Ministerul Dezvoltării a decontat facturi în valoare de 52 de milioane de lei. Este vorba despre investiții realizate prin PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat facturi în valoare totală de 52.490.465,15 lei pentru 102 obiective realizate prin componentele C 10 – Fondul local și C 15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 32.672.511,39 de lei pentru 58 de obiective care urmăresc elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, prin Componenta C15 – Educație, s-au alocat 19.817.953,76 de lei pentru construcția a 44 de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Un fost ministru al Apărării susține că scandalul provocat de respingerea candidaturii lui Călin Georgescu nu va afecta parteneriatul strategic cu SUA. Este vorba despre Mihai Fifor. El spune că astfel de afirmații reprezintă o insultă la adresa inteligenței oricărui român.

„Ce aberație mai e și asta, care circulă mai nou în spațiul public? Să sugerezi că respingerea candidaturii lui „guru” Georgescu ar putea duce la retragerea militarilor americani din România este nu doar o prostie monumentală, ci și o insultă la adresa inteligenței oricărui român cu minime cunoștințe de geopolitică. De parcă prezența militară americană, fundamentată pe un parteneriat strategic solid și pe apartenența României la NATO, ar sta într-un individ certat cu legea și cu Constituția”, a declarat Mihai Fifor.

ostul ministru a analizat avantajele parteneriatului SUA-România.
„Să fim serioși – parteneriatul cu SUA nu depinde de soarta unui personaj dubios care își închipuie că poate încălca legea fundamentală a statului fără consecințe. Americanii nu sunt aici din simpatie pentru vreun „guru” local, ci pentru că România are o poziție strategică esențială în flancul estic al NATO, în contextul amenințărilor din regiunea Mării Negre și al agresiunii rusești. Crede cineva, în mod serios, că Washingtonul și Pentagonul își vor reconfigura strategia militară pentru că un individ cu probleme de moralitate și legalitate nu prinde o funcție în stat?”, s-a întrebat Fifor.

Potrivit acestuia, relația dintre români și americani este consolidată de experiența comună din teatrele de operațiuni.
„Mai mult decât atât, România și-a dovedit loialitatea față de principiile care stau la baza tratatului NATO pe câmpul de luptă, umăr la umăr cu camarazii americani, în teatrele de operații din Afganistan, Irak și alte zone de conflict. Militarii români și-au făcut datoria cu profesionalism și sacrificiu, consolidând statutul României ca aliat de încredere în cadrul NATO. Să sugerezi că această relație solidă, construită prin sânge și efort, ar putea fi pusă în pericol de respingerea unui personaj controversat este nu doar o minciună sfruntată, ci și o jignire adusă tuturor militarilor români care au servit sub drapelul alianței. Această teorie stupidă este o insultă la adresa interesului național și o tentativă penibilă de manipulare a opiniei publice. Însăși ideea că SUA și NATO și-ar pune în pericol echilibrul strategic din Europa de Est pentru că România respectă litera Constituției este nu doar ridicolă, ci și profund periculoasă”, a precizat fostul ministru al Apărării.

Statul ar putea aloca 580 de milioane de euro pentru o schemă de ajutor dedicată marilor consumatori de energie. Varianta este analizată de Guvern. Dacă se va aproba, ajutorul va fi acordat pe o perioadă de șase ani.

„Analizăm azi propunerea unei scheme de ajutor de stat de aproape 580 de milioane EUR, pe 6 ani, pentru marii consumatori de energie. Este vital să ne păstrăm economia competitivă și să ajutăm 200 dintre cei mai importanți producători industriali ai țării”, anunțat premierul Marcel Ciolacu.

În paralel, se pregătește un plan european de sprijin pentru siderurgie și metalurgie. „Suntem pe aceeași lungime de undă cu Bruxellesul, unde vom notifica acest ajutor de stat”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că Guvernul se concentrează pe accesarea fondurilor PNRR. Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR, a spus joi, Marcel Ciolacu. El a dezvăluit că a început să facă vizite neanunțate pe șantierele de investiții publice din țară.

Discuția despre fondurile PNRR a fost purtată și în cadrul ședinței de Guvern.

„Prioritatea zilei sunt măsurile urgente pentru a obține banii din PNRR. După discuțiile aplicate pe fiecare minister, de săptămânile trecute, azi avem primele soluții asumate de principalii coordonatori de reforme. Discutăm în primă lectură deciziile ce oferă garanția că îndeplinim la virgulă jaloanele convenite cu Comisia Europeană și deblocăm banii României”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că va face inspecții neanunțate pe șantierele PNRR.
„Am început deja să merg neanunțat pe șantierele de investiții publice, mai ales la cele din PNRR - autostrăzi, școli, spitale, clădiri rezidențiale. Vreau să văd cu ochii mei realitatea, bună sau rea. NU sun înainte nici ministrul, nici primarul, nici constructorul! Dar voi pune o presiune uriașă pe toată lumea să finalizăm aceste investiții și să decontăm banii europeni”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Întâlnirea a avut loc joi, la Bruxelles, unde liderii europeni s-au strâns pentru a participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro.

„Schimb aprofundat de opinii în această dimineață cu premierul Kyriakos Mitsotakis privind consolidarea cooperării la nivelul UE și la nivel regional pentru a îmbunătăți interconectivitatea energetică în regiunea noastră”, a transmis Ilie Bolojan, pe X.

Președintele interimar a oferit detalii despre discuția de joi.

„Am discutat despre eliminarea blocajelor din rețea ca parte a efortului mai amplu de a reduce prețurile la energie și de a realiza o piață energetică a UE cu adevărat integrată. România și Grecia își coordonează îndeaproape acțiunile și prioritățile atât în cadrul UE, cât și al NATO”, a precizat Ilie Bolojan.

Președintele interimar Ilie Bolojan participă joi, 20 martie, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro de la Bruxelles. Participanții discută despre sprijinul pentru Ucraina, apărare europeană, migrație și conflictele din Orientul Mijlociu. Înainte să plece din țară, Ilie Bolojan s-a consultat cu prim-ministrul român Marcel Ciolacu despre subiectele analizate la Bruxelles.

PSD a reacționat după desecretizarea cheltuielilor pentru zborurile fostului președinte Klaus Iohannis. Este aroganța supremă, Iohannis a dat dovadă de „nesimțire”, a spus vicepreședintele Camerei Deputaților Daniel Suciu.
Administrația Prezidențială a declasificat cheltuielile făcute de fostul președinte cu zborurile private în deplasările oficiale.

„Nu negăm nevoia reprezentării statului român la evenimente extrem de importante. Nu negăm faptul că președintele României, indiferent de numele lui, trebuie să fie prezent în multe colțuri ale lumii. În schimb, 193 de deplasări, zeci de milioane de euro pentru ceea ce oamenii ar putea considera un lux nejustificat, cred că este prea mult și cred că nu mai trebuie să ne punem întrebarea sau să așteptăm ca istoricii să se pronunțe asupra mandatului lui Klaus Iohannis. Orice ar fi făcut bun Klaus Iohannis, cu aceste cifre, cu aceste sume a anulat din start, pentru că e prea mare diferența între indiferența unui președinte, între apetența unui președinte pentru lux și ceea ce se așteptau românii de la el”, a declarat vicepreședintele Camerei Deputaților Daniel Suciu.

El vorbește despre nesimțire.

„Vă spun eu - nesimțirea unui actor politic, chiar dacă acest actor politic se numește Klaus Iohannis, președintele României, din fericire fostul președinte al României... să dai atâtea sute de mii de euro pentru turism prin Africa, mi se pare o aroganță supremă”, a precizat Daniel Suciu.

Administrația prezidențială a desecretizat costurile pentru zborurile președintelui Klaus Iohannis din perioada ianuarie 2015-februarie 2025. Fostul președinte a avut 193 de zboruri care au costat, doar în al doilea mandat, circa 15 milioane de euro.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a sesizat, miercuri, organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri. Cel vizat de plângere este fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Procurorii vor verifica modul în care Georgescu a strâns semnăturile depuse la BEC pe 1 octombrie 2024.

„Am sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri, prevăzută de Codul penal, Art. 292, de către dl. Călin Georgescu, în contextul colectării celor peste 239.000 de semnături pe care le-a depus oficial, pe data de 1 octombrie 2024, la Biroul Electoral Central, ca anexă la dosarul său de candidat, pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024. Plângerea se întemeiază pe declarațiile contradictorii ale domnului Călin Georgescu, care, pe de o parte, a susținut public că în vederea strângerii celor peste 239.000 de semnături a fost sprijinit de peste zece mii de voluntari, iar pe de altă parte, atât în documentele oficiale de candidatură, cât și în declarațiile publice, a susținut că a avut „zero” costuri, cu ocazia alegerilor prezidențiale, Turul 1, din 24 noiembrie 2024”, a anunțat Remus Pricopie pe Facebook.

Potrivit reclamantului „procesul de strângere a 200.000 de semnături este unul complex, în special pentru un independent, imposibil de realizat, în absența unei minime echipe și a unui proces laborios de organizare, care presupune eforturi financiare de peste un million de lei, chiar și în situația existenței a <peste 10.000 de voluntari>”.

Pricopie își justifică demersul prin necesitatea de a consolida încrederea cetățenilor în procedurile democratice.

„Consider că astfel de practici frauduloase subminează fundamentele democrației și încrederea cetățenilor în procesul electoral, motiv pentru care am decis să sesizez organele judiciare competente și în legătură cu acest caz. Din păcate, acest fenomen al fraudării semnăturilor de susținere pentru un candidat la alegerile prezidențiale a devenit unul larg răspândit. În ultimele zile, presa a prezentat o serie de informații îngrijorătoare referitoare la modul grosolan și fraudulos prin care anumiți candidați au decis să obțină aceste semnături. De asemenea, chiar Biroul Electoral Central, în ultimele zile, a sesizat Parchetul în raport cu suspiciunile de fraudă în raport cu dosarele a doi candidați, Sebastian-Constantin Popescu și John-Ion Banu-Muscel, care însă, în pofida sesizărilor respective, se vor afla pe buletinul de vot, cu ocazia alegerilor din 4 mai 2025. Opinia publică trebuie să afle dacă dl. Călin Georgescu a intrat prin fraudă într-o competiție electorală pe care a încercat să o manipuleze, în vederea câṣtigării poziției de Președinte al României”, a precizat Remus Pricopie.

Președinta USR, Elena Lasconi, a comentat declarațiile președintelui AUR, George Simion, despre intervenția externă. „Vorbele inconștiente ale lui Simion trebuie taxate și clarificate, pentru că nu e vina oamenilor că ajung să creadă enormitățile sale”, a spus Lasconi.

Mesajul a fost trimis prin intermediul unui comunicat.

„Da, sunt una dintre persoanele care au cerut răspicat și în mod repetat autorităților să explice public cum au intrat rușii peste noi în online. Să explice, să arate dovezi. De ce? Nu pentru că nu cred că s-a întâmplat asta (să nu uităm că am fost primul candidat anul trecut care a vorbit despre boți, troli și războiul hibrid al Rusiei), ci pentru că, în lipsa acestei comunicări transparente, înfloresc teorii ale conspirației și actuala putere toarnă apă la rădăcina izolaționiștilor”, a declarat Elena Lasconi.

Elena Lasconi solicită autoritățile române să intervină.
„Nu mă surprinde ce declară acum Simion în presa străină, că nu Rusia s-a amestecat, ci Bruxelles-ul. Dar mă surprinde lipsa de reacție a politicienilor aflați la putere care se prezintă maturi și responsabili. Când ai un dosar pe rol în care se fac audieri, când SIE rus iese public în apărarea lui Georgescu, când purtătorul de cuvânt al lui Putin spune cu subiect și predicat ce lumină e Georgescu, nu poți să spui că Rusia nu se implică în alegerile din România. Sau poți, dacă ești la ordinele lui Putin. Vorbele inconștiente ale lui Simion trebuie taxate și clarificate, pentru că nu e vina oamenilor că ajung să creadă enormitățile sale. Tăcerea politicienilor vechi este combustibilul perfect pentru izolaționiști! Curaj, domnilor! Aici nu mai e vorba despre campania electorală, ci despre drumul pe care o apucă România!”, a precizat Elena Lasconi.

Candidatura la alegerile prezidențiale a liderei POT, Anamaria Gavrilă, a fost contestată la CCR, marți, 18 martie, în ultima zi în care pot fi depuse contestații. Decizia CCR va fi anunțată miercuri, 19 martie.

„Astăzi 18 martie 2025, a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul M.I.M. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.37D/17.03.2025 privind înregistrarea candidaturii doamnei Gavrilă Anamaria și a semnului său electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr.1051F/2025”, a transmis CCR.

În contestație sunt menționate suspiciuni de „fraudă electorală și falsificarea listei de semnături”, de „comportament extremist și instabilitate psihică” și de neconcordanțe în declarația de avere. În plus, sunt menționate posibile nereguli legate de cheltuirea subvenției primite de POT, despre posibila folosire în fals a unei cartele de deputat și despre înscrierea pe listele parlamentare a unor persoane condamnate.

Cauza se soluționează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 19 martie 2025, ora 12.30.