„În calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj, reprezentant legal al județului în relațiile instituționale cu celelalte autorități publice, doresc să aduc la cunoștința opiniei publice o serie de precizări fundamentate din perspectivă juridică și administrativă.

Acestea sunt necesare pentru a contracara răspândirea de informații false, imprecise și inexacte de către Prefectul Județului Gorj, în urma emiterii Ordinului nr. 12/10.01.2024 și a poziției sale referitoare la acesta.

Recurgând la o analiză de specialitate a conținutului răspunsului formulat de către Ministerul Afacerilor Interne, având în vedere paragraful concluziv al acestuia, însuși ministerul de resort recunoaște că, prin aplicarea Ordinului, este exclusă orice formă de control de tutela administrativă sau de control ierarhic.

Ordinului vizează posibile atribuții, fără o identificare concretă, ce revin Președintelui Consiliului Județean Gorj în calitate de reprezentant al statului, calitate care nu se confundă cu aceea de reprezentant al Județului.

Este deplorabil faptul că sancțiunea contravențională care mi-a fost aplicată, în calitate de Președinte al Consiliului Județean Gorj nu se bazează pe identificarea concretă a atribuțiilor încălcate, ci pe o confuzie evidentă între rolul de reprezentant al județului și cel de reprezentant al statului, conform prevederilor Codului Administrativ (OUG nr. 57/2019).

Prefectul susține legalitatea sancțiunii invocând dispoziții din OUG nr. 57/2019 privind reprezentarea Guvernului la nivel local, controlul legalității actelor administrației publice locale și monitorizarea aplicării unitare a legislației.

Aceste argumente sunt infirmate de Decizia nr. 26/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care precizează limitările competențelor prefectului la actele administrative, nu la controlul general al administrației publice locale.

În concluzie, îl îndemn pe Prefectul Județului Gorj să realizeze o analiză atentă a răspunsului ministerului de resort și să se abțină de la diseminarea de informații incorecte în spațiul public, menite să justifice aparenta legalitate a Ordinului emis.

Emiterea unui Ordin pentru verificarea și controlul activității generale a Consiliului Județean Gorj demonstrează o imixtiune nejustificată în activitatea instituției noastre, depășindu-și competențele de autoritate de tutelă administrativă”, precizează președintele CJ Gorj, pe pagina sa de facebook

Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Peste 481 milioane de lei vor finanța 35 de noi proiecte de infrastructură, a stabilit ministrul.

Este vorba despre contracte finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.
”Am semnat și astăzi (marți, 30 ianuarie) contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Sunt un om al faptelor și, împreună cu echipa de specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, mă asigur permanent că facem tot ceea ce ține de noi pentru a iniția și a duce la îndeplinire toate obiectivele propuse în acest sens”, a subliniat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Proiectele, în valoare totală de 481.322.870,98 lei, au ca obiective modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră, a stațiilor de pompare și a stațiilor de epurare, înființarea sau extinderea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea sau modernizarea unor poduri.
Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” vizează realizarea a peste 9.000 km de rețele de alimentare cu apă, 17.000 km de rețele de canalizare, 2.000 km de drumuri județene și 15.000 km de drumuri locale, precum și a 104 obiective de investiții, preluate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.
Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.

„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022

Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.
„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Senatorul USR Ștefan Pălărie anunță că a depus o inițiativă legislativă menită să crească gradul de siguranță al copiilor în școli, dar și a altor persoane vulnerabile aflate în spitale sau aziluri.

Conform proiectului, poliția va anunța școlile, spitalele sau angajatorii din sistemul de asistență socială dacă vreunul dintre lucrătorii sau voluntarii din aceste instituții figurează în Registrul național al celor care au comis infracțiuni sexuale. Poliția va face verificări, lucru care nu este în lege azi, iar pentru persoanele găsite în această situație, în domeniile nominalizate, raporturile de muncă sau orice alt contract vor înceta de drept.

Inițiativa legislativă urmărește protejarea persoanelor vulnerabile în fața celor care figurează în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale în condițiile în care Legea 118/2019 nu este eficientă.

„Când e vorba de copii, bolnavi sau persoane vulnerabile, trebuie să știm cine are grijă de ei. Persoanele condamnate cu infracțiuni sexuale, spun specialiștii, au un risc de recidivă extrem de ridicat. Or, tocmai de aceea, noi, cu toții, avem o obligație morală să protejăm exact persoanele vulnerabile de prezența acestor infractori sexuali dovediți și condamnați, fie că vorbim de copiii din învățământ, de pacienții din sistemul sanitar sau de persoanele vârstnice sau cu dizabilități din sistemul de asistență socială. La intrarea în vigoare a noii legi, în termen de șase luni, atât persoanele condamnate, cât și instituțiile de control au obligația de a anunța angajatorii din cele trei domenii menționate dacă lucrători sau voluntari figurează în registrul agresorilor sexuali”, a transmis senatorul Ștefan Pălărie.
Astfel, Poliția va verifica dacă o persoană din Registru lucrează cu contract de muncă sau ca voluntar cu instituții din sistemul de învățământ, sănătate sau protecție socială, precum și cu orice entitate a cărei activitate presupune un contact direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane.

Cei înscriși în Registru vor trebui să ofere Poliției datele de identificare ale persoanei fizice sau juridice cu care au încheiat raporturi de muncă sau contracte de voluntariat, iar persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale nu se vor mai putea angaja în niciunul din aceste domenii. De asemenea, refuzul de a prezenta certificatul de integritate comportamentală în aceste domenii nu va permite deschiderea unui nou contract de muncă, mai scrie în proiectul de lege.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunță că și-a cumpărat un telefon recondiționat. Vă încurajez să luați în considerare recondiționarea și reutilizarea, contează fiecare pas pe care îl facem pentru a reduce impactul asupra mediului, a spus Fechet.

Ministrul Mediului a dezvăluit că a cumpărat telefonul de pe internet.

„Vreau să vă povestesc despre o decizie pe care am luat-o recent și care mă entuziasmează foarte mult. Am ales să investesc într-un telefon recondiționat de pe Flip.ro și vreau să vă împărtășesc motivele din spatele acestei decizii. Nu mai este un secret pentru nimeni că ne aflăm în mijlocul unei crize climatice semnificative și, din acest motiv, cred că fiecare pas pe care îl facem pentru a reduce impactul asupra mediului contează. Renunțând la un telefon vechi, de patru ani, am optat pentru unul recondiționat. De ce am făcut asta? Pentru că reutilizarea și recondiționarea dispozitivelor electronice sunt pași esențiali către un mediu mai curat și mai sustenabil”, sa transmis Mircea Fechet pe Facebook.

Tot pe rețelele de socializare, Ministrul Mediului susține că a făcut „o alegere conștientă pentru a susține ideea de reutilizare și pentru a promova gândirea durabilă”.
„Nu doar că am făcut o achiziție rațională, dar am și sprijinit o companie românească, un startup pasionat de crearea de locuri de muncă și de inovație verde. Vă încurajez pe fiecare dintre voi să luați în considerare recondiționarea și reutilizarea atunci când vine vorba de echipamente electronice. Fiecare gest contează și împreună putem face schimbări pozitive pentru viitor”, a precizat Mircea Fechet.

Ministerul Muncii anunță că sistemul de asistență socială se va modifica din temelii. Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu.

Varianta a fost aprobată în ultima ședință de Guvern și a fost trimisă la Parlament.

„S-a terminat cu licențele date din birou fără vreo verificare pe teren! S-a terminat cu licențele provizorii prelungite la infinit! Clienții misterioși vor putea vedea ce se întâmplă în centre și apoi vor anunța ANPIS. Beneficiarii nu vor mai putea fi ascunși prin subsoluri și plimbați dintr-un centru în altul pentru că întregul sistem va fi digitizat”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Documentul instituie pedepse majorate pentru cei care încalcă legea și noi prerogative pentru ONG-uri.

„Cei care încalcă legislația vor suporta inclusiv consecințele legii penale, iar amenzile cresc de cinci ori, până la 100.000 de lei. ONG-urile, cultele religioase, instituțiile de învățământ, Avocatul Poporului și societatea civilă, în ansamblul său, vor avea un rol mai puternic”, a precizat ministrul Simona Bucura Oprescu.

Legea a fost trimisă în Parlament unde ar putea fi operate modificări.

Lucrările la toate centurile ocolitoare ale localităților din zona metropolitană a Oradiei sunt în curs de derulare, a anunțat Ilie Bolojan, președintele județului Bihor, Ilie Bolojan.

„Centurile Oșorhei, Sânmartin, Nojorid și Sântandrei sunt într-o fază avansată și vor fi deschise circulației în primăvara anului viitor. Din această toamnă se lucrează și la centura ce va ocoli Biharia, plus tronsonul ce va lega Paleul de drumul național 19”, a transmis Bolojan.

Potrivit șefului CJ, în prezent se lucrează la decopertarea stratului de pământ vegetal, se aduce balastul în șantier, se definitivează soluțiile tehnice pentru relocarea magistralei de gaz și a rețelelor electrice ce traversează traseul noului drum și se pregătesc lucrările la podețele necesare scurgerii apelor.

„În următoarea perioadă se va trece la așternerea și compactarea stratului de balast. Ne propunem ca până la sfârșitul anului viitor lucrările la centura Biharia să fie terminate. Lucrările sunt finanțate 50% din fonduri europene și 50% din bugetul Consiliului Județean Bihor. Finalizarea acestei centuri va asigura fluența circulației la ieșirea spre Marghita și Satu Mare, va scădea numărul de accidente pe DN19 și va reduce poluarea în localitatea Biharia”, a completat Bolojan.

Rețeaua de centuri va scurta timpul de navetă spre Oradea din toate direcțiile și va genera noi culoare de dezvoltare în zona metropolitană a Oradiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care aduce modificări Codului penal în sensul în care săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a neplăţii, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit proiectului de Lege, săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a „neplăţii, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Articolul 378 din Codul penal, în forma în vigoare prevede că: „ (1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Personalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a intervenit, în ultimele 24 de ore, la 4.016 evenimente, 2.578 fiind circumscrise menţinerii ordinii publice, iar 1.438 - situaţii de urgenţă, informează un comunicat transmis, luni, AGERPRES. De asemenea, arată sursa citată, la nivelul structurilor de poliţie au fost semnalate 686 posibile infracţiuni, 22% dintre acestea fiind sesizări din oficiu. În baza probatoriilor administrate de poliţişti în cauze penale aflate în lucru, în cursul zilei de duminică au fost dispuse măsuri preventive pentru 15 persoane. Au fost prinşi în flagrant 128 de autori de infracţiuni, care au săvârşit 132 de fapte penale, fiind depistate şi 13 persoane urmărite naţional sau internaţional, faţă de care au fost dispuse măsurile legale.