Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că furnizorii de energie electrică înșeală românii prin încărcarea facturilor la curent prin cosnumuri estimate, o practică păguboasă care trebuie amendată.  De asemenea, acesta a punctat că legea poate și trebuie să fie schimbată pentru a interzice estimările abuzive de consum.

"Am primit mai multe sesizări de la oameni. Vreau să trag un semnal de alarmă pe care l-am pățit eu, pe care l-am văzut și pe alte facturi. Există anumiți furnizori care au și distribuție, care am văzut ca trec consumuri estimate foarte mari. Punând consumuri estimate foarte mari, factura va veni mai mare, practic iau niște bani în avans pentru un consum care nu există, se folosesc de bani oamenilor. Îi rog pe cei de la ANRE și pe cei de la ANPC să se verifice aceste lucruri.

Nu se poate să se încarce facturile românilor pe consumuri estimate care nu au nicio legătură cu consumurile făcute în anii precedenți, care ar trebui să aprecieze ce a consumat clientul într-o perioadă asemănătoare. Este o formă de escrocherie, există amenzi pentru așa ceva. Mi se pare că este o înșelătorie pe care distribuitorii cu furnizorii o practică" a declarat Virgil Popescu, miercuri seară în cadrul unei emisiuni televizate.

Cât despre corectarea acestei practici, ministrul a explicat că Autoritatea Națională pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) și Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pot aplica amenzi, iar legea poate fi schimbată, astfel încât să interzică estimările abuzive de consum de energie electrică.

"Poate fi și o chestiune de intervenție a ministerului mai brutală în legislație, în așa fel încât să-i obligăm să nu mai factureze estimări. Să trecem în lege cuvânt cu cuvânt acest lucru, să nu mai treacă estimări care sunt mai mari decât consumurile din perioadele precedente similare. Este o practică înșelătoare, ANPC-ul poate să intervină, dar și ANRE-ul poate să intervină și să dea amendă la nivelul cifrei de afaceri, pentru că încalcă reglementarea", a declarat ministrul Energiei.

„Este foarte trist faptul că nu se observă ce este în spatele acestei tragedii. Acum câteva zile, managerii din spitalele Capitalei, nu doar cei care aparţin de primărie, ci şi cele care aparţin de ministerul Sănătăţii, vorbeau că oameni din anturajul actualului ministru îi contactează şi le comunică faptul că sub pretextul unui audit în sănătate, de fapt, se urmăreşte să se închidă sau să se reducă activităţi în multe din spitalele Capitalei, iar activitatea medicală să fie îndreptată spre mediul privat.

Deci, de la public la privat.
Nu sunt dintre cei care consideră că nu trebuie să susţinem investiţiile private în domeniul sănătăţii, dimpotrivă, într-o ţară europeană trebuie să existe ambele tipuri de sisteme medicale, şi public, şi privat. Cine poate să-şi permită sau nu vrea să aştepte o consultaţie, sau urmăreşte un anume doctor, este liber să meargă să plătească în sistemul privat. Eu am fost operată de mai multe ori, din păcate, în domeniul de stat dar am fost şi la privat. Dar de aici şi până a renunţa la sistemul de sănătate...
(Scopul este) Denigrarea sistemului medical de stat şi orientarea investiţiilor spre zona privată. Vă daţi seama ce ar însemna orice accident care se întâmplă, să fii nevoit să mergi la un spital privat?”

„Ministrul Ghinea a identificat problema în gestionarea fondurilor europene – Ștampila! Ce decizie de ”mare” ministru a luat: a interzis funcționarilor din subordine să mai solicite ștampilă pe documentele pe care le primesc în relația cu beneficiarii. Și îi sancționează, că cică în legislație nu există sancțiuni! Fals, Legea 169/2019 prevede exact la fel! De ce printr-un ordin de ministru se reglementează ceea ce este în vigoare printr-o lege? Nu este de înțeles? Simplu: dă bine pe comunicare!

Dar dincolo de faptul că ministrul nu cunoaște legislația, nici nu are habar de treaba asta cu fondurile europene! De ce? Pentru că proiectele se depun, se evaluează, se implementează prin sistemul electronic Mysmis, care NECESITĂ semnătură electronică de cel puțin 4 ani! Iar semnătura electronică înlocuiește semnătura și ștampila! Pare cam de Kafka că un ministru al fondurilor europene nu știe cum se depun proiectele și că semnătura electronică înlocuiește ștampila? Pare? Nu, nu pare... Este!

Cu un asemenea ministru, fondurile europene vor fi Fata Morgana.... cu ștampilă pe frunte!”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.

Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că adoptarea bugetului pentru 2021 va avea loc în zilele următoare, adăugând că, în acest an, cheltuielile care se duc spre sectorul public vor fi legate de reformă.

“În acest moment, ştiţi foarte bine, prioritatea este bugetul pentru 2021. Şi acolo sunt nişte lucruri pe care le-am... Bugetul pentru 2021 întârzie puţin pentru că am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru. Subvenţiile sau cheltuielile care se duc către anumite sectoare din sectorul public, anul acesta, trebuie să fie legate de reformă. Am spus foarte clar.

Nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd reformele care vin. Vom forţa aceste reforme. Anul 2021 este anul reformei. Dacă nu facem acest lucru, vom continua să aruncăm bani buni în companii de stat care doar fac chete şi vor câştiga doar şmecherii. Acest lucru ajunge, nu se va mai întâmpla în perioada următoare”, a precizat prim-ministrul în Parlament.“Bugetul nu o să fie adoptat mâine în şedinţa de guvern. S-ar putea adopta săptămâna aceasta sau în prima zi, săptămâna viitoare. Dar va fi în zilele următoare, deci nu o să fie mâine”, a mai susţinut Cîţu.

Parlamentul începe astăzi prima sesiune ordinară a anului. Ședințe ale conducerii Senatului și Camerei Deputaților sunt programate de la ora 13.00, urmând ca de la ora 15.00 să aibă loc ședințele de plen. Prioritatea parlamentarilor este adoptarea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor locale de stat pe 2021. 

Astfel, conform programului, în prima ședință la Senat se va alege noua componenţă a Biroului permanent - vicepreşedinţii, secretarii, chestorii.

Noul Parlament a fost constituit la sfârşitul anului trecut, în urma alegerilor care au avut loc în 6 decembrie.

Prioritatea sesiunii parlamentare este adoptarea proiectelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an.

Premierul Florin Cîțu a ținut să precizeze că dorește adoptarea bugetului prin dezbateri parlamentare și nu prin asumarea răspunderii Executivului, cum s-a întâmplat în trecut. De asemenea el a menționat și că proiectele vor fi finalizate de Guvern și depuse la Parlament la începutul sesiunii. 

Liderii partidelor aflate în coaliţia de guvernare au anunţat că între priorităţi se află şi respingerea propunerilor legislative de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiate de PSD în legislatura anterioară şi care au fost declarate neconstituţionale.

Comisiile juridică şi pentru constituţionalitate ale Senatului au adoptat, săptămâna trecută, un raport de respingere a acestor propuneri legislative, urmând ca plenul să dea un vot şi, ulterior, proiectele să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Conform președintelui Senatului, Anca Dragu, mai multe iniţiative legislative, printre care accesul la finanţare pentru companii, extinderea programului pilot "Masa caldă" pentru elevi și protejarea persoanelor vulnerabile vor fi dezbătute în această sesiune. 

Ministrul Sănătăţii a afirmat la Prima TV că, până în 2024 vom avea fundaţiile şi nu numai fundaţiile la trei spitale regionale, respectiv în Craiova, Iaşi şi Cluj.

„Până în 2024 vom avea fundaţiile – pot să promit – cele trei spitale regionale, şi nu numai fundaţiile ci vor fi... La Craiova, la Iaşi şi la Cluj şi pe lângă asta trebuie să începem spitale în Bucureşti, trebuie să începem spitale la Timişoara, la Braşov, la Sibiu. Sunt locuri în care infrastructura spitalicească este pur şi simplu o ruşine. Dacă vă uitaţi la un oraş precum Clujul, e o ruşine Spitalul Judeţean de acolo, Braşov – e criminal ce se întâmplă acolo. Deci lucrurile astea trebuie să funcţioneze”, a mai declarat ministrul Sănătăţii în interviul acordat postului citat.„În momentul acesta avem studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale: Iaşi, Cluj şi Craiova. E un lucru care ar fi trebuit, conform contactului, [...] să se întâmple până la sfârşitul anului 2017. Din păcate, ceea ce trebuia să se întâmple într-un an s-a întâmplat în patru ani. De asemenea, ministrul Tătaru a pornit la sfârşitul anului 2019 o licitaţie pentru proiectul tehnic. Din păcate nu a fost finalizată şi asta este ceea ce trebuie să fac eu acum şi grăbesc lucrurile astea împreună cu echipa mea”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

„Fără ștampilă la fonduri europene. Cine o mai solicită la ministerul pe care îl conduc va fi sancționat. Am semnat astăzi un ordin de ministru prin care le este interzis funcționarilor din zona fondurilor europene să solicite ștampilă pe documente.

Se tot dau legi în acest domeniu, există reglementări, dar proasta obișnuință în administrație continuă acest obicei care nu are nicio bază legală. Niciun birocrat de la stat nu va respecta aceste legi, reglementări care interzic solicitarea ștampilei dacă nu există sancțiuni. Toate legile pe această temă apărute până acum au fost ignorate fluierând de către funcționărime.

Acest lucru se schimbă la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene din acest moment. De astăzi, prin acest ordin, va constitui abatere disciplinară să se ceară ștampilă pe documentele cerute de la autorități, de la beneficiari, de la oricine intră în legătură cu autoritățile de management sau alte departamente ale ministerului”, a anunțat ministrul pe pagina sa de Facebook.

„Am găsit în președintele Klaus Iohannis un susținător și un aliat în lupta noastră pentru a promova reforme reale în zona de infrastructură și a companiilor de stat din acest sector. În întâlnirea pe care am avut-o azi la Cotroceni, alături de colegul meu Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor, i-am spus președintelui că, din punct de vedere al infrastructurii de transport, una dintre prioritățile actualului guvern va fi recondiționarea și modernizarea căilor ferate, astfel încât trenul să redevină una din opțiunile preferate ale românilor”, a scris Dan Barna, pe pagina de Facebook.

l a adăugat că „proiectele de construcție și reparare a infrastructurii rutiere și feroviare trebuie să fie planificate în așa fel încât să fructificăm la maximum oportunitatea fondurilor care vor veni prin PNRR”. „Aceasta este o oportunitate pe care colegul meu Cătălin Drulă o înțelege foarte bine și lucrează intens pentru a o transforma în realitate. Am discutat aplicat despre câteva dintre proiectele prioritare în următorii ani”, a menționat Barna.

„În privința companiilor de stat a existat un consens asupra necesității ca în conducerea lor să fie numiți manageri profesioniști, capabili să le administreze performant în interesul și beneficiul public. Pentru multe astfel de companii ar fi o premieră. În contextul oportunității resurselor asigurate de PNRR și a necesității deja dramatice de a face reforme structurale în următoarele luni, obiectivele și mizele acestui guvern nu pot fi decât reformiste, oricâtă rezistență inerțială întâlnim în sistem”, mai afirmă vicepremierul.

Iarna a pus stăpânire pe mai multe zone din țară. În județul Constanța toate drumurile naționale și județene au fost închise, mai puțin DN39 și A2.A fost emis și un mesaj RO Alert prin care autoritățile roagă cetățenii să nu părăsească localitățile. Potrivit ISU Dobrogea, 200 de mașini în care se află peste 400 de persoane sunt blocate la această oră în județul Constanța.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea a transmis, printr-un comunicat de presă, că au fost realizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar cu două şenilate, încadrate de doi paramedici.

"În continuare sunt blocate din cauza zăpezii 198 de vehicule în care se află 439 de persoane. Au fost operaţionalizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar, cu sprijinul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri, constând în două şenilate, încadrate cu doi paramedici din cadrul ISU”, a precizat sursa citată.

"Administratorii drumurilor naţionale şi judeţene ne-au asigurat că au în bazele de deszăpezire toate utilajele prevăzute în planuri, atât cele proprii, cât şi cele prevăzute prin contract şi stocurile de material antiderapant şi solutii chimice. Încă de ieri au fost identificate femeile gravide aflate la termen şi s-a luat legătura cu medicii care le au în evidenţă şi au fost aduse la spital persoanele dializate”, a mai precizat ISU Dobrogea.

Drumuri închise din cauza condițiilor meteo nefavorabile:

DN 22, km 233+300 – km 239+100, între Baia – limită județ CT;
DN 22A, km 45+750 – km 64+700, localitatea Topolog – limită județ CT;
DN 38, km 0+000 – km 53+800, Agigea – Negru Vodă;
DN22C, km 0+000 – km 42+740, Cernavodă - Murfatlar;
DN2A, km 126+000 – km 183+000, Hârșova – Mihail Kogălniceanu;
DN3, km 129+000 – km 271+429, Ostrov – Murfatlar;
DN22A, km 0+000 – km 12+000, Cataloi – Nalbant;
DN22F, km 8+000 – km 13+900, Izvoarele – Nalbant;
DN22, km 101+800 – km 231+190, Măcin - Baia;
DN22D, km 2+000 – km 52+862, Măcin – Ciucurova;
DN22E, km 0+000 – km 144+200, Gârvan – I.C.Brătianu.
De asemenea, pe următoarele sectoare de drum național a fost instituită restricție de tonaj, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5:
DN 22, km 86+600 – km 287+456, Smârdan – Lumina;
DN 22A, km 0+0000 – km 85+925, Cataloi – Hârșova;

Curtea de Apel București a anunțat, la finalul ședinței de judecată care a durat aproape 10 ore, că va da verdictul în cazul finanțării campaniei electorale din 2009, pe data de 16 februarie, la ora 12.

„Sunt nevinovată și am încercat să dovesc că acuzațiile sunt nedrepte și neprobate. Am fost prima și singura de după Ceaușescu care a investit în turismul romanesc”, a mai afirmat aceasta.
Procurorul DNA a cerut marți, la Curtea de Apel București (CAB), o pedeapsă de 12 ani de închisoare plus spor pentru Elena Udrea în dosarul penal privind finanțarea campaniei electorale din 2009, în care fosta ministră PDL este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită.