Anul acesta se va face trecerea la ora de iarnă, considerată ora standard, pe data de 24 spre 25 octombrie, fiind ultimul weekend din această lună. Ora locală 04:00 AM va deveni ora locală 03:00 AM.

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Astfel, ar urma ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei în funcție de sezon, în Uniunea Europeană.Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care hotărăsc să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face ultima modificare în ultima duminică din octombrie 2021.Specialiștii au evidențiat de-a lungul timpului efectele negative ale schimbării sezoniere a orei, printre acestea numărundu-se insomina, starea de oboseală, durerea de cap și anxietatea.„Noi funcționăm după lumina solară și în momentul în care se scurtează ziua ne simțim mai obosiți sau chiar avem deficit de atenție”, spune psihologul Lorena Diaconescu.

Pentru a evita starea de oboseală generată de trecerea la ora de iarnă, specialiștii recomandă mișcare și alimentație sănătoasă.

„Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap”, a explicat psihologul Mihaela Săhlean.

Guvernul a atacat miercuri la Curtea Constituțională legea votată prin care Parlamentul a respins o ordonanță de urgență care prevedea creșterea alocațiilor pentru copii cu 20%, potrivit documentului consultat de G4Media.ro.Reamintim că PSD a votat în Parlament o lege prin care alocațiile pentru copii ar fi trebuit să se dubleze de la 1 septembrie 2020, dar guvernul a amendat legea printr-o ordonanță de urgență care prevede o majorare de doar 20%. Guvernul a explicat că nu are resursele bugetare pentru a susține o dublare a alocațiilor.

PSD și aliații săi din Parlament au respins însă în legislativ ordonanța de urgență, ceea ce ar însemna că rămâne în vigoare dublarea alocațiilor.

Pentru a preveni acest scenariu, guvernul a atacat la CCR legea de respingere a OUG.

Potrivit Ordonanței adoptate recent de Guvern, de la 1 august alocațiile au fost majorate cu 20%. Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani vor primi 185 de lei, iar cei de până la 2 ani sau cei de până la 18 ani, dacă au dizabilităţi, vor primi 369 de lei. Alte patru creşteri, cu câte 20 la sută, sunt prevăzute în 2021 şi 2022.

Liderul ALDE îi cere lui Orban să amâne deschiderea şcolilor până după alegerile locale, astfel încât elevii să poată merge la ore în cele mai bune condiţii de siguranţă.

“Ludovic, te joci cu focul! Toţi (părinţi, elevi şi dascăli) vedem haosul în care vrei să înceapă şcoala! În loc să vezi şi să recunoşti acest lucru insişti să ne trimiţi copiii la cursuri în condiţii de insecuritate. Petreci mai mult timp în campanie electorală decât să te gândeşti la soluţii pentru şcoală şi ne spui să ne trimitem copiii la şcoală pe riscul nostru. Păi, dacă îi trimitem pe riscul nostru şi voi nu faceţi nimic la ce naiba mai avem nevoie de guvernul vostru?”, a precizat Tăriceanu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, fostul preşedinte al Senatului i-a transmis lui Orban să nu se simtă “pe cai mari” doar pentru că a “cumpărat câţiva parlamentari” pentru a scăpa de moţiune şi l-a atenţionat că nu va putea cumpăra 10 milioane de părinţi, elevi şi dascăli.

“Nu vei scăpa de furia lor dacă vei continuă să-ţi baţi joc de felul în care începe şcoala. Îţi mai spun încă o dată: amână începerea şcolilor până după alegerile locale. Luaţi-vă nişte timp ca să vă organizaţi mai bine. Aduceţi măştile pentru cei care au nevoie. Asiguraţi-vă că în toate şcolile există apă şi săpun, ca să nu zic de dezinfectant”, a adăugat Tăriceanu.

Totodată, liderul ALDE cere Guvernului să creeze protocoale clare pentru situaţiile în care anumite clase sau şcoli vor deveni focare de infecţie cu Covid-19 şi să spună părinţilor ce au de făcut în cazul în care li se va infecta copilul.

“Şi dacă ţi-e frică de faptul că ceilalţi vor lua un avans în alegeri, putem merge până la a suspenda campania electorală ca să vă dăm şansa de a organiza cum trebuie ziua de 14 septembrie. Este un sacrificiu perfect acceptabil pentru noi dacă voi vă apucaţi, în sfârşit, de treabă”, a conchis Tăriceanu, potrivit epochtimes.ro.

Colaborarea dintre PNL şi Alianţa USR-PLUS, care susţin candidaţi comuni la Primăria Generală şi la primăriile de sector, pare să fie marcată de noi tensiuni, după ce în spaţiul public şi în mediul online a apărut un presupus mesaj intern al liberalilor, potrivit căruia liderilor alianţei li s-ar cere să comunice Secretariatului General al PNL câţi dintre candidaţi USR-PLUS la alegerile locale provin din alte partide.“Alianţa USR PLUS cere public PNL să oprească atacurile împotriva candidaţilor săi, după ce în presă au apărut informaţii conform cărora conducerea PNL le-a cerut organizaţiilor din ţară să numere câţi candidaţi USR PLUS la alegerile locale provin din alte partide. Cetăţenii români au nevoie de soluţii, nu de scandalul cu care i-au obişnuiţi politicienii în ultimii 30 de ani. Mai ales acum, în criza provocată de pandemia de COVID-19.

Alianţa USR PLUS atrage atenţia că PNL ar trebui să verifice propriile cifre legate de candidaţii traseişti din ţară. Datele de la Autoritatea Electorală Permanentă arată că în total peste 6.000 de candidaţi de pe listele PNL la consiliile locale şi judeţene au fost în alte partide, inclusiv PSD şi ALDE. Dintre ei, aproape 500 candidează la primării: 225 de la PSD, 100 de la ALDE”, a precizat Alianţa USR-PLUS într-un comunicat, postat marţi pe pagina sa oficială de Facebook.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) s-a împrumutat, luni, cu 938 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 51 de luni, la un randament mediu de 3,22% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), transmite Agerpres.

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,363 miliarde de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Marcel Ciolacu a afirmat duminică, în comuna ieşeană Scânteia, după inaugurarea unui drum judeţean, că nu el trebuie să ofere soluţii pentru deschiderea şcolilor, pentru că PSD se află în opoziţie, conform News.ro.

"Eu sunt în opoziţie, sunt preşedintele Camerei Deputaţilor şi ofer doar soluţii legislative. Soluţii trebuie să le găsească guvernul, el este îndreptăţit să organizeze deschiderea şcolilor. Eu un singur lucru transmit: trebuie să meargă copiii la şcoală. Nu putem să neglijăm acest lucru", a precizat şeful PSD, Marcel Ciolacu."Dar cât să se implice şi administraţiile locale? Niciodată, nici primul-ministru, nici preşedintele României, nici ministrul Sănătăţii n-au ieşit să-i felicite pe cei care conduc administraţiile locale, indiferent că vorbim de preşedinţi de consilii judeţene sau de primari de mari municipii", a mai spus şeful social-democraţilor, Marcel Ciolacu.

Bugetul de stat pentru anul viitor va fi elaborat de actualul Guvern, dar ar trebuie să fie votat de Legislativul următor, spune Ludovic Orban.„Noi întocmim proiectul de buget. Sigur că aş prefera ca bugetul să fie votat de Parlamentul ales pe 6 decembrie, pentru că el va reflecta voinţa actuală, împrospătată a românilor, va fi o oglindă fidelă a Parlamentului ales, a opţiunilor politice actuale ale românilor. Şi chiar dacă noi întocmim proiectul de buget, dorinţa noastră este ca el să fie dezbătut de către Parlamentul nou ales”, a spus Orban.

„Eu cred că Parlamentul, dacă se mobilizează, poate să dezbată şi să adopte bugetul până la sfârşitul anului, astfel încât să nu fim nevoiţi să intrăm în anul viitor fără buget, pentru că există perioada între Crăciun şi Anul Nou în care Parlamentul poate fi convocat şi poate dezbate legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, a mai adăugat acesta.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a lansat, sâmbătă, ideea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare, pe fondul epidemiei de coronavirus. El a declarat, în cadrul unei vizite în comuna Şendriceni din judeţul Botoşani, că organizarea în comun a alegerilor ar face ca „riscul de expunere al populaţiei să fie mult mai mic”, relatează Agerpres.„Eu cred că, dacă s-ar comasa alegerile, riscul de expunere al populaţiei ar fi mult mai mic. Normal ar trebui să fie o discuţie provocată de către Guvern, nu de către Parlament, cu Parlamentul, transparent, fără nicio problemă, să vedem ce e mai bine pentru români, nu pentru PNL sau pentru preşedinte, cum vrea să îşi formeze viitorul guvern”, a afirmat Ciolacu.

„Se poate, pentru că nu s-a împărţit niciun buletin de vot, nici nu s-au dat la tipărit. Rămân aceiaşi candidaţi. Se îngheaţă de unde este şi se reia din acelaşi loc altă dată. Stabilirea datei a fost „făcută când lucrurile erau sub control. Între timp, mă uit şi eu, avem cea mai mare mortalitate, ATI-ul este blocat, nu se ştie ce se întâmplă cu şcolile. Mult prea mult au întins lucrurile, nu iau hotărâri, se feresc, joacă numai în logica electorală şţi ne vine nota de plată la toţi”, a adăugat preşedintele PSD.

Ciolacu a subliniat că alegerile locale pot fi „îngheţate”, arătând că stabilirea datei de 27 septembrie a fost făcută atunci „când lucrurile erau sub control”, iar acum „avem cea mai mare mortalitate”.

Senatul a adoptat miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă a PMP care prevede pedeapsa cu închisoarea între 6 luni și 3 ani pentru defăimarea drapelului României sau a imnului de stat.În favoarea inițiativei au votat senatorii PSD și PNL, iar împotrivă cei de la USR și UDMR.

Potrivit proiectului:

”Profanarea drapelului României, intonarea imnului național al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, cu intenția de a defăima drapelul României sau imnul național al României, precum și orice altă manifestare publică săvârșită cu aceeași intenție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.
Semnatarul inițiativei, deputatul PMP Marius Pașcan, a susținut că proiectul vine în contextul în care fiecare stat membru al Uniunii Europene duce o politică de câștigare a respectului, inclusiv prin instrumentul legislativ, el dând exemplu în acest sens, Germania, țară despre care a spus că sancționează penal orice manifestări împotriva simbolurilor naționale.

”În epoca globalizării, considerăm că simbolurile naționale trebuie apărate de lege în mod concret și eficace”, a precizat Pașcan, potrivit g4media.ro.

Sorin Grindeanu a afirmat, duminică, că va demisiona, în septembrie, din funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), după intrarea în dezbatere parlamentară a memorandumului România-SUA privind tehnologia 5G, transmite Agerpres."Din momentul în care am intrat în incompatibilitate (...) odată cu revenirea în PSD, conform legii am 90 de zile în care să aleg şi să ies din incompatibilitate. Vă spun cât se poate de tranşant că alegerea am făcut-o. Deci, în luna septembrie, nu aştept cele 90 de zile, voi demisiona de la ANCOM"."În acest moment se află în dezbatere publică, în transparenţă decizională, proiectul de lege pentru transpunerea memorandumului cu Statele Unite, semnat în vara anului trecut, în legislaţia din România. Acest lucru mi-l doresc să intre pe făgaşul normal. S-a lucrat foarte mult, au fost foarte multe discuţii la nivel ministerial. Cred că în următoarele două-trei săptămâni intră acest proiect în dezbatere parlamentară, într-o formă care transpune cât se poate de clar memorandumul".

"Poziţia mea e cât se poate de clară şi v-o transmit încă o dată: susţin total transpunerea memorandumului cu Statele Unite, fără niciun fel de nuanţe, semnat anul trecut între noi, Guvernul României, România, până la urmă, şi Statele Unite ale Americii. E un memorandum care în săptămânile viitoare îşi va găsi transpunere în legislaţie, pentru că memorandumul nu ţine loc de lege", a afirmat el.