”Am votat, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, împotriva Pachetului Mobilitate I și am interpelat Comisia Europeană pe această temă. Totodată, reiterez solicitarea adresată premierului Ludovic Orban de a pregăti atacarea la Curtea de Justiție a UE a acestor regulamente care contravin tratatelor Uniunii, Pactului Ecologic European și obiectivelor privind neutralitatea climatică și redresarea economică.

Este revoltător faptul că statele occidentale și-au mobilizat guvernele și europarlamentarii pentru a impune norme restrictive transportatorilor est-europeni. Practic, se urmărește scoaterea de pe piața europeană a firmelor de transport din Est. România și alte opt state membre, care vor fi direct afectate, au făcut eforturi în Consiliu și în Parlamentul European pentru a stopa acest pachet legislativ fără precedent. Fără succes, din păcate.

Așa arată unitatea europeană? Asta e solidaritatea atât de mult clamată? Ni se cere să fim solidari, de exemplu, când vine vorba de migrație, dar iată că suntem scoși în mod incorect din jocul economic! Și asta cu încălcarea principiului liberei circulații a bunurilor și persoanelor, care constituie fundamentul Pieței Interne europene...

Comisia Europeană derulează în prezent un studiu privind impactul de mediu și asupra funcționării Pieței Unice al normelor Pachetului Mobilitate. De ce a fost atât de urgent votul din plenul europarlamentar? De ce nu s-a așteptat, așa cum era normal, rezultatul acestui studiu de impact, care se preconizează a fi gata înainte de finalul anului? De ce nu s-a ținut cont de solicitarea noastră, a eurodeputaților din Est, de a se amâna decizia, având în vedere impactul pandemiei asupra economiei în general și a transporturilor în particular?”, scrie Mihai Tudose, într-un editorial pentru Digi24.

”POATE FI MAJORAREA CU 40% A PENSIILOR SALVAREA ECONOMIEI?

Am ajuns într-un timp record ca dintr-o țară care suferea de un grav deficit al forței de muncă să avem astăzi peste un million de români în căutare de locuri de muncă. Și din păcate acesta este doar începutul.

În condițiile în care toți guvernanții sunt cu ochii doar pe cifrele cu bolnavii de coronavirus și aproape nici unul dintre ei cu ochiul pe economie, lucrurile merg prost. De acord, viețile sunt cele mai importante, dar nici lupta pentru creșterea sau măcar păstrarea locurilor de muncă nu trebuie ignorată.

În fiecare zi sute de companii românești sunt nevoite să concedieze mii de oameni. Probabil că nu va mai dura mult până când se vor pierde zeci de mii de locuri de muncă în fiecare lună. Întârzierea deschiderii afacerilor din HORECA, din transporturi, din construcții, din comerț sau chiar din industria showbizz-ului, să zicem așa, agravează situația. Lipsa de încredere a populației în măsurile pe care guvernul le-a luat îi face pe români să fie temători în a cumpăra orice. Lumea se restrânge la lucruri de strictă necesitate și acest comportament începe să afecteze grav industriile din domeniul bunurilor de consum (auto, industria ușoară, comerț, etc).

Situația din construcții este de asemenea complicată pentru că, pe de o parte, marii angajatori au constatat că angajații pot lucra și de acasă și în consecință pot economisi bani neavând nevoie de birouri, ceea ce va reduce cererea de noi clădiri de birouri, iar, pe de altă parte, angajații neavând siguranța zilei de mâine nu se vor mai gândi la investiții într-o casă sau apartament și atunci zeci de mii de constructori vor rămâne fără locuri de muncă. Colac peste pupăză avem aceleași bănci puțin prietenoase care preferă să-și plaseze toți banii la Ministerul de Finanțe, fără risc și la dobânzi foarte bune. De ce s-ar chinui cu persoane fizice sau juridice unde e mult de muncă?

Situația nu este bună deloc. Măsurile timide pe care guvernul Orban le-a luat e clar că nu funcționează. Amânarea ratelor, suspendarea executărilor silite, plata șomajului tehnic îi ajută pe oameni, dar nu le rezolvă principala problemă: siguranța unui loc de muncă.

Este clar că IMM INVEST, vedeta programului economic, nu funcționează așa cum ar fi trebuit. Era de așteptat să fie așa pentru că e birocratic, consumator de timp și energie și foarte complicat.

Chiar dacă mai are puțin timp de stat la Palatul Victoria, guvernul Orban poate să se reîntoarcă cu fața la cei care țin cu adevărat economia în mișcare: consumatorul!

Vine momentul când vor trebui să decidă dacă măresc pensiile și alocațiile conform legii. Când vor lua aceste decizii îi îndemn să se gândească la faptul că pensiile mărite cu 40% nu sunt doar o reparație meritată pentru seniorii noștri, dar pot fi colacul de salvare pentru multe zeci de mii de locuri de muncă! Pentru că acești bani se vor întoarce instant în economie și o vor ține în viață până când lanțurile economiei globale se vor reface!”, scrie Călin Popescu Tăriceanu.

Proiectul de lege, ce ar putea să treacă în curând de Parlament, prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Adică actul de identitate va conține un certificat digital pentru semnătură electronică, ce va fi emis de MAI și va fi echivalentul legal al semnăturii de mână. Exact această chestiune va duce, însă, la probleme destul de mari.

Proiectul de lege prevede că certificatele digitale emise de MAI vor fi simple (nivel mediu de încredere), nu calificate, acesta fiind singurul caz în care semnătura electronică este echivalentul semnăturii de mână, conform Regulamentului european 910/2014, care se aplică direct inclusiv în România.Regulamentul european mai stabilește că certificatele calificate pentru semnătură electronică pot fi emise doar de către un „prestator de servicii de încredere calificat”, cu respectarea unor cerințe clare, statut care se acordă de către un organism de supraveghere.

Toate statele membre ale Uniunii Europene în care a fost implementat cardul electronic de identitate, cu posibilitatea integrării de certificate digitale în CIP-ul cardului, folosesc certificate calificate de semnatură electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului 910/2014, potrivit avocat.net.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri, preţurile la produsele de igienă şi cosmetică au crescut cu 2,24% în luna iunie a acestui an faţă de mai 2020, respectiv cu 4,25% în comparaţie cu luna decembrie a anului trecut.

În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 15,86% în iunie, comparativ cu mai, în timp ce faţă de finalul anului 2019 s-au scumpit cu 1,65%.

De asemenea, în iunie, mălaiul s-a scumpit cu 1,02% în comparaţie cu luna mai, şi cu 4,5% faţă de decembrie 2019. Fructele proaspete au înregistrat o creştere a preţurilor de 0,99% în iunie faţă de luna precedentă, şi de 25,88% comparativ cu ultima lună a anului anterior.

“Este ruşinos ca, după ce am reparat de fiecare dată prostiile şi aberaţiile făcute de ‘Guvernul său’, după lipsa totală de transparenţă şi dialog a aceluiaşi Guvern, să vii acum şi să soliciţi colaborare loială. Domnule preşedinte, ce ar însemna să vă ajungă la promulgare proiectul Guvernului PNL privind carantina şi izolarea? Aţi promulga aşa ceva? Astăzi, în Parlament, exact de acest lucru ne ocupăm: muncim să corectăm toate încălcările flagrante de drepturi şi libertăţi propuse de Guvernul dumneavoastră. Singurul apel la responsabilitate pe care trebuie acum să-l facă preşedintele României este faţă de Guvernul Orban, să nu mai fure, să renunţe la abuzuri şi să guverneze pentru români şi nu doar pentru propriile interese electorale. Românii nu au nevoie de raportări triumfaliste, ci de soluţii concrete. Apreciem deschiderea de acum a preşedintelui pentru dialog, dar, domnule preşedinte, este prea puţin şi prea târziu”, a afirmat Romaşcanu, într-o conferinţă de presă la sediul PSD.

Romaşcanu a susţinut că şeful statului şi-a adus “sieşi omagii pentru modul în care a derulat şi gestionat România în timpul pandemiei”, a adus laude Guvernului liberal pentru aceleaşi lucruri, în timp ce a acuzat “greaua moştenire preluată de la PSD” în noiembrie 2019.“Situaţia este însă următoarea: 614 cazuri noi astăzi, 555 de cazuri noi ieri – acesta este rezultatul gestionării eficiente a crizei sanitare de către Guvernul de specialişti impus de preşedintele Iohannis. Numărul de teste la milion făcute până în acest moment de România este de 42.000. Prin comparaţie, Lituania a făcut 166.000 de teste la un milion de locuitori. Avem cele mai multe decese din Europa Centrală şi de Est. 95 de morţi la un milion. Din perspectivă economică spunem doar o cifră: până în acest moment avem peste un milion de şomeri sau cu contractele de muncă suspendate”, a afirmat Romaşcanu.

“Nu l-am văzut pe Klaus Iohannis să tragă de mânecă liberalii când chefuiau la Guvern, în dispreţul tuturor regulilor impuse românilor, sfidând o ţară întreagă. Nu l-am văzut pe Klaus Iohannis să iasă public şi să-i tragă de mânecă pe liberali nici măcar acum când România este transformată de ‘Guvernul său’ în oaia neagră a Europei. Nu l-am văzut pe Klaus Iohannis să iasă public să-i tragă de mânecă pe liberali, atunci când refuzau mâinile întinse de opoziţie pentru un dialog constructiv pentru gestionarea în comun a pandemiei de coronavirus. Este ruşinos ca după opt luni de guvernare să dai vina tot pe greaua moştenire”, a mai susţinut liderul PSD.

"Confederaţia Patronală Concordia (CPC) salută intenţia Guvernului de a reglementa programul redus de lucru, care va contribui la păstrarea locurilor de muncă şi la relansarea activităţii economice. CPC a solicitat încă de la începutul crizei sanitare o măsură care să ajute companiile la păstrarea locurilor de muncă, în perspectiva revenirii activităţii la capacitate maximă. CPC a participat astăzi, alături de partenerii sociali, la discuţiile pe această temă cu prim-ministrul Ludovic Orban şi cu ministrul Muncii Violeta Alexandru în Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social şi a susţinut dorinţa membrilor săi de a vedea pusă în practică această reglementare, cât mai repede, alături de toate celelalte măsuri de flexibilizare a muncii şi de digitalizare a relaţiilor de muncă", se arată într-un comunicat al confederaţiei remis joi AGERPRES.

"Noul instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţie de urgenţă are scopul de a contribui la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie. Pe fondul cererii scăzute sau al imposibilităţii asigurării normelor epidemiologice impuse de criza sanitară, angajatorul poate dispune reducerea programului de muncă, iar angajatul va fi compensat financiar cu fonduri obţinute din programul SURE al Comisiei Europene", precizează sursa citată.

"Un alt program în zona economică, de această dată pentru stimularea dezvoltărilor imobiliare şi a sectorului construcţiilor, vizează modificarea programului cunoscut ca «Prima casă». În noua formulă propusă de Ministerul Finanţelor programul se va numi «Noua casă» şi sunt câteva modificări importante aduse în cadrul acestui program pentru a stimula dezvoltarea imobiliară şi sectorul construcţiilor şi, în acelaşi timp, pentru a veni în sprijinul celor care doresc să achiziţioneze în perioada următoare o locuinţă nouă.

Astfel, s-a majorat plafonul pentru creditele pentru achiziţia de locuinţe noi de la 70.000 de euro la cel puţin 140.000 de euro, cu o valoare a garanţiei de 80% din valoarea creditului. Este o modificare substanţială, radicală, care are în vedere dezvoltarea sectorului imobiliar, inclusiv pentru locuinţele de până la 120 de metri pătraţi, astfel încât cei care au posibilitatea şi doresc să acceseze o astfel de facilitate să poată achiziţiona şi apartamente mai mari decât cele care sunt în prezent pe piaţă prin programul «Prima casă»", a declarat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, la Palatul Victoria.

"Schimbările preconizate prin prezentul act normativ facilitează accesul persoanelor fizice la achiziţia unei locuinţe noi în cadrul Programului sau la alte categorii de locuinţe prin acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar pentru una dintre următoarele categorii de credite, după cum urmează:

a) credit acordat unui beneficiar pentru achiziţionarea unei locuinţe noi, în valoare maximă de 100.000 de euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 60% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat;

b) credit acordat unui beneficiar pentru achiziţia unei alte categorii de locuinţe, în valoare maximă de 70.000 euro, echivalent lei, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 50% din valoarea creditului, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

"(...) dreptul la pensie, fie că vorbim de o pensie naţională sau de o pensie internaţională, trebuie să fie stabilit într-un termen rezonabil. (...) La pensia comunitară (internaţională), din punctul meu de vedere, nu ar trebui să dureze mai mult de 3-4 luni. Schimbul de informaţii este, însă, greoi între ţări. (...) Din păcate, în regulamentele europene nu este prevăzut un termen strict pentru stabilirea dreptului de pensie al unei persoane care a lucrat în mai multe ţări, astfel că ne rămâne să ne punem noi la punct în România cu ce ţine de casele de pensii şi să ne implicăm în urmărirea termenelor de răspuns de la instituţiile omoloage din ţările în care lucrează românii noştri. (...) Constat că cele mai mari întârzieri sunt în situaţiile în care majoritatea persoanelor plecate în străinătate nu mai deţin documente doveditoare referitor la stagiul de cotizare din România, nu au asupra lor acte privind studiile efectuate, deţin acte de stare civilă din care nu reiese CNP", a scris Violeta Alexandru pe Facebook, potrivit agerpres.ro.

Olguţa Vasilescu face o paralelă între situaţia pe care a preluat-o Guvernul Orban de la PSD şi cum stă România acum.

"Au sărit de 40 la suta cu datoria publică. În condiţiile în care noi o lăsasem la 36 la sută şi ne certau că e prea mare. Şi totuşi... ce fac cu banii? Investiţii nu au în plus faţă de ce am început noi, pentru pensii, salarii sau alocaţii spun că nu sunt bani în condiţiile în care noi le măream anual şi nu ne împrumutam atât...

Atunci pentru ce fac atâtea împrumuturi uriaşe? Are cineva vreo explicaţie?", a scris Olguţa Vasilescu pe Facebook.

a

Luni, la sediul Consiliului Județean Galați a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor privind construirea unui depozit de deșeuri și a unei stației de sortare la Valea Mărului. Cele două sunt componente ale sistemului modern de gestionare a deșeurilor realizat în baza unui contract uriaș de peste 100 de milioane de euro.

Președintele Costel Fotea a semnat ordinul de începe a lucrărilor pentru lucrarea de la Valea Mărului. Stația de sortare și depozitul de deșeuri vor costa 60 de milioane de lei.

„Începe construcţia depozitului de deşeuri şi a staţiei de sortare de la Valea Mărului. Deşeurile menajere și cele nepericuloase vor fi colectate separat, sortate şi tratate mecano-biologic, astfel că în depozitul de la Valea Mărului va ajunge doar un compost. Odată implementat acest sistem, doar 40% din deşeurile colectate vor ajunge în depozitul de la Valea Mărului. De asemenea, se vor construi o staţie de epurare a apelor uzate menajere, o staţie de osmoză inversă, o staţie de clorinare, un sistem de drenare şi colectare a levigatului şi un sistem de monitorizare a calităţii pânzei freatice. Noul depozit va avea o capacitate de un million de metri cubi şi este proiectat să aibă o durată de viaţa de 30 de ani”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Investiția de la Valea Mărului este o componentă a unui proiect unic România și în partea de est a continentului european. Costel Fotea, președintele instituției, a semnat recent un contract de finanțare europeană în valoare de 104 milioane de euro în baza căruia se va construi un sistem modern de gestionarea deșeurilor. Investiția va fi gata în următorii ani și va acoperi toate necesitățile județului Galați.

Potrivit reprezentanților CJ Galați, Sistemul de management integrat al deşeurilor (SMID) va cuprinde numeroase puncte de lucru la Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor şi Valea Mărului. Aproximativ trei sferturi din valoarea investiției va fi folosită pentru realizarea unei staţii ultramoderne de tratare mecano - biologică a deşeurilor, dotată cu un digestor şi cu o turbină de producere a energiei electrice. Cu ajutorul sistemului cu tehnologie de ultimă oră, gunoiul va fi transformat în îngrășământ pentru agricultură și în energie electrică care va fi folosită pentru funcționarea stației. Cu banii europeni vor fi construite mai multe stații de compostare, de sortare și de transfer pentru deșeuri și vor fi cumpărate mașini și pubele de gunoi pentru tot județul.