Sorin Tufan, fost fundaș dreapta la Farul Constanța și Steaua București, a devenit marinar după retragerea din fotbal. La 57 de ani, și-a pierdut viața miercuri, când remorcherul Astana s-a scufundat, trupul său fiind recuperat ulterior din mare.

Cei patru membri rămași ai echipajului remorcherului Astana nu fuseseră încă localizați la momentul raportării. Sorin Tufan nu ar fi trebuit să fie pe vas în ziua tragediei, însă ar fi făcut schimb de tură cu un coleg.

Sorin Tufan a debutat la seniori la Farul Constanța la doar 17 ani, contribuind la promovarea echipei în prima ligă în 1988. În 1992, a fost transferat la Steaua la cererea lui Anghel Iordănescu, dar retragerea a venit prematur, în 1994, din cauza accidentărilor.

Tatăl său, Marin Tufan, rămâne golgheterul all-time al Farului cu 67 de goluri și a reprezentat România la Cupa Mondială din 1970, în Mexic.

Clubul Farul Constanța a transmis un mesaj oficial de condoleanțe pentru familia fostului fotbalist și pentru cei afectați de tragedia navală.

Fostul internațional Gheorghe Popescu devine acționar majoritar la Farul Constanța, după o decizie asumată de Gheorghe Hagi, care a anunțat că face un pas în spate din zona decizională pentru a reveni la antrenorat.

Clubul Farul Constanța a anunțat luni modificarea structurii acționariatului, în urma căreia Gheorghe Popescu va deține 70% din acțiunile clubului.

După mai mulți ani în care a condus proiectul Farul și a obținut rezultate importante cu echipa, Gheorghe Hagi a decis să se retragă din conducerea executivă pentru a reveni la ceea ce spune că îi place cel mai mult: antrenoratul și munca directă cu echipa.
„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Hagi.

Potrivit noii structuri de acționariat, restul acțiunilor vor fi împărțite în mod egal între Gheorghe Hagi, Rivaldo și Ciprian Marica, fiecare cu câte 10%.
Gheorghe Popescu, care a fost președintele clubului în ultimii șapte ani, a declarat că preia responsabilitatea de a continua proiectul construit la Constanța.

„Preiau această responsabilitate cu respect față de tot ceea ce a construit Gică atunci când a pornit acest proiect extraordinar și ce am continuat să construim împreună. Farul este un proiect solid, cu un potențial uriaș. Nu vin să-i modific ADN-ul, ci doar să-i aduc câteva upgrade-uri”, a declarat Popescu.

Noul acționar majoritar a subliniat că principalele priorități ale clubului vor rămâne echilibrul financiar, performanța sportivă și păstrarea identității Farului.
În ultimii ani, Farul Constanța a avut un parcurs stabil atât din punct de vedere sportiv, cât și financiar, conducerea clubului susținând că echipa a înregistrat rezultate financiare pozitive în majoritatea sezoanelor recente. Prin noua structură de acționariat, clubul își propune să continue modelul de dezvoltare bazat pe academie, sustenabilitate financiară și performanță sportivă.

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație vor rămâne fără permis, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern. Suspendarea dreptului de a conduce se va calcula în funcție de suma restantă: o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că mecanismul a fost stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției și prevede termene clare pentru plata amenzilor înainte de aplicarea sancțiunii.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului inițial de 15 zile pentru achitarea amenzii, cazul este comunicat autorității locale. Aceasta emite o somație de plată prin care avertizează șoferul că permisul poate fi suspendat în cazul neplății. Dacă nici după 90 de zile situația nu este rezolvată, suspendarea se aplică automat.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare”, a afirmat ministrul.
Suspendarea va fi operată printr-o platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul Afacerilor Interne, fără ca șoferul să fie nevoit să predea fizic permisul la Poliția Rutieră.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare peste șase luni, perioadă în care vor fi pregătite platformele digitale și normele de aplicare, ce vor fi adoptate prin hotărâre de guvern.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unui control național realizat de Ministerul Muncii împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective din întreaga țară.

Potrivit acestuia, acțiunea are ca scop protejarea angajaților și asigurarea unui climat de concurență loială pe piața muncii. Verificările urmăresc identificarea și sancționarea muncii nedeclarate, a salariilor subdeclarate, precum și a altor practici prin care unii angajatori ar obține avantaje financiare în mod nelegal.

„Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor”, a transmis Manole.

Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind domeniile de activitate vizate sau durata estimată a controalelor. Rezultatele verificărilor urmează să fie făcute publice după finalizarea acțiunii.

Românii au cea mai mare încredere în Donald Trump și Emanuel Macron, ambii înregistrând câte 33% dintre respondenți care spun că au foarte multă sau destul de multă încredere în ei, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Pe de altă parte, Vladimir Putin se află pe ultimul loc în clasamentul liderilor internaționali, cu doar 17,5% dintre români care au încredere în președintele rus.

Pe locurile următoare se situează Ursula von der Leyen (23,7%), Volodimir Zelensky (23,1%) și Friederick Merz (20,8%), în timp ce Victor Orban se află cu puțin peste Putin, la 20,5%.

Donald Trump înregistrează 13,9% dintre respondenți cu foarte multă încredere și 19,1% cu destul de multă, fiind apreciat în special de votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele peste 60 de ani din mediul rural. În schimb, votanții PNL și USR, femeile și persoanele cu studii superioare manifestă cea mai scăzută încredere.

Emanuel Macron are 8,6% dintre respondenți cu foarte multă încredere și 24,3% cu destul de multă, fiind preferat mai ales de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și bucureșteni, în timp ce votanții AUR și persoanele cu educație primară sunt mai sceptici.

În cazul Vladimir Putin, doar 8,9% dintre români declară foarte multă încredere și 8,6% destul de multă, iar 70,2% spun că au foarte puțină sau deloc încredere. Principalii susținători se regăsesc printre votanții AUR și tinerii sub 30 de ani, în timp ce femeile, persoanele peste 60 de ani și votanții PSD, PNL și USR manifestă cel mai mare scepticism.

Clasamentul arată cum percepția românilor asupra liderilor internaționali este influențată de apartenența politică, vârstă, nivelul de educație și mediul de rezidență.

Sondajul a fost realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1100 de persoane.

Autostrada A1 București – Râmnicu Vâlcea este închisă pe mai multe tronsoane între km. 70 și km. 120, pe raza localităților Oarja și Pitești, județul Argeș. Pe A3 București – Brașov, circulația rutieră este blocată între km. 7 și km. 68, în zona Bărcănești, județul Prahova. Traficul pe A7 Ploiești – Adjud este oprit între km. 0 (Dumbrava) și km. 194 (Adjud), iar A0 Centura București este închisă între Afumați și Balotești, județul Ilfov.

Autovehiculele cu masa maximă autorizată peste 7,5 tone întâmpină restricții pe A2 București – Cernavodă, între km. 10 – 105, pe tronsonul București – Dragalina, județul Călărași, și între km. 144 – 10, pe traseul Fetești – București, județul Ialomița.

În județul Buzău, traficul este oprit pe DN 22 Râmnicu Sărat – Băile și DN 2B Buzău – Vizireni. În județul Brăila, circulația este blocată pe DN 22 între limita cu județul Buzău și Brăila și pe DN 2B între Brăila și limita cu județul Buzău. În județul Ilfov, DNCB între Bragadiru și Domnești și DN 1A Mogoșoaia sunt închise, iar în județul Vrancea traficul pe DN 23B între Măicănești și Ciorăști este blocat.

Drumurile DN2C Costești – Pădina și DN2 Buzău – Râmnicu Sărat din județul Buzău sunt restricționate, la fel ca DN2C Slobozia – limita cu județul Buzău, în județul Ialomița.

Pe DN2 între Spătaru și Căldărușanca în județul Buzău, pe DN2 Urziceni – limita Ilfov și DN1D Urziceni – limita Prahova în județul Ialomița, și pe DN2 Afumați – limita cu județul Ialomița în județul Ilfov, circulația este restricționată pentru vehiculele mari.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze temeinic asupra condițiilor meteorologice și restricțiilor înainte de a pleca la drum. Este recomandat să folosească sistemele de iluminare și climatizare, să păstreze distanța de siguranță, să adapteze viteza la condițiile drumului, să semnalizeze din timp schimbarea benzii sau a direcției și să evite depășirile periculoase și comportamentul agresiv. Autoritățile atrag atenția că situația pe drumurile afectate poate evolua rapid și că șoferii trebuie să circule cu maximă prudență.

Bucureștiul și județul Ilfov se află sub Cod Roșu de ninsoare, cu depuneri de zăpadă de până la 50 de centimetri și viscol puternic. Autoritățile au emis mesaje Ro-Alert și recomandă evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare.

Fenomenul meteorologic sever a afectat 67 de localități din 21 de județe, provocând autostrăzi și drumuri naționale blocate, copaci și stâlpi doborâți, precum și aproape 18.500 de consumatori fără curent electric. Peste 29 de vehicule au rămas blocate pe carosabil și au fost deblocate de forțele de intervenție.

Traficul aerian a fost afectat pe Aeroportul Henri Coandă, cu 13 curse anulate sau redirecționate, iar circulația feroviară în București înregistrează întârzieri de aproximativ 60 de minute. În porturile din Constanța și Tulcea, manevrele navale au fost suspendate.

Recomandările autorităților: evitați deplasările, adaptați viteza la condițiile de drum, nu blocați utilajele de deszăpezire și informați-vă doar din surse oficiale. În caz de blocaj, rămâneți în autoturism, semnalizați prezența și sunați la 112.

Situația este monitorizată permanent, iar prioritățile rămân siguranța populației și reducerea riscurilor.

Senatul României a adoptat, luni, două propuneri legislative care vizează protejarea copiilor și tinerilor de efectele jocurilor de noroc, prin creșterea vârstei minime de participare la 21 de ani și limitarea semnificativă a publicității în mediul online.

Cele două inițiative legislative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025 de deputatele Diana Stoica și Raluca Turcan, alături de parlamentari din partea USR, PNL, UDMR și PSD.

Primul proiect prevede majorarea vârstei minime de acces la jocurile de noroc de la 18 la 21 de ani. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Cel de-al doilea proiect stabilește interzicerea difuzării în mediul online, în intervalul orar 06:00–24:00, a oricărui tip de conținut audio, video sau imagini care promovează jocurile de noroc. Totodată, proiectul interzice difuzarea reclamelor la jocuri de noroc în mediul online în care apar personalități publice, culturale, științifice sau sportive, ori alte persoane a căror notorietate poate încuraja participarea la astfel de activități. Acest proiect a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 9 împotrivă și 10 abțineri.

Cele două propuneri legislative urmează să fie dezbătute și supuse votului în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Economice România–Bavaria, în cadrul unei vizite efectuate la comunitatea românească din Bavaria.
Vizita a avut loc în weekend în marja Conferința de Securitate de la München, iar întâlnirea organizată la Consulatul General al României din München a reunit reprezentanți ai comunității românești, estimată la aproximativ 300.000 de persoane.

Ministrul a subliniat importanța strategică a relațiilor dintre România și Bavaria, land cu investiții germane semnificative în România și schimburi comerciale bilaterale de aproape 8 miliarde de euro anual.
Comunitatea românească din Bavaria

Șefa diplomației române a evidențiat „densitatea istorică” a comunității românești din Bavaria, formată din sași, șvabi, foști membri ai rezistenței anticomuniste și profesioniști înalt calificați.
„Acest mix de generații și biografii produce o comunitate matură și exigentă. Activitatea dumneavoastră în industrii esențiale – auto, construcții, digital, servicii medicale – contribuie direct la prosperitatea Bavarei”, a declarat ministrul.
Cursuri de limba română în școlile din Germania

În cadrul întâlnirii, Oana Țoiu a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și extinderea programelor gratuite organizate de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Institutul Limbii Române, începând cu acest an școlar.
Reluarea Comisiei Mixte România–Bavaria

Tot la München, ministrul român a avut o întrevedere bilaterală cu Eric Beißwenger, ministru de stat pentru Afaceri Europene și Internaționale în cadrul Cancelariei de Stat a Bavariei, stabilind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte România–Bavaria în martie 2026, la București. Discuțiile vor viza investiții comune și protecția drepturilor lucrătorilor români din Germania.
Alte întrevederi bilaterale
De asemenea, ministrul român a discutat cu Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, despre atragerea de noi investiții în România și sprijinirea antreprenorilor români din Germania.

Mai mulți investitori internaționali de calibru și-au manifestat deja interesul pentru Liberty Galați, fostul Sidex, combinatul siderurgic cu o istorie de peste 50 de ani, a declarat Paul Cîrlănaru, CEO al Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre administratorii concordatari ai unității.

Printre companiile care și-au arătat intenția de a participa la licitație se numără:

• UMB Grup România – deținută de Dorinel Umbrărescu;

• JSW Steel – cel mai mare producător indian de oțel;

• Jindal Group – gigant indian în industria oțelului;

• Galiawa Group – producător de oțel și materiale de construcții din Irak;

• DeLong Steel China;

• KMC Steel Turcia;

• Metinvest Ucraina – controlată de miliardarul Rinat Akhmetov;

• un consorțiu european condus de traderul de mărfuri Steel Mont (Germania).

Licitația pentru întreaga platformă industrială, inclusiv Liberty Tubular Products Galați, va avea loc pe 12 martie, la un preț de pornire de 690 de milioane de euro, care acoperă integral datoriile față de creditorii garantați și față de bugetul de stat. Pe lângă această sumă, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproximativ 200 milioane de euro pentru a reporni combinatul și a-l menține în funcțiune.

„Este important să distingem între curiozitate, intenție și fapte. Acum aceste entități trebuie să-și manifeste interesul expres”, a subliniat Paul Cîrlănaru.

Această listă de investitori internaționali evidențiază interesul global pentru Liberty Galați, combinatul siderurgic strategic pentru economia regională și națională.