Președintele Klaus Iohannis a transmis marți un mesaj adresat cadrelor medicale în care le transmite acestora că este nevoie de ei și că românii se uită la medici „cu speranță și încredere”.

„Un gând bun și o încurajare vreau să exprim pentru medici și întreg personalul medical.

Știm că vă este greu, dar voi sunteți în prima linie. Noi, toți românii ne uităm la voi cu speranță și încredere. Sunteți linia de apărare a populației în fața acestui virus.

Știm că vor veni zile și mai grele, dar avem încredere în voi, iar noi vom face tot ce putem pentru a vă asigura materialele de care aveți neovie.

Am încheiat o întâlnire de lucru. Am discutat situația din spitale și vreau să vă asigur pe voi, medici, personal medical, că noi ne facem treaba. Au început să sosească de peste tot materiale de protecție, lucrurile se mișcă. Și acestea vor ajunge în cel mai scurt timp în spitale.

Am solicitat astăzi să se facă peste tot în spitale instructajul. Am solicitat celor responsabili să mărească alocările bugetare pentru spitale.

Autoritățile își fac treaba și vă rog pe toți să ne facem treaba așa cum se cuvine”, a declarat președintele.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a publicat pe pagina sa de Facebook fotografii cu primele măști chirurgicale produse în România. "Astăzi am purtat pentru prima dată o mască produsă în România! Știu că foarte mulți le așteptați, aveți nevoie de ele. Vor ajunge la voi, cât de curând! Vor ajunge și la medicii și personalul medical din prima linie.

Vreau să le mulțumesc încă o dată grupului Taparo care au pornit în țara noastră producția de măști. În aceste vremuri de criză s-au găsit soluții la probleme urgente. Împreună ne facem România bine", a scris ministrul Economiei, pe Facebook.

După ce România TV a transmis marți că ministrul de Interne, Marcel Vela, a amenințat o jurnalistă a postului care a relatat pe subiectul coronavirus, liderul interimar PSD Marcel Ciolacu a transmis că este „inadmisibil” ca seful Internelor să fie preocupat „să le facă dosare penale jurnaliștilor care îl deranjează”.

"Este inadmisibil ca, în loc să ia măsuri ferme și clare împotriva coronavirusului, ministrul Vela să fie preocupat să le facă dosare penale jurnaliștilor care îl deranjează!

Domnule Vela, înțelegeți că presa face ceea ce ar trebui să faceți dumneavoastră în primul rând: să informați corect și transparent populația!

Sunt jurnaliști care își fac meseria în condiții grele și care nu merită să fie intimidați și amenințați de un Guvern incapabil să acționeze așa cum trebuie. Dacă nu era presa, nu ar fi ieșit niciodată la lumină amploarea dezastrului de la Suceava. Și câte alte orașe or mai fi în aceeași situație și nu știm încă...

Cu toții, indiferent de culoare politică, nu putem să lăsăm ca astfel de lucruri să se întâmple, pentru că următorul pas va fi închiderea instituțiilor media care prezintă realitatea necosmetizată, așa cum este!

Guvernul are datoria să le spună românilor adevărul! Să adopte o transparență deplină și o politică a informării corecte! Altfel, dacă veți continua să ascundeți decesele, dacă nu veți contabiliza corespunzător numărul infectărilor zilnice și nu veți comunica situația reală din fiecare județ, atunci veți reuși ceea ce nimeni nu își dorește: să puneți sănătatea tuturor românilor în pericol!"

Pedepse foarte dure pentru zădărnicirea combaterii coronavirusului. Potrivit ordonanței de urgență de modificare a Codului Penal publicată de Ministerul Justiției, cei care nu respectă carantina și transmit boala și altor persoane riscă 5 ani de închisoare. De asemenea, dacă boala este transmisă de cineva care știe că suferă de aceasta, pedeapsa este de până la 7 ani de închisoare, iar dacă are drept consecință moartea unei persoane închisoarea poate fi chiar și de 15 ani.

Textul integral al Ordonanței de urgență

1. Articolul 326 se modifică și va avea următorul cuprins:

Falsul în declarații

Art. 326. (1) Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută la alin.(1), săvârșită pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

2. Articolul 352 se modifică și va avea următorul cuprins

„Zădărnicirea combaterii bolilor

Art. 352. (1) Nerespectarea măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.

(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de către o persoană care știe că suferă de această boală se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Dacă fapta prevăzută în alin. (2) este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

(5) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(6) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(7) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (3) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(8) Dacă prin fapta prevăzută în alin. (4) s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(9) Tentativa la infracțiunea prevăzută în alin. (3) se pedepsește.

(10) Prin carantină se înțelege restricția activităților și separarea de alte persoane, în spații special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte, într-o manieră care să prevină posibila răspândire a infecției sau contaminării.”

3. După articolul 352 se introduce un nou articol,

art. 352(1 ), cu următorul cuprins:

„Omisiunea declarării unor informații

Art. 352(1) . Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit Grupului de Cominicare Strategică, 17 noi cazuri de îmbolnăvire cu coronavirus au fost înregistrate astăzi în România. Bilanţul ajunge astfel la 277 de persoane. Dintre cele 277 de persoane confirmate pozitiv, 25 au fost declarate vindecate și externate ( 16 la Timișoara, 8 la București și unul la Iași).

Românii care vor să divorţeze trebuie să treacă pe la tribunal., iar căsătoria nu se mai poate încheia prin mediere, au decis magistraţii. Mai precis, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit că desfacerea unei căsnicii este o problemă personală, în care este implicat statutul persoanei. Or, acesta din urmă nu poate fi subiect de negociere.

De la data la care decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, oricine vrea să divorțeze este obligat să treacă printr-un proces, cu termene, avocați și martori. Decizia Înaltei Curţi:
Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 2 alin. (4), art. 59 alin. (2) şi art. 64 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată nu poate consfinţi acordul de mediere referitor la înţelegerea părţilor privind desfacerea căsătoriei.

Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului, instanţa de judecată poate consfinţi acordul de mediere având acest obiect.

Decizia este obligatorie si a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 9 decembrie, iar hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial săptămâna trecută.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) acuză Guvernul Orban că a modificat prin OUG referitorare la achiziţiile publice aspecte ce ţin de legile justiţiei şi anunţă că va solicita Avocatului Poporului să sesizeze urgent Curtea Constituţională.
”Guvernul Orban a modificat fără nici o consultare, prin ordonanţă de urgenţă, aspecte ce fac parte din statutul judecătorului, sfidând voinţa a milioane de români care, cu ocazia referendumului din mai 2019, au votat interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei. Astfel, prin OUG 23/2020 (n.r - pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice)una dintre cele 25 de ordonanţe de urgenţă adoptate în ultima noapte de guvernare din 04 februarie 2020, au fost aduse modificări grave statutului judecătorilor, prin stabilirea unei abateri disciplinare ce are că efect atât o ingerinţă directă şi fără precedent a Guvernului în actul de judecată, cât şi încălcarea dreptului la un proces echitabil al partilor”, explică UNJR.
”Este stupefiant că, după Referendumul din 26 mai 2019, la care românii au votat interzicerea adoptării ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, referendum susţinut intens de actualul partid de guvernământ, odată ajuns la putere acesta nu are nici o şovăiala în a adopta exact prin ordonanţa de urgenţă norme ce afectează în mod grav statutul judecătorilor şi independenţa acestora. Adoptarea OUG 23/2020 demonstrează ipocrizia actualilor guvernanţi în ceea ce priveşte justiţia, interesul faţă de această fiind, în realitate, unul pur electoral şi populist”, acuză membrii UNJR.
”Mai mult, această abatere disciplinară este special stabilită pentru judecătorii ce cauzele privind achiziţii publice, presiunea de Guvern acestora fiind fără precedent. Niciodată istoria post- nu au existat abateri dedicate judecătorilor specializaţi într-un anumit de cauze. De asemenea, aceste modificări au fost adoptate avizului CSM, ceea ce legea de funcţionare CSM”, notează UNJR.
”În final, dincolo de toate viciile deosebit de grave ale OUG 23/2020, UNJR subliniază adoptarea unei noi abateri disciplinare pentru judecători fără minime consultări cu cei vizaţi, fără dezbateri publice, prin ordonanţă de urgenţă, reflectă totalul dispreţ al actualului Guvern faţă de munca judecătorilor şi lipsa oricărei preocupări pentru calitatea actului de justiţie. UNJR condamnă modificarea abuzivă a statutului judecătorilor de către Guvernul Orban prin ordonanţa de urgenţă, motiv pentru care va solicită Avocatului Poporului să sesizeze urgent Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea textului art. 68 ind. 1 introdus în Legea nr. 101/2016 prin art. IV pct. 26 din OUG nr. 23/2020”, conchid judecătorii.

A fost emis ordinul comandantului acțiunii, avizat de ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, pentru instituirea măsurilor necesare limitării răspândirii infecției cu virusul SARS-COV-2(noul coronavirus), la nivelul unităților sanitare publice și private, transmite Grupul de Comunicare Strategică.

Astfel, începând de mâine, 24 martie, pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești, care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate.
De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private.

În termen de 48 de ore, de la intrarea în vigoare a ordinului, se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital.

Totodată, conducerile spitalelor pot decide reorganizarea programului și a permanenței personalului, prin introducerea activității medicale în regim de ture și gărzi, fără afectarea salarizării personalului, informează stiripesurse.

”Odată cu argumentarea nevoii imediate de a închide temporar cabinetele de medicină dentară, Colegiul Medicilor Stomatologi din România cere Guvernului asigurarea accesului medicilor stomatologi la măsuri concrete de protecţie socială şi economică”. Salutăm cu profund respect decizia Guvernului de a suspenda temporar activitatea cabinetelor de medicină dentară, cu excepţia urgenţelor stomatologice, şi mulţumim totodată Guvernului că a răspuns prompt solicitării Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi a acceptat aplicarea acestei măsuri. Pentru a proteja pacienţii şi personalul medical, o mare parte dintre cabinetele de medicină dentară au anunţat sistarea activităţii încă de la începutul acestei săptămâni, dar era urgent şi oportun ca această măsură să fie aplicată în unanimitate, la nivel naţional”, afirmă stomatologii.

Colegiul Medicilor Stomatologi susţine necesitatea identificării şi adoptării unui pachet de măsuri de protecţie socială şi economică care să vină în sprijinul tuturor medicilor stomatologi afectaţi de răspândirea pandemiei de COVID-19 sau de măsurile de prevenire şi limitare a răspândirii infecţiei cu Coronavirus SARS-CoV-2, nu numai a celor care au calitatea de angajator sau de angajat prin accesare a pachetelor de măsuri adoptate cu titlu general.

Colegiul mai cere identificarea şi implementarea unor proceduri cât mai debirocratizate şi flexibile pentru asigurarea accesării măsurilor de protecţie socială şi economică de către medicii stomatologi, indiferent de forma sau de modalitatea de exercitare a profesiei, în regim independent sau salariat.

Totodată, stomatologii mai vor şi reglementarea expresă şi punctuală a locaţiilor în cadrul cărora se poate asigura acordarea asistenţei stomatologice pentru manoperele de urgenţă, de principiu a acelor unităţi care dispun de capabilităţi de triaj şi de resurse pentru protecţia adecvată a personalului medical.

Senatorii au aprobat ordonanţa de urgenţă care vizează organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021.

Actul normativ este necesar pentru a putea desfăşura activităţile de pregătire şi organizare a recensământului populaţiei şi locuinţelor, astfel încât recenzarea populaţiei să poată avea loc în anul 2021, an prevăzut ca obligatoriu pentru desfăşurarea acestui recensămând în statele membre ale UE.

Potrivit comisiei de administraţie, acţiunile de pregătire şi organizare a recensământului se întind pe o perioadă de doi ani.

Totodată, proiectul de aprobare a ordonanţei de urgenţă se află acum la Camera Deputaţilor, care are rol de for decizional.

Reamnitim faptul că ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România a avut loc în anul 2011.

Șeful AEP, Constantin Mitulețu-Buică, a declarat vineri pentru HotNews.ro că a trimis autorităților, împreună cu acest document, și un proiect de lege prin care Autoritatea Electorală propune prelungirea mandatelor actualilor aleși locali pe timpul stării de urgență și organizarea alegerilor locale în cel mult 6 luni de la încetarea stării de urgență.

"În primul rând, sunt foarte multe operațiuni care ar trebui să înceapă cel târziu în 13 aprilie pentru organizarea alegerilor locale la termen. Implică fonduri, resurse, ori nu știm ce va fi la jumătatea lunii aprilie, când scenariile sunt ca atunci ar fi un varf de pandemie. Daca situația continuă, propunem amânarea alegerilor. Potrivit Constituției, prelungirea mandatelor aleșilor se face prin lege, astfel că noi am făcut acest proiect de lege în care propunem prelungirea mandatelor aleșilor actuali", a declarat pentru HotNews.ro președintele Autorității Electorale Permanente.

Ce prevede proiectul de lege al AEP pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ:

"Art. I. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 555 din 05 iulie 2019, cu completările ulterioare, se completează şi va avea următorul cuprins:
1. La articolul 128, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Mandatul consiliului local se prelungeşte de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la data la care consiliul local nou-ales este legal constituit
(5) Alegerile pentru noul consiliu local se organizează in cel mult 6 luni de la data incetării stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, după caz."
2. La articolul 151, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Mandatui primarului se prelungeşte de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă până la depunerea jurământului de către primarul nou­ales.
(5) Alegerile pentru noul primar se organizează 1n cel mult 6 luni de la data. Incetării stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, după caz."
3. La articolul 177, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Mandatul consiliului judeţean se prelungeşte de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la data la care consiliul judeţean nou­ales este legal constituit.
(5) Alegerile pentru noul consiliu judeţean se organizează în cel mult 6 luni de la data Incetării stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, după caz.
4. La articolul 187, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Mandatul preşedintelui consiliului judeţean se prelungeşte de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă până la depunerea jurărnântului de către preşedintele consiliului judeţean nou-ales.
(5) Alegerile pentru noul preşedinte al consiliului judeţean se organizează in cel mult 6 luni de la data încetării stăril de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, după caz."
Art. II. Prevederile art. I se aplică şi mandatelor în curs ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru care trebuie să se organizeze alegeri în anul 2020".