​Montarea ultimului tablier al podului suspendat de la Brăila s-a încheiat marți, 28 iunie. Începând de săptămâna viitoare, peste 200 de sudori vor lucra la fixarea definitivă a segmentelor care cântăresc împreună peste 22.000 de tone, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Astăzi am ridicat ultimul segment de tablier, al 86-lea element constructiv al acestui proiect. Încheiem o etapă extrem de importantă din acest proiect, după care va urma cea de sudură a tablierului. Momentan, tablierul este montat în sistem de prindere provizoriu, după care va urma partea de sudură, prevăzută să pornească la începutul lunii iulie.

După ce vom finaliza procesul de realizare a geometriei finale, cu sudura efectivă, se va aplica hidroizolaţia pe partea de tablier, pe partea de suprastructură, urmând apoi să asfaltăm toată lungimea podului, până la ancoraj. Suntem într-un ritm accelerat, pentru a îndeplini termenul asumat, respectiv luna decembrie a acestui an", a declarat reprezentantul antreprenorului, ing. Viorel Eşanu, citat de Hotnews.

Potrivit inginerul Viorel Eşanu, probele de siguranţă vor începe imediat ce podul va fi finalizat, respectiv după ce va fi instalat parapetul, realizat marcajul şi montate sistemele de siguranţă şi de iluminat.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Serbănescu, a declarat că accesul pe pod al pietonilor şi bicicliştilor pe podul de la Brăila se va face în anumite condiţii de siguranţă, cu precizarea că inclusiv traficul auto va fi condiţionat de vreme, podul fiind prevăzut cu sisteme automatizate de închidere a circulaţiei în situaţii de ceaţă, viscol şi vânt puternic.

Constructorul și-a asumat că până la sfârșitul acestui an va finaliza inclusiv drumurile de acces, astfel încât să poată fi deschisă circulația pe acest pod suspendat între județele Brăila și Tulcea.

Operatorul regional Apă Canal SA Galați anunță că, în cele aproape două luni de când a preluat în aria de operare și comuna gălățeană Frumușița, a realizat investiții semnificative în vederea furnizării serviciului de alimentare cu apă în parametrii de calitate prevăzuți de legislația în vigoare.

Astfel, „s-a înlocuit o pompă defectă de la forajul nr.1 Frumușița (doar 2 foraje erau funcționale la momentul preluării), s-au efectuat reparații electrice și hidraulice la forajul nr.2 Tămăoani pentru punerea acestuia în funcțiune (doar un foraj funcționa la momentul preluării), s-a obținut autorizația sanitară de funcționare (calitatea apei potabile va fi monitorizată atât de către Apă Canal, cât și de către DSP Galați), s-au achiziționat și montat instalații de tratare a apei (dezinfecție cu hipoclorit de sodiu) la gospodăriile de apă Frumușița și Tămăoani, s-au executat lucrări de contorizare a forajelor, pentru decontarea volumului de apă prelevat din subteran cu Apele Române, s-au identificat zonele critice pentru efectuarea de spălări în rețea și montarea de hidranți de incendiu, s-au montat sisteme fotovoltaice pentru functionarea instalațiilor la cele două gospodării de apă, precum și sisteme de supraveghere”.

Apă Canal precizează că, în perioada imediat următoare, este prevăzută o altă investiție din surse proprii, constând într-un nou puț forat, deoarece capacitatea existentă, cu toate reabilitările efectuate după preluare, este insuficientă pentru a asigura consumul în condiții de secetă și temperaturi caniculare.

În urma verificării dosarelor depuse pentru atribuirea unui loc de parcare din Etapa V (în cartierele Mazepa I, Mazepa II, Țiglina I, Țiglina II, Micro 18 și Micro 21, cât și în subzonele noi Țiglina II-10A, Mazepa I-19A și Țiglina I-9C), 114 cereri au fost declarate respinse, informează Primăria Galați.

La acestea se adaugă 158 de rezervări on-line pentru care solicitanții nu au depus cererea de atribuire însoțită de documentele anexă  - condiție de prevăzută de art.10 din Regulamentul aprobat, motiv pentru care comisia de atribuire le-a declarat respinse și pe acestea.

Listele pot fi consultate pe site-ul Primăriei municipiului Galați, în secțiunea „Anunțuri parcări de reședință”.

Solicitanții pot depune contestații în termen de 5 zile lucrătoare de la data prezentului anunț, urmând ca soluționarea acestora și aducerea la cunoștința publică a rezultatelor să se realizeze în termen de 5 zile lucrătoare.

Contestațiile se vor depune pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Cererea de contestație nu poate avea ca obiect completarea dosarului depus inițial, procedura completării nefiind prevăzută în regulament, precizează municipalitatea gălățeană.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) oferă finanţări nerambursabile între 40.000 şi 60.000 de euro pentru 26 de studenţi, valoarea totală a finanţărilor oferite de CNIPMMR fiind de 6,139 milioane de lei, potrivit unui comunicat remis Agerpres.

13 studenți vor primi finanţări de până la 40.000 de euro şi ceilalți 13, până la 60.000 de euro.

CNIPMMR, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), implementează în perioada ianuarie 2022 - decembrie 2023 proiectul Kickstart Student. Proiectul are ca principal obiectiv încurajarea antreprenoriatului în rândul studenţilor, prin susţinerea înfiinţării de start-up-uri în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru şi Bucureşti-Ilfov.

Pe 30 iunie 2022, începând cu ora 10:30, la sediul CNIPMMR din Bucureşti va avea loc evenimentul de semnare a contractelor de subvenţie cu câştigătorii concursului de planuri de afaceri din cadrul proiectului.

Conform sursei citate, pe perioada implementării proiectului se vor crea în total 94 de locuri de muncă: cei care primesc 40.000 de euro vor crea cel puţin 2 locuri de muncă, iar cei ce vor primi 60.000 de euro vor crea cel puţin 3 locuri de muncă.

„În plus, cele mai multe firme nou înfiinţate în cadrul proiectului vor fi în regiunile Sud - Muntenia - 10 şi Sud - Est - 6, urmate de Centru, Nord-Est şi Sud-Muntenia, cu câte 3 firme fiecare, activităţile start-up-urilor fiind foarte diverse, de la activităţi recreative şi distractive, activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea sau activităţi de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client)”, se precizează în comunicat.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Galați reamintește că, începând cu 1 iulie, Sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat, denumit Sistemul RO e-Transport, va deveni obligatoriu.

Bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport sunt foarte diverse, pornind de la legume, fructe și băuturi, până la articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale de construcții și produse metalurgice.

Pe listă figurează: legume, plante, rădăcini și tuberculi, produse alimentare; fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni; băuturi, lichide alcoolice și oțet; sare; sulf; pământuri și pietre; ipsos, var și ciment; îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte; încălțăminte, ghete și articole similare, precum și părți ale acestor articole; fontă, fier și oțel.

„Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize potrivit titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, prin utilizarea aplicației EMCS pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA”, precizează AJFP.

De la 1 iulie 2022, mai multe categorii de utilizatori sunt obligați să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT. Acești utilizatori sunt:

a) destinatarul, respectiv, expeditorul înscris în declarația vamală de import;

b) beneficiarul sau furnizorul din România, în cazul tranzacțiilor interne sau al livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;

c) depozitarul, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

„În cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte bunuri care nu fac parte din această categorie, utilizatorii prevăzuți la art. 8 alin. (1) al OUG 41/2022 au obligația să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente transporturilor pentru toate bunurile transportate, iar codul UIT sau codurile UIT însoțesc documentul de transport aferent acestora”, menționează AJFP Galați.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că prețul carburanților va fi compensat cu 50 de bani pe litru, timp de 3 luni. Jumătate din această sumă va fi decontată de la buget. Compensarea se va aplica direct la pompă și va apărea și pe bonul fiscal, informează Mediafax.

„Măsura a fost adoptată și de alte țări, implică atât responsabilitatea guvernului, cât și a companiilor din industria petrolieră. Jumătate din această reducere va fi decontată de către stat”, a spus Ciucă, precizând că această decizie a fost luată „pentru ca cetăţenii români şi firmele să plătească mai puţin pentru carburant”.

„Valoarea pachetului de compensare va fi de 2 miliarde de lei, jumătate din bani urmând a fi decontați de bugetul de stat”, a explicat el.

La finalul acestei perioade, guvernul va analiza dacă e nevoie de un nou set de măsuri.

„Avem de asemenea la îndemână un instrument util, mă refer la OUG privind combaterea efectelor speculative. Măsurile pe care noi le luăm şi care fac parte dintr-un mecanism eficient pentru următoarele 3 luni nu afectează în niciun fel bugetul de investiţii. Guvernul va păstra ţinta de 7% din PIB pentru investiţii”, a precizat premierul.

Inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galați au efectuat, în luna mai 2022, 30 de inspecții fiscale și 39 de controale inopinate și încrucișate, în urma cărora au fost stabilite obligații suplimentare totalizând 2,46 milioane lei, din care 2,29 milioane lei la persoane juridice și 0,17 milioane lei la contribuabili persoane fizice.

Din acest total, contribuțiile aferente veniturilor dețin o pondere de 33,33%, iar TVA, 22,36%. De asemenea, impozitul pe profit / venit are o pondere de 23,58% din totalul obligațiilor suplimentare stabilite.

Conform AJFP Galați, principalele acțiuni în care au fost implicate structurile de inspecție fiscală în luna mai 2022, au constat în:

- inspecții fiscale din proprie inițiativă efectuate la contribuabili persoane juridice și persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente; stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale în baza analizei de risc;

- inspecții fiscale efectuate în vederea soluționării în termen a deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare primite pentru control anticipat și ulterior;

- controale inopinate pentru creșterea gradului de conformare voluntară la declarare și plată a obligațiilor fiscale de către contribuabili;

- creșterea rolului prevenției inspecției fiscale în relația cu contribuabilul.

În urma a 66 de acțiuni de verificare documentară efectuate la persoane juridice, în luna mai 2022  organele de inspecție fiscală au emis 11 decizii de impunere, fiind înscrise obligații suplimentare în cuantum de 160.458 lei.

La persoane fizice, s-au efectuat 8 acțiuni de verificări documentare pentru care nu s-au emis decizii de impunere, nefiind stabilite obligații de plată suplimentare, precizează AJFP Galați.

Statul român este principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor, astfel că cea mai bună măsură pentru scăderea preţurilor ar fi reducerea accizei şi a TVA, în timp ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), remisă, marţi, AGERPRES.

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, faţă de aceeaşi zi din anul 2021, preţul la pompă este mai mare cu 63%,iar această creştere are la bază câteva considerente: creşterea cotaţiilor ţiţeiului cu 64%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea cursului valutar leu/dolar cu 14%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea costurilor de transport maritim al ţiţeiului în Marea Neagră cu peste 500%, creşterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%.

În acelaşi timp, costurile de rafinare s-au majorat cu 30%, cele de furnizare cu 100%, acciza a crescut cu 3%, iar cota TVA percepută de stat urmare a creşterii bazei de aplicare cu 63%.

„Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească", spun autorii studiului.

Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022, acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp, statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.

În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022, acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. Banii încasaţi din TVA de către stat în acest an din vânzarea motorinei au crescut cu 40%.

„Statul, în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul", au susţinut autorii analizei.

În aceste condiţii, ei consideră că era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără nici un efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 - 7,4 lei/l.

„Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomaţie energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Alternativa populistă de plafonare a preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, mai arată specialiştii AEI.

Previziunile AEI arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţiilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.

Majorarea cu 50% a impozitului pe autoturisme, votată de Consiliul Local Galați la începutul anului trecut, a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Galați.

Magistrații au respins ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local împotriva sentinței prin care Tribunalul Galați a anulat, în parte, prevederea prin care au fost crescute obligaţiile fiscale ale gălăţenilor, procesul fiind intentat de fostul prefect Eugen Hristache.

Într-o postare pe Facebook, consilierul local PNL Valeriu Onose a explicat de ce majorarea impozitului auto a fost respinsă de Curtea de Apel.

„Propunerea de majorare cu 50% a impozitului auto a fost făcută de către un consilier local ca membru al autorității deliberative și nu de către primar, în calitate de reprezentat al autorității executive. Or, autoritățile administrației publice locale exercită, în condițiile legii, competențe exclusive, competențe partajate şi competențe delegate, iar în acest caz Codul fiscal specifică clar cine propune și cine aprobă”, a afirmat Valeriu Onose.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare, după ce ar fi primit de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă, a informat, luni, DNA, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii din cadrul DNA - Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi a unui director general în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru dare de mită, delapidare şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor vor ajunge şi alte cinci persoane acuzate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise sub forma autoratului şi a participaţiei improprii.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

„Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societăţii respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului”, menţionează DNA.

Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparenţă de legalitate scoaterii din gestiune şi remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeaşi cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociaţie controlată de ceilalţi trei inculpaţi, persoane fizice.

„În perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, pentru a-şi crea un 'alibi juridic' necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleaşi trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile etc.)”, precizează Direcţia Naţională Anticorupţie.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunerea de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Conform Mediafax, după ce a fost trimis în judecată, fostul ministru al Mediului a declarat: „De astăzi pot vorbi liber, pot să mă apăr și să demontez piesă cu piesă un dosar care este construit pe speculații, un dosar care a ținut agenda publică la nevoie, adică atunci când au trebuit să fie reașezate taberele politice”.