Premierul Marcel Ciolacu anunță că inflația a reînceput să scadă, ajungând la 5,1%, la jumătate față de iunie 2023. 

„Cea mai importantă veste de azi este că inflația a reînceput să scadă, ajungând la 5,1%, la jumătate față de iunie 2023, când am preluat mandatul de Prim-ministru. Datele oficiale demonstrează că măsurile noastre privind plafonarea prețului la energie și gaze și a adaosului comercial la principalele alimente de bază au funcționat. Banca Națională a României arată clar că, fără aceste măsuri, inflația era azi de 15%, triplă față de ceea din prezent!”, a transmis premierul Marcel Ciolacu. 

Avem și o a doua veste bună, susține premierul.

„Investițiile nete în economie sunt la un record istoric, depășind în primul semestru 80 de miliarde lei. Mai mult cu 10 miliarde lei, față de aceeași perioadă a anului trecut, dublu față de perioada guvernării 2020-2021. Aprobăm azi 2.5 miliarde ca să plătim investiții în comunități locale, gestionate prin PNDL și PNRR. Alte 2,3 miliarde de lei merg către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Dezvoltării: plătim beneficiarii proiectelor de infrastructură modernă de transport ce protejează mediul și putem să contractăm noi investiții pe transport verde”, a mai adăugat Ciolacu. 

Greenpeace România cere Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru Neptun Deep. Cererea a fost depusă luni.
Greenpeace România acuză Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a eliberat acordul de mediu nr. 14/28.06.2024, încălcând grav dispozițiile legale și tratând superficial procedurile asociate.

Astfel, Greenpeace România solicită Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep.
„Dintre aceste încălcări menționăm: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente și bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversității și corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective și privarea publicului de studii/informații relevante (testele de ecotoxicitate și rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; Impactul asupra biodiversității marine nu a fost evaluat corespunzător”, scrie în solicitarea Greenpeace România.

Potrivit Greenpeace, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecția mediului, schimbările climatice și respectarea legislației.
„Afirmația falsă că „amprenta de carbon a proiectului este zero” a indus în eroare autoritățile și publicul, influențând negativ modul în care reprezentanții APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO₂e pe durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2”, a mai arătat Greenpeace.

„În timp ce OMV Petrom și Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranță le vom simți impactul. Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă și precipitații însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze și mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să amenințe biodiversitatea marină și să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri și evenimente publice de informare a comunității locale, proteste și acțiuni în instanță și vom trage la răspundere toate autoritățile și companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral și Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep.

Eduárd Novák anunță că nu se retrage din activitatea sportivă. Drumul meu în sport nu s-a încheiat, știu că încă mai am multe de făcut și de arătat, a anunțat fostul ministru al Sportului.

Decizia a fost anunțată după incidentul în care a fost implicat ciclistul la Jocurile Paralimpice de la Paris.

„După retragerea mea de la ultima probă de la Jocurile Paralimpice, mi-am luat câteva zile să mă gândesc la tot ce s-a întâmplat acolo și la ce îmi doresc să fac în continuare. Chiar dacă nu mă întorc acasă cu o medalie, mă întorc cu o experiență pe care cred că era esențial să o trăiesc. Am învățat că îți poți depăși limitele oricând, indiferent de vârstă, atâta vreme cât muncești pentru îndeplinirea obiectivului tău. Am aflat că încă mai pot stabili recorduri: chiar dacă nu am câștigat cursele, am stabilit noi recorduri personale de timp și mi-am depășit limitele. Am câștigat respectul unor oameni la care nu credeam vreodată că voi ajunge. Am primit aprecieri și felicitări de la persoane de la care nu mă așteptam. Și, bineînțeles, am încercat să atrag atenția asupra situației comasării categoriilor C4-C5 și să lupt până în ultima clipă împotriva acestei nedreptăți”, a explicat Eduárd Novák pe Facebook.

El a spus că va continua să participe la competițiile sportive.
„La finalul acestei curse numite Jocurile Paralimpice, vreau să le mulțumesc încă o dată familiei, echipei mele și partenerilor (Allianz-Tiriac, MOL Romania, Clinicile Affidea, Auchan Romania, Heineken, Arcada Galati, Nike Romania, Comitetul National Paralimpic, Federatia Romana de Ciclism, CSN Arcul de Triumf) care m-au susținut necondiționat. Și vreau să vă mulțumesc și vouă, pentru că sprijinul vostru a contat enorm! Am reprezentat România cu onoare și sunt mândru de ce am realizat la ultima mea ediție. Însă drumul meu în sport nu s-a încheiat: știu că încă mai am multe de făcut și de arătat. Ne reauzim curând!”, a conchis sportivul paralimpic.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern cu primarul Nicușor Dan, primarii de sectoare și cu mai mulți miniștri. Participanții vor discuta despre problemele din traficul bucureștean.

Premierul susține că „începerea anului școlar aduce probleme legate de trafic, în mod special în Capitală”.

„Aici avem simultan lucrări majore de extindere a metroului și de reabilitare a linilor de tramvai și a sistemului de încălzire. Sunt multe zone din oraș unde, din cauza lucrărilor, traficul este blocat. Trebuie mai multă implicare din partea autorităților locale, dar și centrale, astfel ca bucureștenii să se poate deplasa decent prin București în aceste luni dificile. Voi convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern cu primarul general Nicușor Dan, cu primarii de sectoare și miniștrii implicați: Transporturi, Energie, Educație, Dezvoltare și, nu în ultimul rând, Interne. Oamenii s-au săturat de polemici politice sterile, vor cu adevărat soluții! Și după această întâlnire vom veni cu soluții”, a explicat Marcel Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, participă în aceste zile la Reuniunea Informală a miniștrilor agriculturii, desfășurată la Budapesta, unde este lansată dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027.
Dezbaterea are scopul de a contura așteptările miniștrilor agriculturii și de a ghida noua Comisie, care urmează să preia mandatul în toamnă, să pregătească propuneri legislative pentru PAC post-2027.

În conformitate cu prioritățile Președinției maghiare a UE, tema reuniunii este „Către o viitoare politică agricolă comună competitivă, rezistentă la criză, durabilă, favorabilă agricultorilor și bazată pe cunoaștere”.

„Schimbul de puncte de vedere ale oficialilor europeni se va concentra pe trei teme cheie. În primul rând, va fi inițiată o dezbatere privind simplificarea schemelor de sprijin pentru agricultură și revizuirea principalelor tipuri de sprijin. În al doilea rând, va fi analizat modul în care poate fi sporită contribuția sectorului agricol la obiectivele Geen Deal fără a pune în pericol competitivitatea fermierilor. În cele din urmă, se va realiza revizuirea instrumentelor sistemului de management al crizelor pentru a asigura un sprijin eficient pentru fermierii aflați în situații de criză din ce în ce mai frecvente”, transmite Ministerul Agriculturii.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat recent că în anul școlar 2024-2025 sunt 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform. Este vorba despre unitățile care nu sunt prinse în programe de finanțare pentru rezolvarea problemei.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței de Guvern de săptămâna trecută.
„Ultima actualizare arată că am scăzut la 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform care nu sunt cuprinse în momentul de față la finanțare pentru a rezolva această problemă”, a explicat Ligia Deca.

Potrivit lui Deca, ministerul va avea în continuare proiecte pentru rezolvarea problemei.

„Dintre cele 70 de grupuri sanitare neconforme, 50 vor fi cuprinse într-o hotărâre Guvern pentru finanțare, pe care ministerul o va inițiat chiar de anul acesta, cele 20 rămase prezintă caracteristici care nu permit finanțarea actuală, fie sunt pe terenuri private, fie deja sunt prinse în alte programe de finanțare”, a precizat ministrul Educației.

Președintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a transmis un mesaj cu ocazia deschiderii noului an şcolar 2024-2025. Școala românească are nevoie de o voce comună, a spus liderul FSLI.

Mesajul a fost trimis luni, în prima zi de școală.
„Ştiu că schimbările pot să creeze nelinişte sau chiar confuzie, la început, dar sunt convins, că orice provocare va putea fi cu bine depăşită dacă personalul din educaţie şi părinţii vor lua cele mai bune decizii, împreună, care să fie în avantajul formării şi pregătirii copiilor. Şcoala este un mediu în care se deprind noţiuni, în care se şlefuiesc talente, în care se nasc genii, în care societatea românească îşi construieşte viitorul. Un viitor solid nu poate fi construit fără un sistem de educaţie modern, centrat pe nevoile şi abilităţile copiilor, dar şi pe realităţile momentului, astfel încât tranziţia către mediul universitar şi către piaţa muncii să fie făcută constructiv”, a spus Simion Hancescu.

Liderul FSLI a enumerat problemele cu care se confruntă sistemul de educație.
„La catedră, avem nevoie de oameni dedicaţi, care ştiu cum să modeleze noile generaţii, oferindu-le un sistem de valori puternic şi nu unul clădit pe tentaţii trecătoare, lipsit de substanţă, de moralitate. Avem nevoie de securitate şi siguranţă în fiecare unitate de învăţământ din ţară, pentru că pericolele care pândesc la poarta şcolilor sunt reale: violenţă, bullying, adicţii. De aceea, școala românească are nevoie de o voce comună a dascălilor, părinților și a elevilor”, a adăugat Hancescu.

Liderul de sindicat a vorbit și despre colaborarea cu politicienii.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ îşi continuă misiunea prin care vom semnala şi vom depune orice efort prin care hibele sistemului de educaţie din România să fie înlăturate, iar calitatea actului educaţional să primeze. Educaţia din România are nevoie de resurse materiale, iar aici ne îndreptăm privirea către viitorul Parlament al României şi către viitorul preşedinte. Implicarea autorităţilor statului este obligatorie, prin urmare facem apel la clasa politică să nu folosească promisiunile false ca lozinci în campania electorală! Dacă nu vom privi sistemul de învăţământ cu atenţia necesară şi dacă nu vom fi responsabili, riscăm să facem greşeli care vor fi decontate de generaţiile noi, punându-le în cârcă o povară nemeritată. Elevii români, copiii acestei ţări, merită şansa unui viitor mai bun, iar el nu poate fi clădit cu minciuni, amânări sau dezinteres. Vom fi alături de fiecare membru de sindicat, dar şi de fiecare elev şi fiecare părinte, pentru că noi înţelegem că avem un numitor comun: dorinţa unei şcoli mai bune în România”, a precizat Simion Hancescu.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj înainte de startul noului an școlar. Părinții și copiii nu cred că așteaptă de la politicieni discursuri sforăitoare în prima zi de școală, ci să își facă treaba și să asigure condiții bune de studiu, a fost mesajul șefului Guvernului.

Duminică, premierul a vizitat două școli din Sectoarele 4 și 6 ale Capitalei.

„Primarul Daniel Băluță mi-a spus că aici – la Colegiul “Mihai Eminescu”, un liceu de elită al Capitalei, înainte era o clădire care risca să se prăbușească la primul cutremur. Astăzi s-au investit 35 de milioane de lei prin CNI și a fost refăcută din temelii. Peste 1300 de copii au cele mai bune condiții de învățare, mai ales că domnul primar a obținut alți bani prin PNRR pentru dotarea acestei școli cu toate materialele necesare. La fel și în sectorul 6, unde îl felicit pe primarul Ciucu pentru implicare. Și acolo vorbim de o școală modernă, la cele mai înalte standarde educaționale. Sunt exemple de succes care demonstrează că atunci când ai o viziune și un proiect clar în minte obții rezultate”, a transmis Ciolacu la finalul vizitei.

„Bani sunt. Avem și bani de la Guvern, dar și fonduri europene. Este nevoie doar de viziune. Iar în sectoarele 4 și 6, la fel ca în 3 și chiar 5, avem primari implicați care au înțeles nevoile comunităților. Sper ca lucrurile să se schimbe rapid și în sectoarele 1 și 2”, a precizat Marcel Ciolacu.

FRF le cere suporterilor care vor asista la meciul România-Lituania să vină la stadion cu haine galbene. Hai în galben să susținem echipa și să recreăm împreună atmosfera de la Euro 2024, a transmis FRF.

Partida din Liga Națiunilor se va disputa luni, de la ora 21.45, pe stadionul Steaua din București. Acesta va fi primul meci pe teren propriu al României după participarea la Campionatul European din Germania.

„Suporterii sunt invitați să vină îmbrăcați în galben pentru a susține echipa națională într-un stadion plin. Zidul Galben și Generația de Suflet vor cânta împreună imnul național, arătând încă o dată unitatea care a impresionat pe toată lumea la Campionatul European”, a anunțat federația.
FRF a mai anunțat că suporterii vor avea ocazia să se distreze în Arena Fanilor, amplasată în afara stadionului. Aceasta se va deschide cu 3 ore înainte de fluierul de start și va include jocuri, concursuri și multe surprize pentru toți suporterii.

Vineri, la Priștina, România a învins cu 3-0 selecționata din Kosovo, în primul meci din Liga Națiunilor.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu susține că introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a participat la finalul săptămânii trecute la dezbaterea cu tema „Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Național Sindical (BNS).

Guvernul României a aprobat deja, pe 21 iunie 2024, proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după ample consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și de productivitatea muncii.
Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale și stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în același timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.

„Am făcut pași importanți împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătățit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reușim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piață a muncii mai puternică și mai bine reglementată. Acest proiect de lege își propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să țină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente și pentru a putea crește și mai mult pensiile este nevoie de o piață a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micșorarea decalajelor. România va putea astfel să manțină lucrătorii calificați care altfel ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor și se vor încuraja investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul Marcel Ciolacu a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.