Potrivit unui comunicat al DNA, transmis, vineri, AGERPRES, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Viorel Dinu, consilier evaluare - examinare în cadrul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Serviciul Corp Control, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi a unui om de afaceri, pentru cumpărare de influenţă.
Potrivit unor surse judiciare, este vorba de afaceristul Gheorghe Ciorbă, cel care a fost implicat în dosarul foştilor miniştri ai Agriculturii Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan. Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, în perioada septembrie - octombrie 2020, în calitatea menţionată, Viorel Dinu ar fi pretins, iar în luna noiembrie 2020 ar fi primit de la omul de afaceri coinculpat în cauză, un autoturism de lux nou, pentru a fi folosit de o rudă a sa. Autoturismul ar fi fost cumpărat în leasing cu suma de 58.518,25 euro, fiind ulterior înmatriculat pe o firmă controlată de afacerist.
"Folosul ar fi fost primit de inculpatul Viorel Dinu pentru ca, prin poziţia deţinută în minister, să îşi exercite influenţa pe care lăsa să se înteleagă că o are asupra unor primari care aveau în derulare proiecte finanţate prin programe PNDL, astfel încât lucrările să fie realizate de firmele conduse în fapt de omul de afaceri. În plus, Dinu şi-ar fi exercitat influenţa asupra unuia dintre primari pentru ca omul de afaceri să achite avansul şi ratele de leasing pentru autoturismul primit", precizează anchetatorii.

Potrivit IGPR, poliţiştii din Mehedinţi, în colaborare cu poliţiştii din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Timiş, Braşov, Hunedoara, Caraş-Severin, Călăraşi şi Tulcea, cu sprijinul DGA-Serviciul Judeţean Anticorupţie Mehedinţi, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, efectuează joi dimineaţă 56 de percheziţii domiciliare, la persoane bănuite de uz de fals. Activităţile se desfăşoară în baza delegării procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, într-un dosar în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.
Din cercetări a reieşit că, în perioada mai - iunie 2021, un bărbat din Drobeta-Turnu Severin, în prezent arestat preventiv, ar fi intrat în incinta a două centre de vaccinare din municipiul Drobeta-Turnu Severin, ar fi accesat fără drept evidenţa electronică cu persoanele vaccinate împotriva COVID-19 şi ar fi modificat datele informatice, în sensul că ar fi suprascris peste datele de identificare ale persoanelor vaccinate datele altor persoane nevaccinate, cărora le-ar fi generat adeverinţe de vaccinare.
Totodată, în această cauză se efectuează cercetări şi faţă de 95 de persoane, beneficiari ai adeverinţelor false de vaccinare şi complicii bărbatului, dintre care 4 persoane cercetate sub control judiciar. Vor fi puse în executare 55 de mandate de aducere, pentru audieri şi propunerea măsurilor legale.

Opt migranţi din Afganistan au fost descoperiţi, miercuri dimineaţa, ascunşi într-un TIR care mergea în Germania şi a fost verificat în Punctul de Trecere a Frontierei Varsand. Şoferul este cetăţean bulgar şi transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, material plastic pentru o firmă din Germania.
"În urma efectuarii controlului amănunţit al mijlocului de transport, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentul marfă al semiremorcii, opt cetăţeni străini. Persoanele au fost preluate şi transportate la sediul sectorului pentru cercetări suplimentare. În cadrul verificărilor, poliţistii de frontieră au stabilit că sunt cetăţeni din Afganistan, solicitanţi de azil în România", a informat Poliţia de Frontieră Arad. Afganii ar putea fi cercetaţi pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat iar şoferul pentru trafic de migranţi.

Poliţia Română efectuează marţi şapte acţiuni de amploare, cu 29 de percheziţii domiciliare în dosare penale referitoare la fapte grave, precum pornografie infantilă prin sisteme informatice, obţinerea ilegală de fonduri de la AJOFM Neamţ, înşelăciune şi fals, cu ocazia obţinerii unor credite CAR, furt calificat şi profanare de morminte, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi infracţiuni la regimul substanţelor periculoase, informează Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit sursei citate, percheziţiile au loc în Bucureşti şi în mai multe judeţe, printre care Neamţ, Iaşi, Giurgiu şi Argeş şi se desfăşoară sub coordonarea unităţilor de Parchet competente. În cadrul activităţilor de marţi dimineaţa poliţiştii urmăresc identificarea şi ridicarea mijloacelor de probă necesare documentării activităţilor infracţionale desfăşurate de către suspecţi, precizează sursa citată. Persoanele depistate de poliţişti vor fi conduse la audieri, în vederea luării măsurilor legale în fiecare cauză.

Poliţiştii au aplicat 8.860 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 3.000.000 de lei, iar jandarmii au aplicat 712 amenzi, de peste 170.000 de lei, în urma misiunilor desfăşurate în ultimele 24 de ore. "Menţinerea ordinii şi liniştii publice, siguranţa rutieră, supravegherea şi controlul frontierei de stat, stingerea incendiilor şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă reprezintă doar câteva exemple dintre cele mai importante misiuni desfăşurate de cele peste 25.000 de efective MAI, în cursul zilei de ieri", informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) transmis, luni, AGERPRES. Peste 8.400 de poliţişti, 6.800 de jandarmi, 4.500 de poliţişti de frontieră şi peste 5.200 de pompieri au fost la datorie. Angajaţii din structurile operative ale MAI au intervenit la peste 4.000 de evenimente sau misiuni speciale. Duminică au fost înregistrate 689 de posibile infracţiuni, dintre care 24% au fost sesizate din oficiu. Echipajele de poliţie şi jandarmerie au prins în flagrant 156 de autori de infracţiuni, care au săvârşit 159 de fapte penale. Totodată, poliţiştii au depistat nouă persoane urmărite naţional sau internaţional. În urma acţiunilor poliţiştilor rutieri, au fost reţinute 586 de permise de conducere şi au fost retrase 168 de certificate de înmatriculare. De asemenea, echipajele de poliţie au intervenit în cazul a şapte accidente rutiere grave.

Procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iaşi au efectuat cinci percheziţii domiciliare la traficanţi de etnobotanice, la locuinţele lor fiind găsite şi arme albe, respectiv cuţite şi săbii.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii Direcţiei şi ofiţeri de Poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi au efectuat, sâmbătă, cinci percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost ridicate diferite cantităţi de substanţe psihoactive, sume de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni, arme albe (cuţite, săbii), cântare electronice. În acest caz, au fost reţinuţi şapte inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni, fără drept, cu substanţe susceptibile a avea efecte psihoactive. Anchetatorii susţin că, începând cu luna august 2021, pe raza municipiului Iaşi a acţionat un grup infracţional organizat, specializat în procurarea de substanţe psihoactive din vestul Europei, care ulterior erau introduse în România şi comercializate pe piaţa ilicită din municipiul Iaşi.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov efectuează verificări interne pentru a stabili dacă tânărul care apare într-o filmare, devenită virală pe reţelele de socializare, a avut sau nu acceptul poliţiştilor să conducă o autospecială la volanul căreia a fost filmat. Potrivit IPJ Braşov, autospeciala de poliţie în care se afla tânarul, care nu este poliţist, aparţine Poliţiei Staţiunii Predeal, iar filmarea a fost realizată miercuri seara. "Urmare a celor constatate, la nivelul instituţiei au fost demarate verificări interne, în vederea stabilirii şi clarificării stării de fapt. La finalizarea acestor verificari, vor fi dispuse măsuri legale, în consecinţă", a precizat, sâmbătă, IPJ Braşov. Tânărul în cauză, care, potrivit unor surse, ar fi din judeţul Ilfov, apare pe TikTok într-un clip de câteva zeci de secunde, în care, aflat la volanul unei maşini de Poliţie, merge "într-o intervenţie" şi "verifică" alţi tineri care ar fi perturbat ordinea şi liniştea publică. "Băi, băieţi, daţi şi voi muzica mai încet şi vă rog eu frumos să nu mai fie nevoie să mai vin a doua oară aici. Vă rog eu frumos", le spune el "petrecăreţilor", care îi răspund "Bine şefule, ne scuzi de deranj". Clipul are numeroase comentarii, parte dintre acestea critice la adresa tânărului, însă şi altele în care ţinta glumelor este Poliţia.

Judecătoria Timişoara a pronunţat o primă sentinţă în dosarul de şantaj şi fals în care a fost trimis în judecată fostul şef al Societăţii Pieţe SA Timişoara, Ioan Nasleu. Sentinţa Judecătoriei Timişoara nu este definitivă. Ioan Nasleu, care în trecut a fost şi ofiţer SRI, dar şi vicepreşedinte al ANRP, a fost acuzat de şantajarea a doi jurnalişti, editorul-şef al pressalert.ro, Dragoş Boţa, şi a soţiei acestuia, Iulia Boţa, directorul debanat.ro. Ioan Nasleu a trimis un mesaj de ameninţare cu publicarea unei pretinse înregistrări video care ar pune-o într-o lumină proastă pe soţia jurnalistului şi a solicitat ca publicaţiile acestora să nu mai continue dezvăluirile despre ilegalităţile sale. De asemenea, Nasleu a fost acuzat şi că i-a şantajat pe doi angajaţi de la S.C. Pieţe SA, încercând să-i determine să demisioneze, altfel va da familiilor pretinse înregistrări care ar fi dovedit o pretinsă relaţie extra-conjugală. Judecătoria Timişoara l-a găsit vinovat pe Ion Nasleu pentru infracţiunea de şantajare a editorului şef al PRESSALERT.ro, Dragoş Boţa şi a directorului debanat.ro, Iulia Boţa, fiind condamnat pentru fiecare infracţiune la câte un an şi opt luni de închisoare. În urma contopirii pedepselor, Nasleu a primit 2 ani, 8 luni şi 20 zile închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu termen de încercare de patru ani. De asemenea, Ioan Nasleu a fost condamnat să plătească daune morale de 10.000 euro jurnalistului Dragoş Boţa şi de 15.000 euro către Iulia Boţa. Inculpatul este obligat să presteze şi muncă fără plată în folosul comunităţii pe o perioada de 90 zile la una dintre următoarele două instituţii: Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş sau a STP Timişoara.

Tribunalul Bucureşti a admis joi cererea Societăţii de Transport Bucureşti (STB) de suspendare a grevei declanşate de sindicalişti, activitatea în transportul public din Capitală urmând a fi reluată imediat. Decizia instanţei este executorie. Conducerea societăţii de transport public a depus joi la tribunal două cereri, în care solicită suspendarea grevei sindicaliştilor, precum şi constatarea nelegalităţii protestului organizat de angajaţi. În primul dosar, cel privind suspendarea grevei, instanţa a dat dreptate STB, urmând ca cererea privind nelegalitatea protestului să fie judecată vineri. Joi dimineaţă, şoferii de pe autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele din Capitală au declanşat o grevă generală, fiind nemulţumiţi de faptul că cererile lor de natură salarială nu au fost soluţionate. În replică, conducerea STB a transmis că întreruperea lucrului este o acţiune ilegală şi nu se vor plăti orele nelucrate salariaţilor implicaţi.
"Greva declanşată în această dimineaţă este ilegală. Există conexiuni directe, pe surse deschise, prin care domnul Petrariu, în calitate de lider de sindicat, alături de alţi lideri de sindicat, a provocat această grevă. Aceasta nu este o grevă ivită din senin, este o grevă ilegală în condiţii de pandemie, având în vedere că obligaţia legală era să scoată pe traseu măcar o treime din parc. Există materiale şi documente care vor sta la baza unei plângeri penale, ce va fi îndreptată împotriva unor lideri care s-au implicat în acest lucru", a declarat directorul general al STB, Adrian Crit, într-o conferinţă de presă.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a anunţat miercuri că a trimis procurorilor militari 2.680 de documente cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist.
"În data de 12 ianuarie 2022, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a remis Parchetului General - Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 2.680 documente identificate în arhiva proprie, cu privire la activitatea desfăşurată de 32 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 838 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist", se arată într-un comunicat al CNSAS. În luna mai 2021, CNSAS a sesizat Parchetul General în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii de către foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie, care au recrutat mii de elevi în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România. În şedinţele ordinare, Colegiul a aprobat remiterea către Parchetul General a documentaţiei referitoare la 43 ofiţeri de Securitate, care au recrutat 696 elevi în primii ani ai regimului comunist din România. Oare câţi din ofiţerii ăia de Secritate de pe vremea "epocii de aur" mai trăiesc şi oare câţi dintre ei mai pot răspunde în baston de faptele săvârşite pe atunci? Goana după vrăjitoare nu se mai opreşte niciodată pe la noi, nu de alta dar trebuie să-şi justifice şi oamenii ăia de la CNSAS salariile pe care, poate, ofiţerii ăia de pe vremuri nu le aveau nici măcar pe jumătate. Mai bine ar colabora cu istoricii, cu cei care încă mai scriu despre vremurile alea, nu de alta dar măcar să-i ştim şi noi pe cei care erau de altă parte a vieţii oamenilor de rând din România postdecembristă.