„Eu sper ca imediat după aprobarea bugetului să putem relansa acest program. Am avut o discuție lungă cu colegii în minister, din păcate ne-a prins sfârșitul de an, ne-au prins sărbătorile și sistemul nu era funcțional. De fapt, conducătorul instituției a plătit cu funcția pentru aceste greșeli. Este de nepermis ca un nou program atât de popular și atât de așteptat de toată lumea să eșueze din cauza unor greșeli umane. Este vorba de un sistem informatic, care trebuia să fie testat, trebuia să fie sigur și să nu ajungem în asemenea situație. În ianuarie, imediat ce vom avea bugetul aprobat, vom porni programul cu un sistem informatic care nu va mai da greș și așteptăm persoanele interesate să acceseze fondurile alocate pentru acest program, Rabla pentru electrocasnice”, a declarat Tanczos Barna, ministrul mediului.

Cristian Oancea, directorul medical al Spitalului de boli infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara:
”Gândiți-vă că noile tulpini sunt deja în Australia, sunt în Europa și noi, ca țară, avem cel mai mare flux migrațional din Europa. Deci, este foarte clar că valul trei va veni și peste noi, ne este foarte clar că vor fi tulpini noi, cu o mai mare agresivitate de transmitere intracomunitară, tocmai de aceasta mergem pe insistența pe vaccinare, pentru că este singura armă eficientă în a mai domoli acest val și, de ce nu, să-l și oprim.

Eu sunt o persoană, un astmatic, un alergic, de mic, de la vârsta fragedă, de la 4-5 ani, și am alergii multiple și încrucișate și, cu toate astea, m-am vaccinat și n-am dezvoltat niciun efect advers. Am avut alți colegi cu alte comorbidități, care la fel, s-au vaccinat și n-au avut nici cea mai mică problemă”

Ministerul Finanțelor a publicat, luni seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern, care prevede mai multe măsuri fiscal-bugetare, printre care plafonarea veniturilor bugetarilor, menținerea punctului de amendă la valoarea de 145 de lei și amânarea până în 2022 a pensiilor speciale ale primarilor.

„Neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat de 1,55% din produsul intern brut în anul 2021, afectând sustenabilitatea finanțelor publice”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență.

Potrivit proiectului pus în transparență decizională pe pagina de internet a ministerului de Finanțe, în 2021 vor fi plafonate indemnizațiile, sporurile, primele sau alte compensații, indemnizațiile de hrană, precum și indemnizațiile de merit, la valoarea din decembrie 2020, scrie digi24.ro.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 8.41 în zona seismică Vrancea, județul Buzău.

Acesta a avut magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter și s-a produs la adâncimea de 137 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Brașov (70 km), Ploiești (84 km), Bacău (109 km), Galați (122 km), Brăila (122 km), București (136 km).

„Ghinionul unui tecucean în vârstă de 31 ani s-au numit jandarmii. În două situaţii petrecute la o oră distanţă între ele, bărbatul a fost depistat de oamenii legii în timp ce încerca să sustragă diverse bunuri. În primul caz vorbim de un apel 112 făcut în jurul orei 13:00, prin care era reclamat că un bărbat încearcă să sustragă diverse bunuri dintr-un autoturism. Personajul cu pricina a fost depistat în maşină şi astfel nu a reuşit să plece cu prada propusă. A fost condus la sediul poliţie, unde jandarmii i-au întocmit actele de sesizare pentru săvârşirea infracţiunii de furt”, arată o postare de sâmbătă pe pagina de Facebook a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi.

După un alt apel la 112 în care a fost sesizat un incident pe o stradă din Tecuci, jandarmii au descoperit acelaşi bărbat care, la o oră distanţă, a vrut să fure un topor din curtea unui bătrân. Poliţia din Tecuci continuă cercetările în ambele cazuri de furt.

„La numai o oră distanţă, un alt apel 112 sesiza un incident pe o stradă din municipiul Tecuci. Tot jandarmii au preluat apelul şi ajunşi la faţa locului au găsit o figură cunoscută, care tocmai plecase din secţia de poliţie, unde fusese adus de militari, tot pentru un furt. De această dată, bărbatul nu a încercat să fure dintr-o maşină, ci a încercat să fure toporul din curtea unui bătrân. De ce un topor? Ne-a spus că i s-a părut interesant. Drumul până la secţia de poliţie îi era cunoscut, aşa că jandarmii l-au condus din nou pentru a scrie un nou proces verbal de depistare pentru săvârşirea infracţiunii de furt. În ambele cazuri, colegii din cadrul Poliţiei Municipiului Tecuci continuă cercetările”, mai indică sursa citată.

"Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflaţiei şi un coeficient de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali", se menţionează în document, la capitolul "Măsuri pentru salariaţii din România".
În prezent, legislaţia în vigoare, prin Legea 174/2020, stipulează: "Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plata şi a politicii salariale.""Există câteva propuneri, dintre acele propuneri vom alege pe cea mai bună pentru români şi pentru România", a spus Florin Cîţu.

"Vă reamintesc că am avut o şedinţă de CNT (Consiliu Naţional Tripartit n.r), vă reamintesc că Ministerul Muncii a făcut de vreo două luni jumate un grup tehnic de lucru la Ministerul Muncii pentru mecanismul salariului minim. La CNT-ul acela noi ne-am comunicat punctul de vedere, toată partea sindicală. Ştiţi care este acela: 2.400 de lei brut de la 1 ianuarie. Partea patronală a fost împărţită în trei. Zona IMM-urilor a propus o creştere de la 1 ianuarie la 2.300 de lei. Celelalte organizaţii patronale au oscilat şi au spus hai să ne propunem un moratoriu între trei şi şase luni de zile, lăsăm să vedem ce se mai întâmplă şi discutăm peste trei luni sau şase luni.

Guvernul nu a precizat nimic în acest sens. Luni, săptămâna aceasta, trebuia să avem un Consiliu Naţional Tripartit pentru Dialog Social, consiliu care nu a mai avut loc. Am primit o comunicare scrisă în care ni s-a spus că primul ministru, domnul Ciucă, are un program foarte încărcat şi nu îşi mai permite să participe la acest CNT. Însă, din informaţiile de care dispunem noi la această oră, se pare că cel care este nominalizat să formeze Guvernul, viitorul prim ministru nominalizat, domnul Cîţu (Florin Cîţu n.r), doreşte să îşi asume domnia sa decizia politică şi, pe sub uşi, prin crăpăturile de uşă, am aflat că intenţia lor este acea de a îngheţa salariul minim pe economie la valoarea din 2020", a explicat Dumitru Costin, potrivit Agerpres.

"Care este motivul pentru care Comisia insistă pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunile din Justiţie?" şi "Care sunt alternativele propuse de Comisie pentru asigurarea independenţei judecătorilor faţă de presiunile procurorilor?", sunt cele două întrebări pe care fostul preşedinte al României Traian Băsescu le-a adresat Comisiei Europene, de la care aşteaptă un răspuns oficial în scris, scrie jurnalistul Ionel Stoica, în ziare.com.

"Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) din România, înfiinţată în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi operaţională începând cu 23 octombrie 2017, are competenţă exclusivă de a investiga infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori. În accepţiunea Raportului din 2020 privind statul de drept în România (SWD (2020) 0322), continuarea activităţii secţiei poate afecta independenţa justiţiei, Comisia de la Veneţia sugerând desfiinţarea acesteia.

În realitate, existenţa acestei secţii speciale garantează că procurorii anticorupţie nu pot folosi dosare împotriva judecătorilor pentru a crea presiune asupra acestora şi pentru obţine rezultate favorabile în alte cauze pe care le au în lucru.

În timpul unei audieri a Comitetului Helsinki al SUA din 2017, s-a dezvăluit că judecătorii care nu pronunţă hotărâri favorabile încadrărilor făcute de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au devenit, ei înşişi, ţinte, în timp ce acelora consideraţi prietenoşi cu interesele DNA de a obţine condamnări li s-a răsplătit loialitatea, acest lucru explicând modul în care DNA a menţinut rate extraordinare ale condamnărilor, de 92%", a afirmat fostul preşedinte. 

ANAF va începe să trimită din nou somații de plată, iar de la 1 ianuarie expiră suspendarea ratelor facilitată de guvern și bănci.

Iar ratele celor care vor începe plățile vor fi mai mari decât înainte pentru că se adaugă dobânda din lunile în care nu au plătit nimic. “Cei aflați în șomaj tehnic și firmele cu probleme ar trebui să primească din nou ajutor” spun analiștii, pentru că altfel îi așteaptă insolvența sau executarea silită.Analist financiar: ”Necesitatea amânării ratelor se impune pentru anumite categorii de persoane. Sunt cica 1,6 milioane de români care au luat somnaj tehnic. Acele firme şi persoane ar trebui să beneficieze de aceste eşalonări”.

”Ministrul de finanţe Cîțu promitea că încearcă să amâne ratele pentru cei cu probleme financiare grave. Câteodată e bine să îi ajuţi pe cei care nu pot plăti, când această perioadă se măreşte prea mult soluația nu mai e corectă. Poată să ducă la destabilizarea sistemului. Să meargă doar la cei care au nevoie cu adevărat”, transmit analistii financiari.

Astfel, ANAF poate începe să trimită somaţii de plată, de la 28 decembrie, pentru românii cu datorii mai mari de 100 de lei şi mai vechi de 6 luni, iar pentru marile companii de peste 3.000 de lei. Dacă în termen de alte 6 luni nu sunt plătite, pot trece la executare silită.

„Obiectivul nostru principal a fost să putem arăta că avem capacitatea de a face reforme majore în domenii mari și importante pentru România și că nu ne ferim de ministere considerate grele sau cu riscuri”, a scris Dacian Cioloș pe pagina sa de facebook.
Liderul PLUS a subliniat că: „Ne-au dat alegătorii un vot pentru a intra la guvernare și l-am luat ca atare”.
Mesajul transmis de Dacian Cioloș:
„Am văzut multe discuții după înțelegerea pe care am făcut-o ieri cu PNL și cu UDMR în ceea ce privește portofoliile obținute de USR PLUS în viitorul Guvern. Obiectivul nostru principal a fost să putem arăta că avem capacitatea de a face reforme majore în domenii mari și importante pentru România și că nu ne ferim de ministere considerate grele sau cu riscuri. Vă aduceți probabil aminte că am fost acuzați că fugim de guvernare când nu a fost cazul, pentru că nu ne-a dat nimeni această ocazie. Acum, ne-au dat alegătorii un vot pentru a intra la guvernare și l-am luat ca atare. Nu cred că trebuie explicat prea mult de ce Justiția și Sănătatea sunt ministere unde fără reforme rapide și consistente nu vom progresa prea mult.
Ministerul Fondurilor Europene și Planul Național de Reziliență sunt, de fapt, adevăratul Minister de Finanțe pentru următorii ani, dată fiind starea bugetului României cu un deficit mare. De atragerea completă și investirea cu cap a banilor europeni vor depinde relansarea economiei și evoluția locurilor de muncă.
Prioritățile negociate și de USR PLUS la nivel european cu Consiliul se vor transforma în marile priorități de investiții acasă: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Reforma administrației, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziunea Socială sunt domeniile prioritare în care vom investi rapid și consistent, pentru că avem deja soluții și un plan.
Transporturile sunt probabil cel mai important „șantier” al României, unde vom arăta că dacă lucrezi cu eficiență și competență poți dinamiza proiecte de investiții începute și poți deschide proiecte așteptate de peste 30 de ani.
Cercetarea a fost întotdeauna sora săracă a Educației. Vom arăta că acest domeniu e de fapt unul prioritar, pentru că de cercetare depind multe sectoare economice de vârf la ora actuală. Evoluția digitalului, a Sănătății și a unor industrii depinde de capacitatea de inovare și de punerea în practică a rezultatelor. Digitalizarea este deja una dintre prioritățile europene care poate aduce investiții serioase în România, iar recenta înființare a unei agenții europene pentru securitate cibernetică care va avea sediul în România arată că suntem deja pe un drum bun.
Ministerul Economiei, împreună cu antreprenoriatul și turismul, trebuie să intre într-o cu totul altă logică decât cea de până acum. Una de dialog constant cu antreprenorii, unde prioritară e repornirea activității pentru sectorul HoReCa și de Turism care are capital românesc consistent și e afectat de criza pandemică. Sunt multe locuri de muncă care depind de acest minister și de performanța viitorului ministru.
În concluzie, ne-am luat responsabilități importante și ministere unde reforma este esențială. De noi depinde cum vom câștiga încrederea voastră mai departe”.

„Asistăm zilele acestea la cel mai sinistru spectacol pe care-l oferă partidele care au pierdut aceste alegeri. Mai mult, îl observăm pe „subsemnatul” Ludovic Orban, cel care acum o săptămână ne anunța că, democratic, partidul care a câștigat alegerile trebuie să facă propunerea de prim-ministru către președintele României, cum încearcă cu disperare să se mențină în fruntea Partidului Național Liberal prin două lucruri: prin fi iarăși prim-ministru, cu toate că și-a dat demisia pentru că a pierdut alegerile, iar astăzi, Guvernul a emis o hotărâre de Guvern prin care a împărțit sume importante doar administrațiilor conduse de membri ai Partidului Național Liberal. Este o mită, după ce acum o lună de zile a existat, la fel, un HG cu o mită electorală către administrațiile PNL. Aceasta este o mită pentru ca primarii PNL să-l susțină în continuare pentru a fi președintele Partidului Național Liberal.

Am luat hotărârea, în Consiliul Politic Național, alături de colegii mei, să atacăm atât în contencios administrativ această hotărâre de Guvern, să solicităm o ordonanță de suspendare a aplicării hotărârii de Guvern, cât și, mai mult, să facem un demers către miniștrii care au avizat această hotărâre de Guvern. Ni se pare corect ca după 30 de ani această practică să înceteze: nimeni, niciodată, niciun prim-ministru și niciun Guvern nu și-au permis așa ceva. Vă repet, acest lucru s-a întâmplat de trei ori sub Guvernul domnului Orban.

H.G.-ul făcea referire la faptul că s-au mutat sume importante în Fondul de Rezervă al prim-ministrului și de acolo, discreționar, deoarece, dacă această distribuire a banilor se făcea prin Ministerul de Finanțe, s-ar fi făcut în funcție de o formulă, s-au mutat în Fondul de Rezervă a prim-ministrului și de acolo fiecare sumă a fost transmisă după bunul plac al celui care a redactat acest document”, a spus Marcel Ciolacu într-o conferință de presă.