Consiliul European a adoptat recomandări pentru șapte țări de a-și corecta situația de deficit excesiv într-o perioadă de timp stabilită. Pe listă sunt Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România. În cazul României, Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.

Recomandările conțin o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen limită, pentru fiecare stat membru. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele fiecărui stat membru, exprimate în planurile sale fiscal-structurale pe termen mediu, prezentate în contextul punerii în aplicare a noului cadru de guvernanță economică al UE.
Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE: deficitul lor nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB) și datoria lor nu trebuie să depășească 60% din PIB. Toate statele membre trebuie să respecte aceste valori de referință din tratat.
În cazul în care un stat membru înregistrează un deficit excesiv, scopul procedurii de deficit excesiv este de a determina corectarea acestuia prin supunerea statelor membre unei examinări mai atente și prin furnizarea de recomandări pentru ca acestea să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului. În cele din urmă, obiectivul este de a consolida sustenabilitatea datoriei statelor membre.

În conformitate cu noul cadru de guvernanță economică, odată ce a fost lansată o procedură de deficit excesiv, Consiliul adresează o recomandare statului membru în cauză de a lua măsuri eficiente pentru a pune capăt situației de deficit excesiv într-un termen stabilit.
În recomandarea sa, Consiliul solicită, de asemenea, ca statul membru să pună în aplicare o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete care să garanteze că deficitul public general este adus și menținut sub valoarea de referință de 3% din PIB în termenul stabilit în recomandare.

La 26 iulie 2024, Consiliul a lansat oficial proceduri de deficit excesiv împotriva a șapte state membre și a decis să mențină deschisă procedura de deficit excesiv împotriva României, pe baza propunerilor Comisiei de decizii ale Consiliului de stabilire a existenței unor deficite excesive pentru șapte state membre (Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și Ungaria) și a unei decizii prin care se constata că România, care face obiectul procedurii de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta situația.
Anul acesta, în mod excepțional, calendarul recomandărilor adresate statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv de a lua măsuri eficiente a fost aliniat cu dispozițiile cadrului reformat de guvernanță economică al UE.

În conformitate cu noile norme, în vigoare de la 30 aprilie 2024, statele membre trebuie să elaboreze planuri structurale fiscale pe termen mediu, care să stabilească traiectoria cheltuielilor lor și reformele și investițiile prioritare pentru următorii 4-7 ani.
Obiectivul a fost alinierea recomandărilor Consiliului din cadrul procedurilor de deficit excesiv cu cele din cadrul planurilor fiscal-structurale pe termen mediu.

Europarlamentarul român Andi Cristea i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Meajul a fost transmis marți, în plenul Parlamentului European.

„Stop țepelelor de pe Uber și Bolt! Astăzi, în plenul Parlamentului European, am cerut direct președintei Comisiei Europene să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Șoferi care confirmă curse, dar nu vin, forțând clienții să anuleze și să plătească penalități. Lipsa unui suport telefonic pentru clienți în caz de probleme. Șoferi și livratori care nu trec prin verificări de cazier, punând în pericol siguranța tuturor. Este inadmisibil ca astfel de practici să rămână nesancționate”, a transmis Andi Cristea.

Europarlamentarul a mai cerut cerut reguli europene clare care să introducă sancțiuni pentru abuzuri, să oblige platformele să ofere suport rapid și direct și să impună controale stricte și verificări de cazier pentru toți șoferii și livratorii.

Donald Trump devine luni, 20 ianuarie, al 47-lea președinte al Statelor Unite. În aceste momente tensionate, sper ca acesta să fie un președinte benefic pentru lume și pentru România, susține vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Politicianul român analizează cele mai importante provocări pentru România odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.

„1. Alocarea unui buget de 5% din PIB pentru apărare în contextul problemelor bugetare ale României și cum ne asigurăm că o parte semnificativă din aceste fonduri ajung și în economia românească?
2. Taxele vamale pe care există riscul să le impună Europei vor genera consecințe negative indirecte foarte mari asupra industriei și economiei noastre. Cum am putea evita această situație și cum identificăm rapid noi lanțuri comerciale pentru mediul nostru de afaceri?
3. Viitorul războiului din Ucraina și consecințele deciziilor Statelor Unite. Vom avea pace, și cum, sau vom avea o intensificare a conflictului. Care va fi rolul României în regiune și în eventuala reconstrucție a Ucrainei?
4. Deplasarea atenției către Asia și efectele asupra proiectelor americane și prezenței NATO în România. Cum putem menține zona Mării Negre sau Inițiativa celor Trei Mări în atenția președintelui Donald Trump?
5. Impactul ofensivei ideologice asupra Europei și României generată de susținătorii radicali ai campaniei lui Trump. Ce vor face clonele politice false ale acestei mișcări și cum ne asigurăm că nu afectează interesele țării noastre?”

„Toată lumea așteaptă să vadă cum se va comporta președintele Donald Trump, deciziile pe care le va lua și atitudinea pe care o va avea în contextul în care revine la Casa Alba după o înfrângere anterioară. Cu toate acestea anumite măsuri pot fi deja anticipate. Ține de noi să ne pregătim”, a precizat Victor Negrescu.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că până miercuri, la ora 11.00, au fost primite 525 cereri de vot prin corespondență și 182 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării. Înscrierile au început luni.

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării, se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro începând de luni, 20 ianuarie.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59, iar termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59.
„Autoritatea Electorală Permanentă informează că până astăzi, 22 ianuarie a.c., la ora 11.00, pe portalul www.votstrainatate.ro au fost primite 525 cereri de vot prin corespondență și 182 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării”, a explicat AEP.

S-a deschis pentru circulație primul hobanat construit în orașul Galați. Acesta face parte din proiectul de modernizare a centurii orașului Galați. Investiția s-a finalizat cu succes și este cea mai mare cu fonduri europene din Galați.

Consiliul Județean Galați anunță deschiderea circulației pe primul pod hobanat din istoria orașului, o lucrare impresionantă, parte a proiectului de modernizare a Drumului de Centură.

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru Galați. Am deschis traficului circulația pe podul hobanat. Acest pod va fluidiza traficul pe Drumul de Centură și va spori siguranța rutieră pentru toți participanții la trafic, dar și pentru pietoni, reducând semnificativ timpul petrecut în trafic. Pentru mulți, acest proiect părea imposibil, dar am demonstrat că prin muncă și colaborare am reușit să îndeplinim și acest obiectiv. Fiecare kilometru construit, fiecare detaliu gândit aici reflectă dorința noastră de a aduce infrastructura rutieră a județului nostru la standarde europene. Continuăm să construim împreună pentru un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Podul hobanat are o lungime de aproximativ 500 de metri, lățimea de 19 metri și un pilon central impresionant, cu o înălțime de 62 de metri. Construcția este ancorată cu ajutorul a 44 de hobane și are o structură metalică cu o greutate totală de 1.600 de tone. În realizarea acestui proiect s-au folosit 10.000 de metri cubi de beton și peste 1300 de tone de fier-beton, asigurând o rezistență sporită, chiar și în condiții extreme de trafic și mediu.

Modernizarea Drumului de Centură, o investiție de 45 de milioane de euro, este unul dintre cele mai mari și mai importante proiecte de infrastructură ale Galațiului din ultimii 30 de ani. Drumul cuprinde un traseu cu o lungime totală de 10,5 kilometri. De asemenea, tronsonul dintre Viaductul Combinatului și strada 9 Mai (blocurile ANL), dar și cel dintre Talcioc și bulevardul George Coșbuc, au fost lărgite la patru benzi. Totodată, proiectul include 6,5 kilometri de piste dedicate bicicliștilor și 20.000 de metri pătrați de spații verzi amenajate.

Candidatul independent Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Pe locul doi s-ar situa candidatul partidelor din alianța de guvernare, Crin Antonescu, cu 25%. Datele apar într-un sondaj de opinie efectuat de Avangarde.

Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare. El este urmat de Crin Antonescu (PNL, PSD, UDMR) cu 25%, Nicușor Dan (independent) - 17%, George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR) - câte 6% și Diana Șoșoacă (SOS) - 5%.

Sondajul Avangarde mai arată că dacă în turul 2 al alegerilor vor intra Călin Georgescu și Crin Antonescu, independentul s-ar situa pe primul loc cu 39%. Antonescu ar avea 38%. În situația în care în turul 2 s-ar confrunta Călin

Georgescu și Elena Lasconi, Georgescu ar obține 44%, iar Lasconi - 31%. În confruntarea din turul 2 dintre Călin Georgescu și Nicușor Dan, Georgescu ar avea 43%, iar Nicușor Dan - 32%.

La partide, AUR a urcat pe primul loc în topul preferințelor cu 29%. Partidul PSD are 22%, USR și PNL fiecare 13%, SOS România - 8%, POT - 5%, UDMR - 4%.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 10-16 ianuarie 2025, pe un eșantion de 1.354 de participanți adulți, prin metoda interviului telefonic. Marja de eroare este +/- 2,6%.

MAI avertizează asupra unui fake news, prin care se induce în spațiul public ideea că „a fost premeditat” procesul de anulare a turului I al alegerilor pentru Președintele României.

Printr-o postare din social media și prin afirmațiile făcute în timpul unei emisiuni de televiziune se induce ideea falsă și artificial construită că anumite structuri ale MAI au acționat în acest scop, prin „cererea ca ștampilele să fie predate în aceeași saci cu voturile anulate”, susține ministerul.

„Având în vedere promovarea în spațiul public a acestor informații false, vă transmitem următoarele:
Modelul ștampilelor de vot utilizate pentru alegerile parlamentare a fost diferit față de modelul ștampilelor de vot utilizate la alegerile pentru președinte, deci cele utilizate pentru alegerile parlamentare NU se mai utilizau la nimic.
Prefecturile nu sunt implicate (nu au atribuții ) în procesul privind operațiunile de predare și primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare, deci nu puteau „cere secțiilor de votare”.

Operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare se stabilesc prin decizie BEC.

Pentru alegerile parlamentare BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 261/D/21.11.2024 (și DA, se predau în sacii cu buletinele neutilizate) – 3 (5) c.
Pentru alegerile prezidențiale BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 160/D/17.11.2024 (inclusiv cu instrucțiuni clare pentru ștampilele de vot care se REUTILIZEAZĂ în turul 2 – se predau separat la birourile electorale județene) – 3 (4) și art.7 (1).”

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro. Procedura este permisă de luni, 21 ianuarie.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că începând de astăzi, 20 ianuarie 2025, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării, se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro”, potrivit unui comunicat de presă.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
„Până la ora 11.00, pe site-ul www.votstrainatate.ro au fost primite patru cereri de vot prin corespondență. Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine”, scrie în comunicatul AEP.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59.

Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
„Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59. (...) La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorul pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare”, se menționează în finalul comunicatului.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că proiectul de țară al României, în acest moment, este aderarea la OECD. Asta după ce România a fost acceptată în Spațiul Schengen și în programul american Visa Waiver.

România și-a propus să intre în OECD în 2026.
„Mai avem și OECD, acesta fiind programul de țară, în acest moment, al României, după finalizarea aderării la spațiul Schengen și Visa Waiver”, a declarat Marcel Ciolacu.
România a intrat în spațiul Schengen terestru începând cu 1 ianuarie 2025. De asemenea, România a fost acceptată în programul Visa Waiver și românii vor putea călători în Statele Unite ale Americii fără vize începând din primăvara acestui an.

Armata României participă, din ianuarie 2025, la trei din cele opt grupuri de luptă ale NATO de pe Flancul Estic. România și-a extins prezența începând cu luna ianuarie a anului 2025, cu efective și tehnică militară la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcționează în țările aliate de pe Flancul Estic, respectiv Slovacia (cu un detașament antitanc) și Bulgaria (cu un detașament de cercetare), continuând, în același timp, participarea la grupul de luptă din Polonia, cu un detașament de apărare antiaeriană.

Potrivit MApN, decizia de înființare a grupurilor de luptă multinaționale din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria a fost convenită în cadrul Summitului NATO de la Madrid, din anul 2022, ca parte a întăririi măsurilor de apărare colectivă pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Aceste grupuri de luptă s-au organizat după modelul celor din Țările Baltice și Polonia, care au fost înființate în urma Summitului NATO de la Varșovia, din 2016.
Grupul de luptă din Slovacia este coordonat de Spania și include militari din Cehia, Portugalia, România și Slovenia. În Bulgaria, grupul de luptă este condus de Italia, cu contribuții din Albania, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Turcia și Statele Unite ale Americii.

Această extindere a contribuției Românieila asigurarea măsurilor aliate de descurajare și apărare completează prezența militarilor români la grupul de luptă din Polonia, unde Armata României participă din anul 2017. Prezența României cu peste 150 de militari și tehnică la grupurile de luptă ale Alianței Nord-Atlantice reflectă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea apărării colective pe Flancul Estic, susține MApN.
Grupul de luptă al NATO din România are ca națiune-cadru Franța, iar ca state contributoare Belgia, Luxemburg și Spania. Alături de cel din Bulgaria, se află în coordonarea Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est din București.

În prezent, România contribuie la menținerea securității regionale și globale cu peste 1.000 de militari. Țara noastră participă și la misiuni și operații ale Uniunii Europene, unde deține comanda misiunii UE de Instruire a Forțelor Armate din Republica Centrafricană (EUTM RCA), urmând să preia și pe cea a EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în cadrul căreia este cel mai important contributor.
Astfel, din cele nouă operații și misiuni militare desfășurate sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene la care contribuie cu efective și tehnică militară, România va exercita, simultan, comanda a două dintre acestea, precizează MApN.