Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.
Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.