Partidul Mişcarea Populară solicită Guvernului să ia măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor, prin acordarea de despăgubiri şi triplarea subvenţiei la motorină, până la 5 lei/litru.

„Deşi la acest moment, un litru de combustibil este aproximativ 9 lei, subvenţia acordată de statul român a rămas tot la nivelul anului trecut, de 1,6 lei/per litru de combustibil. În caz contrar, până la sfârşitul anului, mai bine de jumătate din fermierii români îşi vor închide activitatea! Seceta extremă din acest an, pe fondul dublării preţului la combustibil, la inputuri, la energie, va duce la un val de falimente şi mai ales va afecta semnificativ românii care vor resimţi, în mod direct, creşterea preţurilor la legume, fructe şi alimente de bază”, se precizează într-un comunicat de presă.

„Culturile actuale, de grâu, porumb, floarea soarelui, sunt compromise în procente care variază între 70% şi 100% iar mai bine de jumătate dintre fermierii români se întreabă cum vor reuşi să treacă de acest an. Nu doar că avem o secetă istorică, dar preţurile la combustibil şi inputuri s-au dublat iar cele la energie electrică s-au triplat. Fermierii abia făceau faţă cheltuielilor anului trecut, când motorina avea un preţ de 4 – 4,25 lei per litru, în timp ce subvenţia era de 1,6 lei. Acum, combustibilul este aproximativ 9 lei, iar statul plăteşte tot 1,6 lei. Sectorul agricol are nevoie de sprijin şi are nevoie astăzi”, a declarat Ion Melinte, vicepreşedintele PMP. 

Premierul Nicolae Ciucă afirmă, la 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România -SUA, că părinţii şi bunicii noştri au trăit cu poveştile şi aşteptarea sosirii americanilor în România pentru a ne elibera de ocupaţia ruso-sovietică, iar prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a vrut un simbol al faptului că România nu a fost uitată în primul val al extinderii NATO şi că pasul său decisiv şi garanţiile de securitate vor venit. 

"Astăzi se împlinesc 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii. Iniţiat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a Preşedintelui Statelor Unite William J. Clinton, Parteneriatul Strategic reprezintă un reper esenţial al politicii externe a României, alături de apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite marchează începutul consacrării orientării occidentale a României şi integrării sale în structurile europene şi euro-atlantice. 

Părinţii şi bunicii noştri au trăit cu poveştile şi aşteptarea sosirii americanilor în România pentru a ne elibera de ocupaţia ruso-sovietică. Un regim străin României a dominat ţara noastră 45 de ani, după al Doilea Război Mondial, şi a adus multă suferinţă şi multă alterare a societăţii româneşti. Prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a vrut un simbol al faptului că România nu a fost uitată în primul val al extinderii NATO şi că pasul său decisiv şi garanţiile de securitate vor veni. Dar Parteneriatul Strategic a fost şi un instrument eficient de consolidare a cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc, precum promovarea valorilor transatlantice, apărare şi securitate, economie şi comerţ, energie, educaţie”,  a declarat Ciucă.

 Premierul a adăugat că România va continua să-şi consolideze apărarea şi rezilienţa pentru a se afirma ca un „aliat solid şi de încredere al SUA în regiune, pilon de stabilitate pentru flancul Estic al NATO şi UE, precum şi un susţinător ferm al unităţii transatlantice şi un apărător activ al sistemului internaţional bazat pe reguli şi valori, care reprezintă garanţii ferme pentru soluţionarea războiului actual, stabilitatea globală, pacea şi prosperitatea la nivel mondial”.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, spune că prețurile alimentelor de la raft nu vor fi influențate de problemele din agricultură. 

„Nu vor fi influențe majore din cauza acestei situații, pentru că România produce, a produs și anul acesta și va încheia recoltatul în câteva zile. Recolta va asigura necesarul țării și un excedent pe care îl va exporta, în așa fel încât fermierii să beneficieze de venituri, în așa fel încât să poată pregăti anul agricol viitor”, a declarat ministrul. 

Daea spune că este în discuții cu Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, cu agricultorii și cu experții din domeniu pentru repunerea în funcțiune a sistemelor de irigații, acolo unde ele nu funționează.

La  doar o zi de la învestirea în funcție, ministrul Agriculturii a venit de urgență la Galați pentru a discuta cu fermierii și pentru a vedea la fața locului efectele secetei, precum și sistemele de irigații și cum pot fi ele extinse cât mai repede.

„În Galați se va implementa o investiție uriașă în acest domeniu, de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru a iriga 28.000 de hectare de teren agricol. De asemenea, noul ministru al Agriculturii a declarat că fermierii afectați trebuie sprijiniți imediat și că în perioada următoare va avea o situație reală a calamităților produse de secetă”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

La dezbaterile de sâmbătă, pe lângă primari din localitățile afectate de secetă, au participat si primarul municipiului Galați, directorul general ANIF și parlamentarii social-democrați.

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri dimineață decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură va avea loc vineri, ora 13:00, la Palatul Cotroceni, anunță Administrația Prezidențială.

„Am decis, împreună cu colegii, că înlocuitorul în acest moment al domnului Adrian Chesnoiu este fostul ministru Petre Daea, un om cu experienţă şi un om care nu trebuie să înveţe ministerul şi problemele pe care le au agricultorii şi fermierii, un patriot foarte iubit de toţi cei care activează mai ales în agricultură. Mă bucur că toţi colegii - a fost ca pe vremuri, vot în unanimitate în interiorul partidului ca domnul ministru Petre Daea să revină în Guvernul României. Cu această nominalizare vom merge la premier, după care cunoaşteţi procedurile”, a declarat Marcel Ciolacu,liderul PSD.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunţă că pot începe procedurile pentru semnarea ultimei secţiuni a Autostrăzii Sibiu-Piteşti, după ce a fost respinsă contestaţia împotriva câştigătorului desemnat iniţial pentru tronsonul Cornetu-Tigveni

„Pot începe procedurile pentru semnarea ultimei secţiuni a Autostrăzii Sibiu-Piteşti. CNSC a respins contestaţia împotriva câştigătorului desemnat iniţial de CNAIR pentru proiectarea şi execuţia secţiunii 3 (Cornetu-Tigveni) a acestei autostrăzi. Asocierea româno- italiană trebuie să finalizeze cei 37,4 km de autostradă în 57 de luni (12 luni proiectare şi 45 de luni execuţie)", a scris Grindeanu pe Facebook.

Potrivit contractului în valoare de 5,32 miliarde de lei (fără TVA), finanţat din fonduri europene nerambursabile, pe traseul secţiunii Cornetu-Tigveni vor fi construite 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente în lungime de 1.7 km/ galerie, două noduri rutiere (Cornetu şi Văleni) şi un ecoduct, în zona localităţii Călineşti.

Autostrada Sibiu-Piteşti va avea în total o lungime de peste 122 de kilometri şi va asigura o legătură rutieră modernă cu reţeaua europeană de autostrăzi, pe Coridorul 4 Paneuropean.