Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat ghidul alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024.

MAE anunță publicarea ghidului alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie 2024. Este vorba despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Președintele României din anul 2024” și despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024”.

Alegătorii români care doresc să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an pot găsi toate informațiile necesare pe pagina de internet www.mae.ro, la secțiunile Alegeri pentru Președintele României și Alegeri pentru Senat și Camera Deputaților.
Termenul-limită până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra ca alegător prin corespondenţă este 10 octombrie 2024 – pentru alegerile pentru Preşedintele României și 17 octombrie 2024 pentru alegerile pentru Parlamentul României.

Potrivit MAE, exercitarea dreptului de vot prin corespondență este o alternativă la votul în cadrul secției de votare și se realizează prin intermediul serviciilor poștale. Alegătorul își poate exercita dreptul de vot prin corespondență o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancțiunea legii penale.

Poate vota prin corespondență cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința legal stabilită în străinătate și care s-a înscris în Registrul electoral (www.votstrainatate.ro) cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Înregistrarea se realizează prin înscrierea într-un formular online, aflat pe site-ul www.votstrainatate.ro, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, a următoarelor date: nume, prenume, cod numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi adresa de e-mail, precum şi opțiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care s-au anexat copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Actele de identitate emise de autoritățile române trebuie să fie valabile la data exercitării dreptului de vot, a precizat MAE.

Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

Ministerul Educației anunță că au fost aprobate 68 de proiecte în valoare de peste 104 milioane de euro în cadrul apelurilor de proiecte „Primul student din familie”.
36 de instituții de învățământ superior, publice și private, alături de cinci unități de învățământ preuniversitar de stat, au depus cereri de finanțare.

„Prin acest program, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vom finanța măsuri de prevenție, măsuri de intervenție și măsuri compensatorii, care să contribuie la crearea cadrului care permite acces echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine. Pentru mulți dintre ei, această oportunitate este șansa la o viață nouă, un drum către succes, și o șansă reală de a-și construi un viitor mai bun”, a explicat ministerul.

Creșterea accesului la învățământul superior al grupurilor subreprezentate/defavorizate, inclusiv prin sprijinirea și consilierea elevilor pentru a face tranziția de la liceu la universitate reprezintă o prioritate prevăzută în noile legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”, au precizat inițiatorii programului.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru poziția de comisar european, a anunțat că va lucra pentru competitivitatea modelului social european. Ea va primi portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie, dar și poziția de vicepreședinte în cadrul CE. „Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare”, a explicat Roxana Mînzatu pe Facebook.

În spațiul online, ea și-a prezentat prioritățile.
„Acest portofoliu va iniția legislație, politici și va gestiona finanțare pentru competențele și educația europenilor, pentru locuri de muncă de calitate și pentru drepturile sociale respectate, pornind de la lucrători și până la copii și tineri, de la vârstnici la persoane cu dizabilități, cu respect și demnitate în drepturi și șanse pentru bărbați și femei deopotrivă. Am lucrat în coeziune o viață întreagă, într-un stat membru de <generație nouă>, România. De aceea, cred că forța internă dar și competitivitatea externa a Uniunii Europene depind fundamental de coeziunea socială a acesteia. Voi lucra pentru competitivitatea modelului social european, pentru că această dimensiune prin care protejăm oamenii, înainte de orice, este ceea ce ne diferențiază pe noi, europenii, în bine, într-o lume marcată de crescânde inegalități sociale, care vulnerabilizează din interior mulți competitori”, a scris Roxana Mînzatu.

Ea va milita pentru munca în echipă, dialog și transparență, atât în interiorul instituțiilor europene, cât și între acestea și statele membre, comunitățile locale, partenerii sociali.
„Urmează audierea în comisiile relevante din Parlamentul European, o etapă cheie în care vom detalia, explica prioritățile pentru următorii cinci ani și modul în care vom lucra și livra rezultate pentru oameni. Dincolo de audieri, ca fost deputat român și actual deputat european, îmi doresc să lucrez bine și îndeaproape cu aleșii direcți ai cetățenilor, în mod constant. Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare! Numai în acest fel vom reuși să ne atingem obiectivele îndrăznețe pe care ni le propunem”, a precizat Roxana Mînzatu.

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectul a fost scos în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Rectificarea bugetară va asigura fonduri pentru recalcularea pensiilor și plata indemnizațiilor de șomaj până la finele anului.

Guvernul României scoate la consultare publică ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ordonanța are ca scop ajustarea fondurilor alocate, în funcție de execuția bugetară și de evoluția indicatorilor economici din primele șapte luni ale anului.
Printre principalele măsuri se numără alocarea suplimentară de fonduri pentru recalcularea pensiilor, conform Legii nr. 360/2023, și pentru plata indemnizațiilor de șomaj până la sfârșitul anului. De asemenea, sunt suplimentate fondurile pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a activității caselor județene de pensii și a agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

Conform noilor prevederi, bugetul pentru asigurările sociale de stat ar urma să fie majorat cu peste 1 miliard de lei, iar sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu aproximativ 14,7 milioane lei.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au discutat joi despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova. De asemenea, membrii CSAT au analizat evoluțiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ședința a avut loc joi la Palatul Cotroceni.

O primă temă abordată a fost cea referitoare la evoluțiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv ultimele escaladări, care constituie noi încălcări flagrante ale dreptului internațional de către Federația Rusă, a anunțat Administrația Prezidențială.

„A fost analizat impactul acestora asupra securității regionale la Marea Neagră, cu implicații semnificative în plan european și euroatlantic, și s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO”, a transmis Administrația.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova, fiind subliniate riscurile în vederea gestionării eficiente și consecvente a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

„În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat. Aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al țării noastre în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat. Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, a adăugat Administrația Prezidențială.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost condusă de Președintele României, Klaus Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a răspunde crizelor din sistem. Totodată, el a apreciat pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României. Declarația a fost făcută în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României.

Ceremonia a avut loc miercuri.

„În mod special, vreau să salut schimbările care s-au produs atât în auditul fondurilor publice, cât și în ceea ce privește comunicarea dintre Curte și factorii de decizie din societate. Putem avea în instituția supremă de audit a României un partener în auditarea politicilor publice pentru a ști cum putem veni mai bine în sprijinul beneficiarului final, cetățeanul. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică care reunește la nivel de responsabilități toți factorii decidenți din societate: buna guvernanță. Aici instituțiile supreme de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Acest nou model de guvernanță se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar reziliența în acest context presupune întărirea mecanismelor administrației publice. Și aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creșterea calității datelor pe baza cărora sunt luate deciziile și adoptarea unei culturi a inovării sociale și digitale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății”.

„Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Apreciez pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României și am încredere că putem folosi mai mult munca profesionistă și responsabilă a auditorilor dumneavoastră. O instituție supremă de audit modernă este un factor obiectiv și echilibrat ce poate oferi măsura performanței unei guvernări, precum și a performanței instituțiilor ce oferă servicii publice cetățenilor. La 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi este momentul să colaborăm între noi mai mult pentru dezvoltarea României și pentru un viitor mai bun al tuturor cetățenilor ei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.