Legea inițiată de PSD prevede:

- plafonarea prețurilor asupra acelor produse care au legătură cu starea de urgență, respectiv medicamente OTC incluse în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 (dispozitivele medicale de protecție, materiale sanitare, precum și unele suplimente alimentare), stabilindu-se la prețul de producție/import un adaos comercial pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia;

- plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum lunar, stabilindu-se la prețurile de livrare ale producătorului un adaos pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia.

Adoptată de Senat, legea mai trebuie votată de Camera Deputaților ca să ajungă spre promulgare la Președintele României.

Guvernul spune însă că plafonarea prețurilor de către Parlament ar reprezenta o încălcare a Constituției.

„II.Observații

1. Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 4 alin. (3), că: „Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol: ,,Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei”.

Astfel, potrivit prevederilor anterior citate, competenţa de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, în situaţii de criză ori dezechilibru major între cerere și ofertă, revine Guvernului. În acord cu dispoziţiile sus-menţionate, astfel de măsuri se dispun prin acte de nivel secundar, respectiv prin hotărâri de Guvern.

În considerarea celor anterior expuse, apreciem că adoptarea prezentelor măsuri, prin lege, de către Parlament, ar constitui, implicit, o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, referitoare la principiul separației și echilibrul puterilor în stat. Astfel a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, reținând, într-un caz similar, încălcarea competenței Guvernului de către Parlament: „înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale.

Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”

De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a mai reţinut că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, scrie Guvernul Ludovic Orban, într-un punct de vedere asupra legii.

Guvernul Orban susține că 171 de parlamentari PSD în frunte cu liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, sunt pe cale să adopte o lege neconstituțională dacă plafonează prețul la alimente și medicamente, motivația Executivului fiind că o asemenea decizie o poate lua doar Guvernul.

"Un nou drum judeţean intră în modernizare

Am demarat lucrările pe DJ254, pe ruta Iveşti – Călmăţui – Griviţa. Este vorba de drumul care leagă DJ251de DN25. Vom moderniza de la zero aproape 16 km de pe acest drum.
Vor fi realizate lucrări ample de consolidare a fundaţiei drumului, se va lărgi partea carosabilă, vom interveni la două poduri şi nu mai puţin de 52 de podeţe, vom amenaja trotuare pe o lungime de 8,5 km şi se vor realiza peste 26 de km de şanţuri din beton. Primele lucrări vor fi realizate la ieşirea din localitatea Griviţa spre Călmăţui, în zona localităţii Iveşti şi de la intersecţia cu DJ 251 către localitatea Griviţa. Este un proiect cu fonduri europene, în valoare de aproape 34 de milioane de lei(340 miliarde lei vechi)", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Proiectul de modernizare este realizat de Consiliul Județean cu fonduri europene, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 1,42 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, Finanţele au atras 274 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitate la 136 de luni, la un randament mediu de 4,77%, şi 1,15 miliarde de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, la un randament de 3,04%... continuarea aici.

"Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art. 41 din Legea 22/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii care plătesc impozit pe venitul microîntreprinderilor, care plătesc impozitul datorat la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, şi 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului pe profit datorat", prevede legea.

Prevederile se aplică în mod corespunzător şi pentru:

contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Aceşti contribuabili beneficiază de bonificaţia prevăzută de alin. (1) dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie - 25 iunie 2020.
contribuabilii care intră sub incidenţa Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020, determinat pentru activităţile desfăşurate, altele decât cele corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de lege.

Pentru plătitorii de impozit pe profit, bonificaţia calculată potrivit prezentului articol se înscrie în mod distinct în declaraţia anuală de impozit pe profit.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, care este for decizional. Au fost 258 de voturi pentru, 26 împotrivă, 4 abțineri, iar 3 parlamentari nu au votat.

Deputații au votat eliminarea amendamentului care prevede intrarea în vigoare a legii la momentul publicării în Monitorul Oficial. Legea intra în vigoare cel mai devreme luni. Deputații au aprobat legea care prevede măsurile dispuse în perioada stării de alertă. Conform actului normativ, în perioada stării de alertă, autoritățile pot impune carantina și izolarea, pot restrânge sau interzice circulația persoanelor și a vehiculelor și pot interzice organizarea de concerte, mitinguri sau procesiuni.

Totodata, legea prevede că pot fi deschise mall-urile mici și terasele. Cetățenii sunt obligați să poarte mască de protecție în spațiile publice închise, magazine și în transportul public în comun, iar sancțiunile ajung de la 500 de lei la 2.500 de lei.

Marcel Ciolacu a vorbit, miercuri seara, despre cele trei zile fără reglementări dintre expirarea stării de urgenţă şi intrarea în vigoare a stării de alertă.

"Nu cred că românii au stat în casă de frica amenzilor aberante sau a acestui stat poliţienesc din ultimile două luni. Eu cred că românii au suficientă maturitate şi discernământ să respecte aceste trei zile şi să nu se expună nici pe ei, nici familiile lor", a declarat Marcel Ciolacu, potrivit dcnews.ro.

„Vom construi la Galaţi una dintre cele mai frumoase sere de plante exotice din ţară. Astfel, după mai bine de 20 de ani de când a fost abandonat, scheletul metalic inestetic din curtea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii va fi transformat într-o spectaculoasă seră, în care gălăţenii vor putea admira palmieri de aproape 20 de metri înălţime şi sute de plante exotice. Noua seră va deveni cu siguranţă unul dintre cele mai vizitate locuri din Galaţi. De asemenea, vom amenaja şi un spaţiu pentru expoziţii temporare, unde elevii vor putea desfăşura diverse activităţi didactice”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Încep lucrările la sera pentru plante exotice de la Grădina Botanică din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați, au anunțat, miercuri, reprezentanții Consiliului Judeţean Galaţi.

Aceștia au emis ordinul de începere a lucrărilor, iar investiția este de aproximativ 3 milioane de euro.

Sera va fi amenajată pe scheletul unei clădiri abandonate și constă în reluarea unui proiect abandonat în urmă cu două decenii.  În interior, vor fi numeroase plante exotice, printre care palmieri, arbori de cafea și liane, ceea ce, spun reprezentanții, va atrage numeroși vizitatori din Galați și din întreaga regiune.

“De vineri, 15 mai, se deschid toate parcurile, grădinile publice - inclusiv grădina zoologică -, și cimitirele din Capitală. Primăria Capitalei a propus acest punct pe ordinea de zi, care a fost și votat, în cadrul ședinței de azi a Comitetului municipal pentru situații speciale de urgență. (...) Rugămintea către toți cetățenii este să evite zonele aglomerate, să păstreze distanța socială, să se spele des pe mâini și să se dezinfecteze“, a anunțat Gabriela Firea și pe pagina ei de Facebook.

Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență a votat redeschiderea parcurilor și grădinilor publice din Capitală în noaptea de 14 mai, imediat după încetarea stării de urgență. Tot din acea noapte, oamenii vor putea merge din nou și la cimitir, a anunțat primarul Gabriela Firea.

Totodată, pe lângă parcuri și grădini, vor fi redeschide și locurile de joacă pentru copii, a mai menționat Gabriela Firea pentru Digi24.ro.

Ministrul Vela a anunțat, luni seară, prevederile Ordonanței Militare 11.”Astăzi am emis Ordonanța 11. Primul punct este legat de suspendarea zborurilor către Spania și din Spania. Este continuarea suspendării, valabilă până în 14 mai inclusiv. Al doilea punct este exceptarea de la măsurile de carantinare sau izolare pentru personalul navigant, fluvial și maritim, care vine din porturi sau țări catalogate ca zone roșii sau galbene în ipoteza în care acest personal navigant nu prezintă simptome COVID-19 și se încadrează în măsurile anterioare nu este obligat să intre în izolare.

Această măsură este sinonimă cu cea adoptată pentru piloți și echipajele aeronavelor sau pentru șoferii camioanelor care transportă marfă. O altă decizie luată astăzi care a fost luat astăzi este aprobarea solicitării Comitetului Județean pentru Situații de Urgență de a ridica măsura de carantinare pentru Țăndărei (…) Fiecare dintre voi a fost un erou în această perioadă. Eroi ați fost și dumneavoastră, bunicii și copiii, sau cei care nu au mers în vacanțe, nu au ieșit la soare sau ați suferit că nu ați mers la biserică”, a declarat ministrul Vela luni seară.

Prezentăm integral textul proiectul de lege:

„Având în vedere faptul că, în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale, dar şi internaţionale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,

luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar şi după încetarea stării de urgenţă, a unei protecţii adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar şi crearea, în acelaşi timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situaţia de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii şi prelungirii, de către Preşedintele României, a stării de urgenţă pe teritoriul României,

având în atenţie experienţa statelor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea şi limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor iniţiale de primă urgenţă,

în considerarea necesităţii instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenţei unei situaţii de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat şi cu prioritate, drepturile convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, şi având în vedere obligaţia instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice a cetăţenilor,

întrucât, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituţia României, republicată, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătăţii publice, dar şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor,

în condiţiile în care, în contextul situaţiei de criză generată de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esenţialmente temporar şi, după caz, gradual, proporţionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa drepturilor convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, integritate fizică şi sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, şi fără a aduce atingere existenţei altor drepturi sau libertăţi fundamentale,

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Capitolul I – Dispoziţii generale

Art. 1 – (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
(2) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot aplica, după caz, şi în cazul stării de alertă declarate în condiţiile legii, pentru prevenirea şi combaterea unor alte pandemii, epidemii sau epizootii.

Art. 2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare şi, după caz, graduale, ale exerciţiului liberei circulaţii, libertăţii întrunirilor, dreptului la muncă, libertăţii economice, dreptului la învăţătură, dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, dreptului la grevă, precum şi ale exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.

Capitolul II – Măsuri sectoriale

Secţiunea 1 – Domeniul economic

Art. 3 – Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitatea de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Este permisă organizarea activităţilor de preparare a hranei cât şi de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienţilor în spaţiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in” şi „room-service”, livrare la client, take-away.

Art. 4 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici.
(2) Prin excepţie de la alin.(1) sunt permise următoarele activităţi comerciale:
a) vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
b) activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
c) activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.
(3) Personalul care desfăşoară activităţile prevăzute la alin.(2) are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă.

Secţiunea a 2-a Domeniul sănătăţii

Art. 5 – Pe durata stării de alertă Ministerul Sănătăţii coordonează organizarea şi funcţionarea tuturor unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi exercită inclusiv atribuţia de numire, suspendare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în cadrul acestor unităţi.

Art. 6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate şi de către personal contractual, fără organizarea concursului, dacă durata angajării nu depăşeşte perioada stării de alertă.

Art. 7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu, pot fi suspendate din funcţii, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, precum şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul lor.
(2) Pe durata stării de alertă pot ocupa temporar funcţiile vacantate potrivit alin.(1), si persoanele care nu au calitatea de funcţionari publici.

Art. 8 – Pe durata stării de alertă în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, se instituie:
a) obligativitatea purtării măştii de protecţiei în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;
b) obligativitatea organizării activităţii, de către instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de către toţi operatorii economici astfel încât să fie asigurat triajul epidemiologic, pentru întregul personal propriu, precum şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în serviciu.

Art. 9 – Pe durata stării de alertă se pot plafona preţurile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanţi, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală, în condiţiile art. 4 alin.(3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10 – Pe durata stării de alertă, prin ordin al ministrului sănătăţii, se stabilesc normele generale de funcţionare ale furnizorilor de servicii medicale pe tipuri de specialităţi, indiferent de natura furnizorului.

Secţiunea a 3-a – Domeniul muncii şi protecţiei sociale

Art. 11 – (1) Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral detaşarea şi fără acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiţia ca angajatorul la care se face angajarea fie din acelaşi domeniu de activitate.
(2) Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege.

Art. 12 – Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune unilateral desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Art. 13 – Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemie de COVID-19 şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral:
a) întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii;
b) efectuarea totală sau parţială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

Art. 14 – Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2014, cu modificările şi completările ulterioare, publice şi private, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.

Art. 15 – (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.
(2) În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă prevăzute la alin.(1), părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

Art. 16 – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore.

Art. 17 – Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.

Art. 18 – (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora.
(2) Pentru perioada stării de alertă, autorităţile competente pot dispune măsuri de protecţie şi prevenţie pentru angajaţii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.

Art. 19 – (1) Pe durata stării de alertă, angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei în vederea realizării scopului prezentei legi.
(2) Aplicarea alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art. 20 – Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcţii de conducere din instituţii şi autorităţi publice pot fi suspendate sau demise din funcţii, potrivit statutului profesional.

Art. 21 – (1) Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.
(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiţiei de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public, pentru o durată determinată de 6 luni.

Art. 22 – Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă.

Art. 23 – Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

Art. 24 – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la art.504 Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al funcţionarilor publici încadraţi în autorităţile şi instituţiile administraţiei publice se poate realiza fără acordul funcţionarului public.

Art. 25 – Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. Pe durata stării alertă, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispoziţiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 26 – Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii români care urmează să desfăşoare activitate în străinătate autorităţile competente pot dispune măsuri speciale de protecţie.

Secţiunea a 4-a Domeniul transporturilor şi infrastructurii

Art. 27 – (1) În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se pot institui restrângeri în condiţiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.
(2) Măsurile ce se impun pe durata stării de alertă pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, precum şi în domeniul comunicaţiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun în funcţie de situaţia care a generat starea de alertă, de către ministerul de resort, pe baza hotărârii Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare CNSSU.

Art. 28 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian.

Art. 29 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

Art. 30 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

Art. 31 – Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri , respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval.

Art. 32 – Ministerul de resort, în baza hotărârii CNSSU poate lua măsuri, respectiv restricţii, în domeniul transportului intern şi internaţional de mărfuri şi persoane, precum şi în domeniul comunicaţiilor, de comun acord cu miniştrii de resort din statele membre UE, sau celelalte state, după caz.

Secţiunea a 5-a – Domeniul educaţie şi cercetare

Art. 33 – Pe durata stării de alertă, activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ se poate suspenda în perioada stabilită prin hotărârea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.

Art. 34 – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ şi în mediu online.
(2) În situaţia în care activităţile nu pot fi desfăşurate conform alin (1), pentru a asigura accesul egal la educaţie, inspectoratele şcolare/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să asigure resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucţiunile ministrului educaţiei şi cercetării.
(3) Derularea activităţilor de la alin.(2), precum şi modul de recuperare a conţinuturilor din programele şcolare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Art. 35 – Pe durata stării de alertă, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ.

Art. 36 – Ministrul educaţiei şi cercetării şi ministrul sănătăţii, în baza hotărârii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile /instituţiile de învăţământ de către elevi, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în condiţii de siguranţă sanitară, în scopul finalizării anului şcolar 2019 – 2020, precum şi pentru pregătirea începerii anului şcolar 2020-2021.

Art. 37 – (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se desfăşoară activităţi de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea „faţă în faţă”, în perioada 02 iunie-12 iunie 2020.
(2) Modalitatea de desfăşurare a activităţilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii, în baza hotărârii CNSSU.

Secţiunea a 6-a – Domeniul Tineretului şi Sportului

Art. 38 – Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participanţilor, activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României, precum şi accesul la bazele sportive, se pot restrânge şi desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului şi sportului şi al Ministrului Sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.

Secţiunea a 7-a – Domeniul culturii şi cultelor

Art. 39 – (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU.
(2) Organizarea măsurilor de protecţie sanitară se stabileşte prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.

Art. 40 – (1) Activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv de CNSSU, cu consultarea Departamentului Cultelor.
(2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de siguranţă, precum şi alte asemenea măsuri privind orice alte aspecte implicate de activitatea de exercitare a cultelor religioase, urmărind cu prioritate asigurarea prevenţiei şi reducerea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus SARS-Cov-2.

Secţiunea a 8-a – Măsuri în domeniul insolvenţei

Art. 41 – (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvenţă va putea, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
(2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă şi termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) şi (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 42 – (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 şi ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgenţă, instituită prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020 şi prelungită prin Decretul Preşedintelui României nr.240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât şi pentru debitori.

Art. 43 – În cazul debitorului care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgenţă, instituită prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020 şi prelungită prin Decretul Preşedintelui României nr.240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenţei numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenţii de plată.

Art. 44 – (1) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeşte cu 60 de zile. Corelativ, în funcţie de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeşte cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeşte cu maximum 60 de zile.
(2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat se prelungeşte cu 2 luni.

Art. 45 – (1) Dacă debitorul se află în perioada de observaţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeşte cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptăţite pot propune un plan de reorganizare se prelungeşte cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.
(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, persoanele îndreptăţite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenţii, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 46 – (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungeşte cu 2 luni.
(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care şi-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăşi 2 luni. Cererea se judecă de urgenţă, pe bază de înscrisuri, fără citarea părţilor. Încheierea pronunţată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.
(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăşi o durată totală a derulării sale de 5 ani, şi se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 47 – Pentru debitorul care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgenţă şi/sau de altertă, durata iniţială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării planului de 5 ani, şi modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Secţiunea a 9-a – Domeniul executării pedepselor

1. Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 48 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) şi la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi obligaţia prevăzută de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care asigură confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.
(2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de către consilierul de probaţiune, are loc doar în cazuri excepţionale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanţă, împlinirea termenului de supraveghere în următoarele şase luni, riscul mare de săvârşire de noi infracţiuni, necesitatea comunicării conţinutului unor hotărâri judecătoreşti sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori nerespectarea măsurilor şi obligaţiilor de către persoanele aflate în evidenţă.
(3) Criteriile de prioritizare a cazurilor în care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul serviciului de probaţiune, precum şi modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.
(4) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probaţiune în condiţiile alin. (2) şi (3) sunt precedate de activităţi de pregătire a acestora, realizate prin modalităţi de comunicare la distanţă cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.
(5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probaţiune se realizează cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.

Art. 49 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) şi la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută numai în cazurile şi potrivit criteriilor prevăzute la art. 48 alin. (2) şi (3).
(2) Vizitele consilierului de probaţiune manager de caz la locuinţa persoanei condamnate se desfăşoară cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 48 alin. (4) şi (5).

Art. 50 – (1) Executarea obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) şi la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se realizează potrivit modalităţii în care instituţia din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile şcolare, de calificare sau de formare profesională, în regim de teleşcoală, prin mijloace de comunicare audio-video la distanţă sau prin prezenţa fizică a participanţilor, cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.
(2) În situaţia în care cursurile de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează cursuri, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei, în condiţiile legii, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 51 – (1) Obligaţia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) şi la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probaţiune sau în colaborare cu instituţiile din comunitate, se execută prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise.
(2) Programele de reintegrare socială în varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probaţiune sau la sediul instituţiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligaţii a început anterior declarării stării de urgenţă şi a fost suspendată pe durata acesteia, precum şi în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în următoarele şase luni, iar obligaţia nu a fost executată şi programul nu poate fi finalizat prin modalităţi de comunicare audio-video la distanţă.
(3) Regulile privind desfăşurarea programelor de reintegrare socială în varianta de lucru individuală şi a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituţiilor din comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituţii.
(4) În situaţia în care executarea programelor de reintegrare socială în instituţiile din comunitate nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează astfel de programe, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 52 – (1) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) şi art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlineşte în următoarele şase luni şi în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.
(2) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii se execută cu prioritate în spaţii deschise şi, în cazuri excepţionale, în spaţii închise, cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.
(3) În situaţiile în care desfăşurarea muncii în folosul comunităţii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probaţiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii în cadrul aceleiaşi instituţii sau, după caz, pentru prestarea activităţii în cadrul unei alte instituţii din comunitate, inclusiv în cazul în care instituţia din comunitate este o unitate spitalicească, un centru rezidenţial subordonat autorităţilor locale sau o instituţie în care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

Art. 53 – În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite la art. 48-52, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau alin. (3) ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 54 – (1) Întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţii minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfăşoară prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audio-video, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor transmise.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte interacţiunea consilierului de probaţiune cu alte persoane care pot furniza informaţii utile în legătură cu persoana evaluată.
(3) Interacţiunea nemijlocită a consilierului de probaţiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informaţii despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanţă, audio ori audio-video ori în acele situaţii în care consilierul de probaţiune apreciază că pentru acurateţea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu persoana care oferă informaţii.
(4) Dispoziţiile alin. (1) – (3) se aplică şi în ceea ce priveşte referatele şi rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probaţiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art. 55 – (1) Directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune dispune măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probaţiune, precum şi în cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale de Probaţiune să se realizeze cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de persoane în spaţiile de aşteptare şi în birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajaţilor sau în schimburi sau desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, acolo unde este posibil.
(2) Activitatea structurilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun dezinfectarea regulată a spaţiilor şi cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecţie precum măşti, mănuşi, viziere.
(3) Accesul tuturor persoanelor în sediile serviciilor de probaţiune se realizează cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecţie, precum măşti şi mănuşi.

2. Executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art. 56 – (1) Cu privire la executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri excepţionale:
a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;
b) organizarea activităţilor din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activităţi şi programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispoziţiile legale şi desfăşurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecţie individuală şi respectarea regulilor de distanţare socială;
c) desfăşurarea activităţilor lucrative, cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecţie individuală;
d) restricţionarea activităţii de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate între locurile de deţinere, cu excepţia situaţiilor impuse de urgenţele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deţinere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum şi a transferurilor din motive de siguranţă;
e) realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deţinere numai cu echipamentul propriu de protecţie, în vederea respectării măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală;
f) acordarea dreptului la comunicări on-line, indiferent de situaţia disciplinară a persoanei private de libertate şi periodicitatea legăturii cu familia;
g) amânarea exerciţiului dreptului la vizită intimă şi punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieşire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenţie şi siguranţă medicală;
h) relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri de deţinere, indiferent de profilul acestora, în centre educative/centre de detenţie, sau în alte stabilimente ori facilităţi de cazare aparţinând unităţilor care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în situaţia existenţei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusă de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;
i) stabilirea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală necesar a fi respectate;
j) paza şi supravegherea persoanelor private de libertate internate în unităţi sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanţă, cu acordul medicului curant şi cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire la obligaţiile şi interdicţiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate şi măsuri de siguranţă prevăzute de legislaţia privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2) Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie să fie proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi se comunică, alături de motivele care au stat la baza adoptării acestora, de îndată, ministrului justiţiei.
(3) La încetarea situaţiei care a determinat dispunerea măsurilor potrivit alin. (1), administraţia locului de deţinere procedează la acordarea, eşalonată, a drepturilor al căror exerciţiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum şi la punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieşire din penitenciar în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

3. Dispoziţii privind ascultarea persoanelor private de libertate

Art. 57 – În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul acestora.

4. Organizarea activităţii poliţiştilor de penitenciare

Art. 58 – (1) Poliţistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul şi/sau felul muncii. Modificarea locului şi/sau felului muncii poliţistului de penitenciare se realizează în raport de necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde este încadrat sau al altei unităţi din poliţia penitenciară.
(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii şi pentru formare profesională al poliţistului de penitenciare, poate fi întrerupt unilateral de către directorul unităţii în care poliţistul de penitenciare îşi desfăşoară activitatea, în raport de necesităţile şi situaţia operativă existente la nivelul unităţii unde este încadrat poliţistul de penitenciare sau al altei unităţi din poliţia penitenciară.

Capitolul 3 – Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 59 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 44, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:
„(2) Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:
a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
b) suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă;
d) coordonarea operaţională a unor servicii publice;
e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
f) permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.
(3) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:
a) evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane şi animale afectate;
c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;
(4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
a) restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
c) interzicerea ieşirii din zonele şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
d) restrângerea sau interzicerea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
g) demolarea parţială sau totală a unor construcţii, instalaţii sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
h) inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantaţii sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
i) participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.

2. După articolul 45, se introduce un nou articol, art.46, cu următorul cuprins:
„Art. 46 – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.44 se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 41.”

Capitolul 4 – Răspunderi şi sancţiuni

Art. 60 – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundereadisciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
Art. 61 – (1) Nerespectarea prevederilor art.16 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se face de către inspectorii de muncă.

Art. 61 – Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 62 – (1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute de lege.
(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravenţiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Art. 63 – Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art.61 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

Capitolul 5 – Dispoziţii finale

Art. 64 – În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul poate adopta hotărâri, iar CNSSU poate adopta hotărâri obligatorii pentru fiecare domeniu prevăzut de prezenta lege, cu consultarea autorităţilor responsabile.
(2) În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, autorităţile responsabile, inclusiv ministerele pot emite ordine şi instrucţiuni, în alte domenii decât cele prevăzute în competenţa exclusivă a CNSSU.

Art. 65 – Dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi”.