Deputatul PSD Viorica Sandu a luat cuvântul în plenul Camerei Deputaților pentru a denunța efectele negative ale măsurilor fiscale adoptate de Guvern în august 2025.

„Măsurile fiscale adoptate în august 2025 nu au adus mai mulți bani la buget, dar au lovit exact acolo unde statul ar trebui să protejeze, în cei vulnerabili: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal”, a transmis Viorica Sandu.

Parlamentarul a subliniat că Partidul Social Democrat s-a opus încă din primul moment acestor măsuri și continuă să ceară protejarea categoriilor vulnerabile. 

Textul integral al declarației politice susținute astăzi în plen:

„Echilibrul bugetar nu se construiește pe spatele celor vulnerabili”. 

Stimați colegi,

„În luna august 2025, Guvernul a pus în aplicare un pachet de măsuri fiscale menit, teoretic, să crească gradul de colectare și să reducă deficitul bugetar. În realitate, după două luni de aplicare, vedem clar că aceste măsuri au lovit exact acolo unde statul ar fi trebuit să protejeze: în mame aflate în concediu de creștere a copilului, în veterani și văduve de război, în foști deținuți politici și în personalul monahal.

Cifrele vorbesc de la sine.

Potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în luna septembrie 2025 s-au colectat doar 154.000 de lei din contribuțiile reținute de la mamele aflate în concediu de creștere a copilului – o sumă infimă raportată la estimarea inițială, care viza circa 150.000 de beneficiari.

De la persoanele aflate în asistență socială, colectările s-au ridicat la doar 79.000 de lei. În total, veniturile generate de aceste așa-zise „măsuri de responsabilizare” nu acoperă nici cheltuielile administrative pe care le-au generat.

Pe de altă parte, Guvernul a recunoscut că, în primele două luni de aplicare, nivelul de colectare a fost sub cel prognozat, iar deficitul bugetar a rămas aproape neschimbat. Așadar, nu vorbim despre o măsură eficientă din punct de vedere economic, ci despre una profund nedreaptă din punct de vedere social și moral.

Partidul Social Democrat s-a opus acestor măsuri din primul moment, avertizând asupra efectelor negative și solicitând protejarea categoriilor vulnerabile. Au existat tensiuni serioase în cadrul coaliției, tocmai pentru că PSD a considerat și consideră în continuare că statul nu poate face economie pe spinarea celor mai fragili.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rolul nostru nu este doar de a echilibra bugete, ci de a echilibra vieți. Să avem curajul să recunoaștem că această decizie a fost o eroare. O eroare care trebuie corectată urgent.

Așa cum a spus și Președintele PSD, Sorin Grindeanu, Guvernul trebuie să regândească măsurile de austeritate și să renunțe la aplicarea contribuțiilor pentru indemnizațiile de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personalul monahal.

Nu putem vorbi despre colectare eficientă atâta timp cât statul taxează grija, sacrificiul și credința.

Nu putem construi echilibru fiscal prin inechitate socială.

România are nevoie de solidaritate, nu de sancțiuni pentru cei care merită sprijin”.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a participat miercuri la reuniunea cu șefii de misiune ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, desfășurată în contextul exercitării de către Danemarca a Președinției rotative a Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Șeful Executivului a felicitat Președinția daneză pentru progresele realizate în domeniile securității și apărării, precum și al competitivității economice, subliniind importanța cooperării europene în aceste sectoare.
În intervenția sa, premierul Bolojan a prezentat prioritățile Guvernului în plan economic și de securitate, evidențiind necesitatea restabilirii disciplinei fiscale și a implementării revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va continua să susțină investițiile în infrastructură, sănătate, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.

În domeniul apărării, prim-ministrul a arătat că obiectivul Guvernului este modernizarea armatei și relansarea industriei naționale de apărare, inclusiv prin utilizarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE. El a subliniat, totodată, importanța securității Mării Negre, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, și angajamentul României de a susține eforturile pentru o pace durabilă și justă.
Referindu-se la procesul de extindere a Uniunii Europene, Ilie Bolojan a declarat că România sprijină deschiderea cât mai rapidă a clusterelor de negocieri cu Republica Moldova și Ucraina.
Premierul a mai reafirmat susținerea României pentru măsurile europene destinate creșterii competitivității, interconectării energetice și menținerii unor prețuri accesibile la energie, pledând totodată pentru o abordare flexibilă a procesului de decarbonizare, care să nu afecteze economia sau populația.
În final, prim-ministrul a mulțumit statelor membre pentru sprijinul acordat României în demersul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv pe care Bucureștiul îl menține pentru anul 2026.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că partidul pe care îl conduce nu va forma o majoritate parlamentară cu AUR, nici în prezent, nici în viitorul apropiat.

„Nu există azi și nu văd nici în viitorul apropiat, nici chiar pe termen mediu o situație în care PSD să facă o majoritate cu AUR”, a afirmat Grindeanu, într-un interviu la postul Pro TV.

Liderul social-democrat a subliniat că decizia privind participarea PSD la guvernare a fost luată într-un cadru larg, care a inclus toate structurile de conducere ale partidului.

„Din moment ce aproape 5.000 de oameni – toți primarii PSD, toți consilierii județeni, toate structurile de conducere – au stabilit să intrăm în această coaliție, cred că acesta este răspunsul cel mai bun”, a adăugat Grindeanu.
În prezent, coaliția de guvernare este formată din PSD, PNL, USR și UDMR. Unele experți au vorbit despre o posibilă alianță PSD-AUR care sunt primele două partide în preferințele electoratului.

Președintele Nicușor Dan a declarat marți dimineață că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu este „exagerată” și a anunțat că nu va semna cererea de declanșare a urmăririi penale formulată de instituție.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură, discriminare și violență, după declarațiile acesteia privind activitatea unor magistrați.
Cererea CSM urmează să ajungă la Președinție pentru semnătură, însă Nicușor Dan a precizat că nu va aproba procedura.
Declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat reacții ample în mediul politic și juridic, mai multe organizații ale magistraților cerând sancționarea acesteia, în timp ce susținători ai guvernului au apreciat că reacția CSM este disproporționată.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis marți un mesaj public în care dezminte informațiile apărute recent potrivit cărora lucrările de consolidare de la Planșeul Unirii ar fi fost oprite. Edilul afirmă că șantierul este activ și că proiectul continuă „în ritm susținut”.

„Alertă de știri false! În ultima perioadă circulă o serie de informații eronate potrivit cărora lucrările de la Planșeul Unirii s-ar fi oprit. Este un fals, răspândit cu scopul de a manipula opinia publică”, a scris primarul Daniel Băluță pe rețelele de socializare.

Acesta a subliniat că lucrările la Planșeul Unirii reprezintă un proiect esențial pentru siguranța traficului și a locuitorilor din Capitală.

„Lucrările continuă în ritm susținut, pentru că de acest proiect depinde siguranța tuturor bucureștenilor: șoferi, pietoni și locuitori de orice vârstă. Acest șantier este rezultatul unei colaborări reale între administrații și al unei viziuni comune pentru dezvoltarea orașului”, a adăugat edilul Sectorului 4.
Proiectul de consolidare a Planșeului Unirii vizează refacerea structurii de rezistență și modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din una dintre cele mai aglomerate zone ale Bucureștiului.

Sorin Grindeanu a fost ales vineri, 7 noiembrie, în funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, obținând 2.787 de voturi „pentru” dintr-un total de 2.810 voturi exprimate. Opt delegați s-au abținut.

În același context, Ionuț Florin Pucheanu a fost desemnat prim-vicepreședinte al PSD, iar Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a preluat funcția de secretar general adjunct al partidului.

„De astăzi, pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna, să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți, pentru români, puternici, doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat Grindeanu de pe scena congresului.

Costel Fotea a transmis și el un mesaj de susținere: „Un nou început plin de încredere pentru Partidul Social Democrat și pentru România! Îl felicit pe Sorin Grindeanu – un lider cu viziune, echilibru și determinare, care va conduce partidul spre o nouă etapă de unitate și responsabilitate. Mult succes lui Sorin Grindeanu și noii echipe PSD”.

Congresul extraordinar a reunit membri din întreaga țară și marchează începutul unei noi etape pentru partid, pe fondul pregătirilor pentru viitoarele competiții electorale.

Poliția Română atrage atenția asupra creșterii tentativelor de fraudă online în perioada reducerilor de Black Friday și recomandă cetățenilor să manifeste prudență în efectuarea tranzacțiilor pe internet.

Potrivit polițiștilor, primul pas pentru siguranța cumpărăturilor online este verificarea autenticității magazinului, prin identificarea datelor reale de contact și a firmei care administrează site-ul.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS-uri sau emailuri nesolicitate, deoarece instituțiile și comercianții legitimi nu vor solicita niciodată date confidențiale prin aceste mijloace.
„Ofertele care par prea bune ca să fie adevărate ascund adesea capcane. Reducerile exagerate, mai ales pentru produse de brand promovate pe platforme necunoscute sau nou-create, pot indica tentative de înșelăciune”, avertizează Poliția Română.
Totodată, autoritățile recomandă utilizarea metodelor de plată sigure, evitarea transferurilor directe către conturi personale și verificarea garanțiilor privind autenticitatea vânzătorului înainte de efectuarea oricărei plăți.

România și India își consolidează parteneriatul economic prin cea de-a 19-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, desfășurată miercuri, 5 noiembrie, la București, sub egida Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Delegația română a fost condusă de ministrul Radu Miruță, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerț și industrie. Reuniunea marchează peste 75 de ani de relații diplomatice și peste un deceniu de parteneriat extins între cele două state.
„România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală și de Est. Avem infrastructura, competențele și apartenența la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creștere spectaculos și o piață uriașă de desfacere”, a declarat Radu Miruță.
Lucrările au vizat domenii precum energia, IT&C, infrastructura, agricultura, apărarea, turismul și sprijinirea IMM-urilor. Părțile au salutat Agenda Strategică UE–India 2025 și au reafirmat dorința comună de a extinde colaborarea economică.
Schimburile comerciale bilaterale au totalizat 1,059 miliarde USD în 2024, India fiind al doilea partener comercial al României din Asia. Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la New Delhi, în 2026.

Parlamentul European l-a desemnat pe eurodeputatul Dan Nica drept raportor pentru Fondul European pentru Competitivitate, cel mai ambițios instrument financiar al Uniunii Europene dedicat consolidării competitivității economice, industriale, digitale și tehnologice, cu o valoare totală de 234,3 miliarde de euro.

„Acest fond este cheia pentru o Europă puternică, autonomă și capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă. El va uni, într-o singură arhitectură strategică, 14 programe europene existente – de la cercetare și inovare până la apărare și digitalizare – sprijinind investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare: cercetare, industrializare, infrastructură și competențe”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Potrivit europarlamentarul gălățean, Fondul European pentru Competitivitate deschide oportunități majore pentru România:

- Finanțare pentru modernizarea industriilor mari consumatoare de energie;
- Investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie, esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;
- Instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente, care pot contribui la reindustrializarea României și a Europei;
- Participare extinsă în proiecte comune europene din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice naționale;
- Sprijin consistent pentru inovare și cercetare aplicată.
Fondul va fi structurat pe patru axe principale:
- Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 miliarde €
- Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 miliarde €
- Digital și inteligență artificială – 51,5 miliarde €
- Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 miliarde €

„Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe, contribuind la o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă. În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului. Rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a subliniat Dan Nica.