Fostul premier și ministru de finanțe, Florin Cîțu, vine cu propuneri pentru a creşte salariile pentru toţi românii. Acesta dă exemplu reducerea contribuției pentru asigurări sociale (CAS) de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu.

„Reducerea CAS de la 25% la 20% - aproximativ 317 lei în plus în buzunar pentru românii cu salariul mediu”, spune liderul liberal.

Propunerea acestuia vine în contextul declaraţiilor ministrului Finanţelor Publice, Adrian Câciu, care a spus că, pe zona de taxare a proprietăţilor, este posibil ca persoanele fizice care au mai multe apartamente să plătească mai mulţi bani, precum şi cei care au mai mult de două maşini.

Bugetul municipiului Galați pentru anul 2022 a fost aprobat în ședința de joi a Consiliului Local, la propunerea primarului municipiului Galați, Ionuț-Florin Pucheanu. Printre cele mai importante proiecte amintim: punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboși, Parc Aventura la fosta Uzină de apă și modernizare cartierelor. 

„Bugetul de anul acesta este unul echilibrat. Continuăm dezvoltarea orașului, dovadă fiind faptul că avem peste 100 de obiective de investiții și în acest an, iar bugetul pentru dezvoltare este cu 40 la sută mai mare decât anul trecut. La capitolul funcționare, prioritatea este să asigurăm servicii de calitate gălățenilor și alocăm astfel sumele necesare pentru străzi, școli, spitale, salubrizare, transport sau iluminat public”, a declarat Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului.

Bugetul general consolidat al municipiului în 2022 este de 1.072.286.190 lei, din care 414.988.550 lei pentru dezvoltare și 657.297.640 lei pentru funcționare, distribuit pe indicatori astfel: Servicii publice - 336.732.490 lei; Sănătate - 288.418.810 lei; Transporturi - 196.192.340 lei; Asistență socială - 120.216.350 lei; Învățământ - 74.328.200 lei; Cultură - 29.714.000 lei; Sport – 18.665.000 lei; Energie termică - 8.019.000 lei.  

Bugetul de dezvoltare al municipiului Galați a crescut cu aproape 40%, de la 300.441.000 lei în 2021 la 414.988.550 lei  în 2022. Pentru anul acesta, Primăria municipiului Galați și-a propus peste 100 de obiective de investiții pentru învățământ, sănătate și infrastructură. Subliniem că Primăria are anul acesta în derulare și peste 50 de proiecte cu finanțare externă  în valoare de peste 730 de milioane de lei pentru școli, spitale și infrastructura rutieră, alte 36 de proiecte în valoare de peste 200 de milioane de lei fiind acum în evaluare.

Printre cele mai importante obiective se numără: modernizarea cartierelor (Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Mazepa I, Mazepa II, Țiglina I, Micro 19, Micro 20, Micro 21 Aurel Vlaicu I, II și Siderurgiștilor); modernizarea str. Traian Vuia, Henri Coandă și George Coșbuc; modernizarea str. Domnească (între str. Gamulea și str. Gării); modernizare Alee P-uri (între Elice și str. Navelor); punerea în valoare a sitului Tirighina-Barboși; Parc Aventura la fosta Uzină de apă nr. 1; reamenajare Inel de Rocadă; modernizare și realizări de locuri de joacă; modernizare Parc Carol (fost CFR); crearea de noi locuri de parcare; modernizare de licee, școli și grădinițe; modernizarea celor trei spitale din administrare (Maternitatea, Spitalul pentru copii și Spitalul de Psihiatrie); un nou centru medical de permanență (Micro 20); modernizarea sistemului de iluminat public; noi stații de încărcare mașini electrice etc.

La propunerea Ministerului Energiei în ședința de Guvern joi a fost adoptat Memorandumul pentru inițierea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele și subsectoarele expuse unui risc important de relocare ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice în perioada 2021-2030.

”Căutăm soluții pentru a continua sprijinul financiar pe care l-am acordat în ultimii doi ani marilor consumatori de energie. Mai ales în actualul context cred că este necesară continuarea acestei scheme de ajutor de stat. Prin memorandumul aprobat astăzi ministerul Energiei a fost mandatat să negocieze cu Comisia Europeană. Prin schema pentru energointensivi vrem să asigurăm condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia, suportabilitatea la nivelul consumatorului industrial final a creșterilor de preț a energiei electrice, prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activității industriale. De asemenea, ne dorim să contribuim la păstrarea celor aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe și indirecte,  limitarea șomajului și păstrarea forței de muncă cu grad înalt de calificare în sectoarele industriale respective”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Ministerul Energiei este mandatat să inițieze discuțiile și să deruleze proceduri de consultare prealabilă cu reprezentanții Comisiei Europene – DG Competition, pentru stabilirea condițiilor esențiale necesare pentru inițierea și autorizarea unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, începând cu anul 2022.

Reamintim că în perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019. Valoarea totală a ajutorului de stat pentru anul 2019 a fost de 399.437.091,82 lei pentru un număr de 34 întreprinderi, respectiv de 637.623.005,80 lei, pentru un număr de 33 întreprinderi în anul 2020.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, susține că investiţiile în turism şi cultură, că reprezintă o componentă importantă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

• Ruta castelelor - reabilitarea a 5 castele şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
• Ruta curiilor din zona Transilvaniei; 
• Ruta culelor- reabilitarea a 5 cule şi a infrastructurii specifice; 
• Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti;
• Ruta bisericilor fortificate;
• Ruta bisericilor de lemn - reabilitarea a 10 biserici de lemn şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei - reabilitarea a 5 mănăstiri;
• Ruta Sfântul Ladislau- reabilitarea a 5 biserici/clădiri de patrimoniu:
• Traseul Castrelor Romane - reabilitarea a 5 castre;
• Ruta cetăţilor- reabilitarea a 5 cetăţi;
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii atractivităţii zonei prin reabilitarea a 30 obiective tradiţionale;
• Finanţarea rutei satelor cu arhitectură tradiţională- reabilitarea a 150 de case tradiţionale din toată România şi a infrastructurii specifice”,  a precizat Vîlceanu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a anunțat că un proiect pentru plafonarea preţurilor alimentelor de bază va fi avansat după o discuţie cu hipermarketurile şi cu producătorii şi va presupune o compensare şi nu obligarea producătorilor să vândă sub preţul de producţie.

„Din cauza scumpirilor în energie, repet, nu s-a scumpit producerea energiei, ci s-a scumpit prețul energiei, ceea ce e total incorect, efectele le-am văzut cu toții atât în inflație, cât și în scumpirile la carburanți și alimente. Când vorbim de plafonare, automat înseamnă că există și o compensare. De aceea, când am vorbit de plafonarea la prețurile de bază la alimente, asta nu înseamnă că obligăm producătorii să vândă la un anumit preț sau sub prețul de producție. Asta înseamnă că statul român, ca și în aceste două luni, cum am făcut plafonarea la prețul energiei, intervine și subvenționează o parte din acest preț, că am văzut anumiți oameni politici, „aoleu, ce nenorocire s-a întâmplat, îi omorâm pe producători!” Mai mult, am zis că vom veni cu un astfel de proiect după ce vom avea discuții atât cu hypermarket-urile, cât și cu producătorii.

Cu prim-ministrul am avut discuția ca în jurul Guvernului, cum este și normal, fiindcă noi suntem legislativ, Guvernul este executiv, să se creeze aceste echipe, grupuri de lucru, și pe urmă ministrul de resort să vină în cadrul coaliției să prezinte propunerile și să le decidem politic. Eu cred că acesta este un mers constituțional și normal, cum ne dorim cu toții. În acest moment, am avut o discuție cu prim-ministrul, continuă grupul de lucru și cu ministrul Finanțelor, și cu ministrul Energiei”, a afirmat președintele PSD.

Miercuri, 9 febriarie, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost semnat la București un protocol de colaborare între CNAIR și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară înființată de către consiliile județene din Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, pentru realizarea unui drum expres pe ruta  Galați – Brăila – Slobozia (Ialomița) – Drajna – Autostrada A2 - Chiciu (Călărași).  

“A fost înființață o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară pentru a realiza o conexiune rapidă a regiunii cu Autostrada Soarelui, dar și cu Republica Moldova, prin intermediul viitoarei Centuri Mari a Galațiului. Mai mult, prin acest proiect traficul se va desfășura, acolo unde este posibil, în exteriorul localităților.

Facem deja pași importanți pentru a demara în cel mai scurt timp procedurile de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice pentru drumul expres, astfel încât, în partea a doua a anului viitor, toate studiile să fie finalizate.  

Aceste studii vor fi realizate inițial cu bani din bugetul celor patru consilii județene, urmând ca sumele să fie recuperate ulterior din fonduri europene, prin intermediul CNAIR.

Drumul expres va avea o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar pentru construirea lui vor fi atrase fonduri europene pe noul buget al Uniunii Europene. Valoarea investiției, estimată în acest moment la aproximativ 400 de milioane de euro, va fi stabilită de către specialiști după realizarea studiului de fezabilitate.  

Doar cu implicarea autorităților locale și colaborând administrativ, atât la nivel regional, cât și la nivel central, putem dezvolta în mod viabil această regiune”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, tot astăzi, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat și protocoale de colaborare pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a documentației tehnice în vederea construirii unui drum de legătură între viitoarea Centură Mare a Galațiului și Drumul Expres Galați – Brăila, aflat deja în implementare, precum și pentru modernizarea DN25, pe o lungime de peste 40 de kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu. 

Primăria municipiului Galați și operatorul Apă Canal informează că Stația de repompare Filești, care asigură alimentarea cu apă pentru jumătate din oraș de aproximativ 50 de ani, se află pentru prima dată în plină modernizare, grație uneia dintre cele mai mari investiții cu fonduri europene ce vizează înlocuirea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, incluzând atât instalații, cât și rezervoare.

Stația de repompare Filești a fost pusă în funcțiune în anul 1968, fiind dotată cu 2 rezervoare a câte 15.000 mc, o staţie de clorinare și 6 electropompe. De la data punerii în funcțiune, aceasta nu a beneficiat de lucrări de modernizare. Stația de repompare Filești alimentează cu apă aproape jumătate din oraș: cartierele Aurel Vlaicu, Siderurgiștilor Vest, Micro 14 (inclusiv Viaduct), I.C. Frimu, Filești, Micro 38, Micro 39A, Micro 39 B Micro39C, Micro 40, Micro 13 B, precum și Cartierul Traian Nord.

Stația de repompare Filești este supusă acum reabilitării integrale. Astfel, sunt reabilitate cele două rezervoare existente de mari dimensiuni (2 x 15.000 mc) din Stația Filești, fiind în derulare atât lucrări de construcții, cât și lucrări de instalații hidraulice. Rezervorul nr. 2 a fost deja finalizat și pus în funcțiune. Lucrările vizează în acest moment rezervorul nr.1.

Întrucât investiția de la Stația de repompare Filești este de mare anvergură și presupune lucrări foarte complexe, acestea au fost etapizate. A fost demarată deja  cea mai importantă etapă, programată pentru anul 2022: înlocuirea conductelor de aspirație Dn1000mm si Dn800mm, a celor 6 noduri hidraulice și a armăturilor de mari dimensiuni, inclusiv a camerelor de vane aferente rezervoarelor de apă.

Această etapă este o adevărată provocare, atât pentru constructor, cât mai ales pentru APĂ CANAL Galați, operatorul reușind să asigure continuitatea alimentării cu apă a consumatorilor din zonele arondate pe tot parcusul derulării investiției, concomitent cu asigurarea frontului de lucru pentru constructor.

Pentru anul 2023, anul finalizării reabilitării Stației de repompare Filești, vor mai rămâne de executat lucrări la conductele de refulare si armăturile aferente.

 Valoarea investiției la acest obiectiv strategic în alimentarea cu apă a municipiului Galați este de aproximativ 15.000.000 lei, fără TVA. Obiectivul investiției este îmbunătățirea și siguranța serviciului de alimentare cu apă a populației din zona deservită de Stația Filești.

Toate aceste lucrări fac parte din contractul „GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în Aglomerările Galați și Smârdan” semnat de operatorul Apă Canal cu S.C. TANCRAD S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. TANCRAD S.R.L. – S.C. CITADINA 98 S.A. Contractul are o valoare de 139.761.252,19 lei fără TVA, iar lucrările trebuie să se încheie până la sfârșitul anului 2023.    Contractul face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Galați în perioada 2014-2020”, în valoare de 180 de milioane de euro, derulat la nivelul județului Galați de către SC APĂ CANAL SA, având ca beneficiari 22 de unități administrativ-teritoriale.

Municipiul Galați este alimentat din două surse de apă: sursa de suprafață (Dunărea) şi sursa subterană (cele două fronturi de captare: Salcia-Liești și Vadu-Roșca). Cele două captări se află la aproximativ 70 km depărtare, una în vestul orașului Galați (front Salcia–Liești), iar celălaltă în județul Vrancea (frontul Vadu-Roșca). De la cele două captări, apa brută este transportată la Stația de pompare Şerbeşti, iar  de aici către Stația de repompare Filești prin două conducte de aducțiune: Dn 1000 mm, respectiv Dn 800 mm.

Comisia de Agricultură a aprobat cu majoritate de voturi Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, anunță deputatul PSD Viorica Sandu.

„Prin acesta relațiile comerciale în lanțul de aprovizionare, dintre furnizorii- producatori agricoli sau procesatori și cumpărători sunt clar reglementate în privința: plății corespunzătoare și la timp a producției agricole și produselor alimentare; instituționalizării sistemelor de contracte și respectarea lor; eliminării practicilor comerciale și a produselor falsificate și substituite”, explică deputatul Viorica Sandu.

Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar va ajunge la vot, în Camera Deputaților.

„PSD este în actuala coaliție dintr-un motiv simplu: pentru a ajuta românii. Susținem și facem ce e mai bine pentru industria alimentară românească”,  a transmis deputatul de Galați, Viorica Sandu.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că ministrul Muncii, Marius Budăi, trebuie să meargă la Bruxelles și să discute despre o optimizare a PNRR pentru a nu fi menținută limita de 9,4% din PIB pentru pensii.

„PSD nu a intrat la guvernare şi nu a constituit aceasta coaliție pentru a ne certa. Departe de noi acest gând. Domnul Budăi a susţinut şi făcut ceea ce face orice ministru care ţine în primul rând cu românii. Noi avem o negociere la PNRR, la reforma pensiilor cuprinsă o anvelopă de 9,4%. În această anvelopă în acest moment din sistemul românesc nu sunt prinse pensiile de serviciu, respectiv pensiile militarilor, pensiile poliţiştilor, pensiilor speciale.

Ne încadrăm fără aceste pensii de serviciu la o anvelopă de 8.2%. Dacă le adăugăm la întreaga anvelopă cum ne şi cere comisia prin jalonul cu reforma pensiilor ne vom trezi că pensiile în România pe următorii zeci de ani nu vor mai putea fi modificate şi este o aberație totală. Guvernezi ca să faci un trai mai bun oamenilor, nu un trai mai rău sau să faci economii la buget.Nu mergem cu renegocieri mergem cu o optimizare. Am pierdut 2 miliarde de euro din granturi. Ministrul Budăi va trebui să meargă la Comisie să vadă cum poate optimiza şi de unde pierdem aceşti bani”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3.

Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor, va asigura conducerea interimară a USR, după ce Dacian Cioloş şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu.

„Cătălin Drulă preia interimar conducerea, vicepeședintele cu cel mai mare număr de voturi la congres. E un moment greu pentru partid. Am încredere în înțelepciunea colegilor mei”, a declarat Ionuț Moșteanu.

 Dacian Cioloș și-a anunțat luni demisia din funcția de președinte al USR în cadrul ședinței Biroului Național al partidului.

„Am decis să demisionez din poziția de președinte, rămân în continuare în partid, un membru de partid și voi căuta în continuare cu ceilalți colegi care cred că acest partid, pentru a avea un viitor și eu cred că trebuie să aibă un viitor, are nevoie de împrospătare, are nevoie de reconectare la societate, are nevoie de curajul de a-și recunoaște limitele pe care trebuie să le depășească în perioada următoare. Va rămâne președinte interimar Cătălin Drulă, care este vicepreședintele cu cele mai multe voturi din Biroul Național, până când conducerea partidului va decide să organizeze alegeri pentru un nou președinte”, a afirmat Cioloș.