Federația Sanitas anunță că membrii săi au votat pentru declanșarea unor acțiuni de protest, inclusiv greva generală, în cazul în care Guvernul va menține decizia de reducere cu 10% a fondului de salarii din sistemul de sănătate și asistență socială.

Decizia vine în urma unui sondaj realizat în rândul angajaților din cele două domenii, la care au participat 10.152 de membri de sindicat. Potrivit federației, majoritatea covârșitoare a respondenților susține declanșarea unei forme de grevă, considerând măsura una inechitabilă și dăunătoare pentru funcționarea sistemelor publice.

Pe lângă grevă, sindicaliștii iau în calcul și alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.
Federația Sanitas avertizează că reducerea fondului de salarii ar putea avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea calității serviciilor medicale și sociale.

„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată”, a declarat președintele Federației Sanitas, Iulian Pope.
Reprezentanții federației au precizat că vor anunța public, în perioada următoare, calendarul și formele concrete de protest, în funcție de răspunsul autorităților.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre care aduce tutunul de mestecat și tutunul de prizat în același regim de accizare ca țigările.

Potrivit proiectului, acciza se va calcula în funcție de cantitatea de tutun, indiferent de forma produsului. În plus, producătorii și importatorii vor trebui să fie autorizați ca operatori de accize, iar produsele vor fi comercializate doar din antrepozite fiscale special monitorizate.
O altă noutate este introducerea timbrelor fiscale pe ambalaje, similar cu pachetele de țigări, pentru a atesta plata accizei și a facilita controlul autorităților.
Noile reguli vor afecta prețurile, iar piața ar putea fi dominată de câțiva jucători mari, capabili să gestioneze costurile și birocrația. Proiectul este în dezbatere publică și poate fi amendat înainte de adoptarea finală.

Apa de la robinet din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” este potabilă și poate fi consumată în siguranță de pasageri, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB). Totodată, apa va fi disponibilă gratuit prin stații speciale amplasate în toate zonele terminalelor.

Potrivit CNAB, în urma unor intervenții tehnice realizate recent, apa furnizată în aeroport respectă parametrii de calitate prevăzuți de legislația în vigoare și este microbiologic pură. Alimentarea cu apă se face prin foraje proprii de mare adâncime, aceasta fiind distribuită în terminale printr-o rețea de aproximativ 23 de kilometri de conducte.

Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că problema accesului la apă potabilă a devenit una stringentă, în contextul creșterii traficului aerian, iar soluția a fost implementată în urma unor lucrări tehnice finalizate recent.
Compania a demarat amplasarea a 14 stații de apă potabilă conectate la rețeaua aeroportului, dotate cu cișmele și sisteme pentru umplerea sticlelor. Acestea vor fi disponibile atât în zonele publice, cât și în cele cu acces restricționat ale terminalelor, inclusiv la porțile de îmbarcare și în zona de sosiri.
Prima stație de apă este amplasată în terminalul Plecări. Alte două stații de apă potabilă vor fi instalate și în Aeroportul Internațional București Băneasa.

Pomicultorii ale căror producții au fost afectate de înghețul din perioada aprilie–mai 2025 vor putea primi un ajutor financiar de până la 10.180,6 lei pentru fiecare hectar, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform proiectului, sprijinul este echivalentul a 2.000 de euro/ha și se acordă producătorilor agricoli care dețin plantații pomicole pe rod, ale căror culturi au fost afectate în proporție de 30% până la 100%, situație ce trebuie dovedită prin documente oficiale de constatare a calamităților.

De ajutor pot beneficia persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăți comerciale, cooperative agricole, precum și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniu.
Cererile de acordare a sprijinului vor fi depuse la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar plățile vor fi efectuate până la data de 30 aprilie 2026.
Bugetul total alocat pentru această măsură este de 11,5 milioane de euro, sprijinul urmând să acopere aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național.

Guvernul a aprobat o ordonanță prin care telemedicina este introdusă într-un cadru legal clar și funcțional, fiind definite tipurile de servicii medicale care pot fi furnizate la distanță, precum și situațiile în care consultația față în față rămâne obligatorie.
Actul normativ stabilește condițiile în care pot fi oferite servicii precum teleconsultația, teleradiologia, telexpertiza sau telemonitorizarea, urmând ca aplicarea concretă să fie detaliată prin acte normative subsecvente. Potrivit Guvernului, reglementările vizează asigurarea unei decizii medicale sigure, fundamentate și protejate din punct de vedere profesional.

Clarificarea cadrului legal pentru telemedicină urmărește aplicarea unitară a regulilor la nivel național, creșterea predictibilității pentru furnizorii de servicii medicale și reducerea riscurilor juridice și profesionale. Totodată, măsura are ca obiectiv îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale, în condiții de siguranță și responsabilitate.

Prin aceeași ordonanță, Guvernul a decis ca proba scrisă a examenului pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist să se desfășoare cu subiecte unice la nivel național, pentru fiecare specialitate. Măsura va fi aplicată începând cu semestrul al doilea al anului 2026.

Executivul precizează că amânarea aplicării examenului cu subiecte unice este determinată de considerente organizatorice și logistice, fiind necesară pregătirea infrastructurii, a procedurilor și a resurselor umane în mod uniform, la nivelul tuturor centrelor universitare.
Autoritățile susțin că această schimbare va permite organizarea examenelor în condiții de egalitate și echitate între candidați, va contribui la standardizarea nivelului profesional al specialiștilor din sistemul medical și va alinia România la tendințele internaționale în evaluarea profesională din domeniul sănătății.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Bursa de Valori București (BVB) va începe joi tranzacționarea celor mai recente titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor în cadrul ofertei publice derulate în perioada 16–23 ianuarie 2026.
Oferta Fidelis a cuprins șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru denominate în lei și trei în euro. Una dintre emisiuni a fost destinată donatorilor de sânge, care beneficiază de condiții mai avantajoase față de investitorii obișnuiți, conform regulilor programului.

Titlurile de stat Fidelis reprezintă una dintre principalele modalități prin care statul român se împrumută direct de la populație. Acestea sunt instrumente de economisire adresate persoanelor fizice, cu dobânzi fixe, neimpozabile, și pot fi tranzacționate ulterior pe piața secundară a BVB.
Deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare va fi marcată simbolic prin sunarea clopoțelului Bursei, un moment rezervat listărilor și evenimentelor importante de pe piața de capital. Evenimentul va fi transmis live pe canalele de social media ale Bursei de Valori București.

Pe agenda evenimentului sunt programate intervenții ale președintelui Consiliului de Administrație al BVB, Radu Hanga, ale directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și ale directorului general al Bursei, Remus Vulpescu. Potrivit BVB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este așteptat să participe, prezența sa urmând să fie confirmată oficial. De asemenea, este programată o intervenție a unui reprezentant al UniCredit Bank România, una dintre băncile implicate în derularea ofertei.
Investitorii care au achiziționat titluri de stat Fidelis în oferta publică le pot păstra până la scadență sau le pot vinde înainte de termen, la prețul pieței, prin intermediul Bursei de Valori București.

Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.

Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe luni, termenul de realizare a documentației fiind de 16 luni, au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Contractul pentru proiectarea preliminară a autostrăzii sau drumului expres București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme de inginerie din România și Turcia. Proiectul este finanțat din fonduri europene, valoarea contractului fiind de 34 de milioane de lei.

În cadrul studiului de fezabilitate vor fi analizate profilul drumului – autostradă sau drum expres –, variantele de traseu, precum și structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.
Totodată, CNIR a solicitat o analiză comparativă privind soluțiile tehnice și utilizarea materialelor de construcții, urmând să fie evaluată eficiența sistemului rutier din beton de ciment față de cel realizat din bitum, inclusiv din perspectiva utilizării materialelor din producția internă.

Documentația rezultată va sta la baza lansării licitației pentru etapa de proiectare și execuție. Drumul de mare viteză București–Giurgiu este primul proiect de acest tip care asigură conexiunea rutieră rapidă cu Bulgaria și are un rol strategic în dezvoltarea transportului și a conectivității regionale.