.

Spitalul va fi construit în baza unui proiect realizat de Primăria Sectorului 6.
„Iată că, la fel ca și extinderea metroului în Sectorul 4, o primărie de sector face un spital și nu primăria Capitalei”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Spitalul va costa peste 145 de milioane de euro. Circa jumătate din sumă va proveni dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Reprezentantul MAE Iulian Ivan anunță că din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe. Este vorba despre zone în care există conflicte sau tensiuni, precum Afganistan, Mali, Coreea de Nord și orașul ucrainean Odesa.

În total, MAE va organiza 915 secții de votare în străinătate, ceea ce reprezintă un record.

„Statistic, sunt cu 80 de secții mai mult decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019, când au fost înființate 835 de secții de votare, 167 de secții mai mult decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020, când au fost înființate 748 de secții și cu 474 de secții mai multe decât la europarlamentarele din 2019. Cele mai multe secții de votare vor fi organizate în statele cu cele mai mari comunități de români, respectiv în Italia 150 de secții de votare, în Spania, 147 de secții, în Regatul Unit al Marii Britanii – 104 secții de votare, Germania, 87 de secții, Franța și Principatul Monaco – 67 secții și Republica Moldova – 52 secții. În SUA vor fi 45 de secții de votare, iar în Belgia, 24 de secții, Austria 17 secții și Irlanda 16 secții de votare iar Regatul Țărilor de Jos – 16 secții. În Danemarca vor fi 14 secții și Canada -12 secții de votare”, a transmis reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procesele electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan.

El a explicat de ce nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe din străinătate.
„Din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în următoarele state și orașe: Afganistan, pentru că militarii români au fost restrași din teatrele de operațiuni, Mali, pentru că nu mai avem militari în acest stat, Odessa, unde activitatea Consulatului este suspendată temporar. În Sudan, activitatea misiunii a fost preluată de ambasada României la Addis Abeba. În Venezuela, misiunea diplomatică a fost închisă iar în Libia, a fost relocată la Tunis. În Coreea de Nord, activitatea este suspendată temporar iar la Ierusalim, din cauza condițiilor de securitate din zonă”, a precizat Iulian Ivan.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi creșterea salariului minim de la 1 iulie. Măsura a fost aprobată în ședința Executivului. Facem un pas pentru a ne apropia de salariul minim european, a spus prim-ministrul.

Guvernul a aprobat o majorare a salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar. Modificarea va fi în vigoare de la 1 iulie.
„Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Angajații vor câștiga în plus 284 de lei pe lună. În paralel, autoritățile lucrează la următoarea majorare care trebuie să se aplice din luna noiembrie.
„Facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și productivitatea muncii”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Regiunea Dunărea de Jos va fi conectată la Autostrada Moldovei printr-un drum expres. Guvernul a aprobat joi, 6 iunie, indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Lucrarea urmeaă să fie scoasă la licitație.

Drumul Expres va avea peste 73 de kilometri, 57 de poduri și pasaje, șase noduri rutiere și șase parcări, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În cadrul proiectului vor fi plantate 155 de hectare de perdele forestiere, atât cu scop ecologic, cât și pentru stoparea zăpezii.

„Undă verde de la Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Proiectul prevede inclusiv plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere cu rol anti-înzăpezire. Valoarea investiției va fi de 6,75 miliarde lei, fonduri asigurate din Programul de Transport și de la bugetul de stat. Durata de execuție este de 36 luni”, anunță Sorin Grindeanu.
În cel mai optimist scenariu, șoferii vor putea circula pe noul drum din anul 2028.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a semnat miercuri, la București, împreună cu ministrul pentru Europa și Afaceri Externe din Republica Albania, Aranjamentul Administrativ pentru aplicarea Acordului în domeniul securității sociale între România și Republica Albania, document ce contribuie la consolidarea cadrului juridic de coordonare a securității sociale dintre cele două state.

Documentul contribuie la implementarea cadrului legislativ bilateral privind securitatea socială, care are ca obiective principale recunoașterea și agregarea perioadelor de asigurări sociale realizate pe teritoriul ambelor state, determinarea legislației de securitate socială aplicabilă lucrătorilormigrați, egalitatea de tratament, precum și acordarea beneficiilor într-una dintre cele două țări.
„România sprijină procesul de integrare al Albaniei în marea familie Europeană. Avem multe lucruri în comun, o istorie care ne leagă, o populație de aromâni destul de numeroasă în Albania, iar documentele bilaterale semnate astăzi întăresc și mai mult cooperarea noastră în domeniul muncii și protecției sociale pentru cetățenii din ambele țări”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.
Acordul și Aranjamentul său Administrativ încorporează principiile moderne ale securității sociale, utilizate inclusiv la nivelul Uniunii Europene, care asigură protecția și continuitatea drepturilor de securitate socială a asiguraților celor două state pe teritoriul celuilalt stat.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a mers la Gara de Nord București pentru a vedea vagoane și locomotive modernizate din fondurile CFR. Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate, a spus Grindeanu.

„Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate pentru sectorul feroviar! De aceea, am fost în Gara de Nord București, pentru a vedea cinci vagoane și a două locomotive modernizate din fondurile proprii ale companiei CFR Călători. Ele sunt dovada că se pot face schimbări, atunci când se dorește și există perseverență”, a declarat ministrul Transporturilor.

Cele cinci vagoane fac parte dintr-un lot de șase vagoane de călători clasa a II-a, modernizate în conformitate cu standardele UE, la SC Atelierele CFR Grivița, prin programul investițional derulat în regim propriu de companie. Acestea vor fi introduse în compunerea trenurilor de călători în trafic intern și internațional, contribuind astfel la creșterea capacității de preluare a cererii zilnice de trafic. Alături de cele șase vagoane nou modernizate, CFR Călători a finalizat și lucrările la două locomotive electrice.

Proiectele vor continua, a mai anunțat Sorin Grindeanu.
„Vreau să menționez aici și cele 7 contracte, finanțate prin PNRR, pentru modernizarea a 75 de locomotive și a 139 vagoane. Toate cele 7 contracte (în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei, fără TVA) au fost semnate anul trecut (2023), în luna decembrie, și sunt în derulare. Estimez că, încă de anul acesta (cel mai probabil în luna octombrie), va fi complet modernizat primul tren (o locomotivă si 12 vagoane)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că s-au semnat primele contracte din Programul Tranzitie Justă. Ceremonia a avut loc miercuri.
Proiectele au valoarea totală de 200 de milioane de lei.

„Am semnat astăzi primele contracte, în valoare totală de 200 milioane lei, în județele Dolj și Gorj pentru finanțarea investițiilor productive în IMM din Programul Tranzitie Justă, iar acest proces va continua pe tot parcursul lunilor iunie și iulie 2024”, a anunțat Câciu.

În județele incluse în Programul de Tranziție Justă, adică Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, sunt peste 800 de proiecte depuse în sectorul IMM a căror valoare depășește 2,5 miliarde de euro. Alocarea inițială a apelului a fost de circa 772 milioane euro.

„Apetitul oamenilor de afaceri care vor să creeze plus valoare în economiile locale este de necontestat, iar sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru această direcție, la fel(acesta era un program pe care l-am gasit blocat când am preluat mandatul de ministru). În județele Dolj și Gorj, IMM-urile joacă un rol esențial în diversificarea economiei, creând noi oportunități de afaceri și contribuind la creșterea calității vieții, iar ceea ce este de necontestat este că există deja o sinergie între investițiile private și investițiile autorităților publice locale atât în infrastructura locală(mobilitate, educație, sănătate, sport, regenerare urbană etc.) cât și în calitatea serviciilor publice. Rolul parteneriatului dintre mediul de afaceri, autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regională și administrația centrală are ca rezultat creșterea nivelul de bunăstare a cetățenilor, stabilitatea locurilor de muncă bine plătite și consolidarea economiei locale”, a explicat Adrian Câciu.

Interesul pentru program este foarte mare.
„Interesul pentru finanțare este semnificativ, dovadă fiind cele 194 de proiecte depuse în Dolj și 158 de proiecte depuse în Gorj, iar valoarea însumată a acestora este dublă față de valoarea alocată inițial pe această măsură. Aceste cifre demonstrează nevoia reală de finanțare a IMM-urilor din regiune și potențialul semnificativ de dezvoltare economică generat de Programul Tranziție Justă”, a precizat ministrul Investițiilor.