Alexandra Dobre

METROREX S.A. informează că scutul de foraj "Sfânta Ana" a finalizat și cel de al doilea segment de tunel între viitoarele stații de metrou Tokyo și Aeroport Băneasa. Primul segment a fost executat de TBM "Sfânta Maria". Pe 18 august a.c. a străpuns peretele viitoarei stații de metrou Aeroport Băneasa.

Utilajul de foraj "Sfânta Ana" a început execuția tunelului între viitoarele stații de metrou Tokyo și Aeroport Băneasa, spre direcția 1 Mai, pe 28 mai 2025. Utilajul are o lungime de 105 metri, cântărește aproximativ 600 de tone, iar scutul de foraj are un diametru de aproximativ 6,60 metri.

Segmentul de tunel subteran realizat pe Linia 1 de TBM "Sfânta Ana" măsoară o lungime de 900 de metri excavați, pe care sunt montate 600 de inele de tunel.
Cele două utilaje gigant, TBM "Sfânta Maria" și TBM "Sfânta Ana", își vor continua drumul subteran, după o etapă tehnică obligatorie de mentenanță, urmând să excaveze tunelul, cu lungime totală de 6,6 km, pe care se vor construi cele șase stații și șase interstații ale aliniamentului Magistralei 6, Secțiunea SUD, 1 Mai – Tokyo.

„Ne bucurăm că cele două utilaje de foraj țin pasul cu planificarea prevăzută pentru realizarea structurii de rezistență pentru Secțiunea SUD a viitoarei Magistrale 6 de metrou. Așa cum cele două nume ocrotitoare pe care le poartă, Sfânta Maria și Sfânta Ana, se însoțesc mereu în conlucrarea spirituală, cele două utilaje TBM lucrează susținut împreună pentru a îndeplini obiectivele noastre de extindere a rețelei de metrou. Acest proiect major de infrastructură urbană oferă satisfacții pe măsura efortului depus pentru îndeplinirea lui și ne dorim ca și de acum înainte să putem raporta cifre de progres eficiente, iar realizările din teren să fie constant conforme cu planificările contractuale. Cu dorința expresă ca ritmul lucrărilor să avanseze ca și până acum, le reamintim călătorilor că ne preocupăm continuu să le oferim condiții îmbunătățite semnificativ de transport public, pentru un viitor sustenabil și pentru un grad crescut de mobilitate a populației”, afirmă Mariana Miclăuș, Director General Metrorex.

Împreună cu Constructorul desemnat pentru execuția contractului „Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai-Otopeni). Proiectare și execuție structură de rezistență stații, galerii și tuneluri. Lotul 1. – 1 Mai-Tokyo”, Asocierea ALSIM ALARKO - MAKYOL, și cu Supervizorul proiectului, Asocierea PADECO Co., Ltd. – ORIENTAL CONSULTANTS GLOBAL Co., Ltd. – METROUL S.A., METROREX S.A marchează astăzi încă o etapă îndeplinită pentru Secțiunea SUD, într-un proiect important implementat prin finanțare de la bugetul de stat și din fonduri externe.

Proiectul „Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni, Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni” este unul de utilitate publică, de interes național, conform Hotărârii Guvernului nr. 496/2017, cu modificările și completările ulterioare, prin care se asigură nevoile de mobilitate ale persoanelor prin dezvoltarea rețelei de transport trans european.

Primăria municipiului Galați a semnat contractul pentru modernizarea Falezei Dunării, proiect care include atât partea de proiectare, cât și execuția lucrărilor. Valoarea contractului se ridică la 200 de milioane de lei, iar implementarea este asigurată de asocierea formată din Tancrad SRL, Citadina 98 SA, Lemacons SRL și Old Road Construct SRL, cu lider Tancrad SRL.

Primarul Ionuț Pucheanu a declarat că este „un moment istoric pentru Galați”, subliniind că modernizarea celei mai lungi faleze de pe cursul Dunării va oferi orașului „un spațiu modern, accesibil și prietenos, care va deveni o carte de vizită pentru municipiu”.

Proiectul include intervenții complexe: circuit de vizitare, zone verzi reamenajate, piste pentru biciclete și alergare, puncte de belvedere, un foișor pentru evenimente culturale, locuri de joacă, skate parc, zonă destinată animalelor de companie, alei pietonale, precum și o fântână arteziană cu jeturi verticale la monumentul „Tatăl și Fiul”. Vor fi consolidate scările Elice, construite rampe pe taluz și o pasarelă metalică, iar clădirile stației de pompare vor fi reabilitate arhitectural.

Un element de noutate va fi amenajarea unei zone deltaice, cu trasee printre plante specifice și spații de relaxare, punând în valoare legătura Galațiului cu Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Durata de realizare este de 3 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Proiectul va fi depus pentru finanțare prin Programul Regional Sud Est 2021-2027, în cadrul priorității „O regiune atractivă”. În paralel, Administrația Porturilor Dunării Maritime derulează un proiect separat, finanțat din fonduri europene, pentru consolidarea malului și reducerea colmatării la danele Portului Comercial Galați.

Transalpina a fost închisă temporar din cauza ninsorii și a poleiului. Autoritățile au blocat circulația mașinilor timp de 24 de ore între Rânca și Obârșia Lotrului.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, circulația rutieră pe DN 67C (Transalpina) este închisă de marți, 30 septembrie, ora 09:00, până miercuri, 1 octombrie, ora 09:00.

Măsura vizează tronsonul cuprins între kilometrii 34+800 și 59+800, adică între localitățile Rânca (județul Gorj) și Obârșia Lotrului (județul Vâlcea).
Restricția a fost impusă pentru a permite intervenția utilajelor de deszăpezire și pentru a asigura siguranța participanților la trafic, după ce zona montană a fost afectată de ninsoare și polei.
Autoritățile recomandă șoferilor să respecte indicațiile polițiștilor și să consulte în permanență starea drumurilor înainte de a pleca la drum.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru realizarea Drumului Expres Focșani–Brăila către asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Arcada Company, valoarea ofertei fiind de 4,29 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres va avea 73,5 km, fiind realizat într-un singur lot, și va deveni astfel cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit printr-un singur contract în România. Durata contractului este de 6 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Proiectul cuprinde 57 de poduri și viaducte, 6 noduri rutiere, inclusiv legătura cu A7 și Podul de la Brăila, precum și 2 parcări și un spațiu de servicii cu benzinărie și zonă de alimentație publică.
Drumul expres va asigura conexiunea între Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila–Galați, dar și legătura mai departe către Tulcea și Constanța.
Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 și Bugetul de Stat.

Parlamentul a adoptat proiectul USR care obligă toate spitalele publice și private să instaleze butoane de panică în saloane și camere video în secțiile ATI și UPU. Legea merge acum la președinte pentru promulgare.

Potrivit noilor prevederi, fiecare salon destinat internării pacienților va fi dotat cu butoane de panică sau alte sisteme de alertă, amplasate într-un loc accesibil bolnavilor. Acestea vor permite semnalarea rapidă a urgențelor medicale sau a situațiilor de pericol, iar intervenția personalului va fi cronometrată pentru a putea fi evaluată.

De asemenea, toate unitățile medicale cu secții de terapie intensivă și unități de primiri urgențe vor avea obligația să instaleze sisteme de supraveghere video. Înregistrările vor fi păstrate între 3 și 60 de zile, în condiții de securitate cibernetică, și vor putea fi accesate doar de personal autorizat.
Inițiatorii proiectului, deputații USR Emanuel Ungureanu, Adrian Wiener și Cristina Prună, spun că legea răspunde unor tragedii precum cazul Alexandrei, tânăra gravidă care a murit în august 2023 la Maternitatea Botoșani, dar și incidentului de la Spitalul Sf. Pantelimon. „Este nevoie de aceste măsuri pentru a proteja pacienții și pentru a sprijini cadrele medicale care își fac datoria corect”, a declarat Emanuel Ungureanu.

Primarul general interimar al Bucureștiului, Stelian Bujduveanu, a anunțat marți amenajarea a două noi benzi unice dedicate transportului public pe Calea Crângași și Șoseaua Cotroceni.

Potrivit edilului, noile benzi funcționează pe Calea Crângași, între Gen. Petre Popovăț și Pasajul Grant, dar și pe Șoseaua Cotroceni, între Prof. Dr. Ghe. Marinescu și Splaiul Independenței

„Rezultatul e clar: autobuzele și troleibuzele câștigă timp, oamenii ajung mai repede unde au treabă”, a scris Bujduveanu pe Facebook.

Primarul a precizat că sunt în pregătire benzi unice și pe alte artere importante ale Capitalei, printre care Lascăr Catargiu, Drumul Taberei, Bulevardul Regele Mihai I și Strada Polonă.
Autoritățile speră ca aceste măsuri să contribuie la fluidizarea traficului și la creșterea atractivității transportului public, în contextul în care tot mai mulți bucureșteni aleg autobuzul și troleibuzul pentru deplasări zilnice.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a publicat recent imagini de pe șantierul Lotului 3 al autostrăzii Ploiești-Buzău (A7), între Pietroasele și Municipiul Buzău. Pe cei 13,9 km ai acestui tronson, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 81%.

Asocierea turcă Nurol-Makyol este mobilizată cu 319 muncitori și 229 de utilaje și lucrează intens la terasamente, amenajarea nodurilor rutiere DN2 (Spătaru) și DN2B, precum și la finalizarea podului peste calea ferată (km 60+985).

Circulația pe acest tronson este estimată să fie deschisă până la sfârșitul anului 2025. Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 1,24 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin PNRR.

 

Specialiștii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că inclusiv detaliile aparent inofensive din mediul online pot deschide calea spre fraude și furt de identitate. Este vorba despre adresa de e-mail, numele complet sau data nașterii care pot fi suficiente pentru ca infractorii cibernetici să construiască un profil complet al unei persoane.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică atrage atenția asupra unui mit răspândit: „Eu nu păstrez informații sensibile online”. Realitatea este că „datele aparent banale pot fi exploatate de atacatori pentru a accesa conturi bancare, platforme online sau pentru a lansa atacuri personalizate”, avertizează specialiștii.

Pentru a reduce riscurile, DNSC recomandă limitarea informațiilor personale distribuite public, activarea autentificării cu doi factori pe conturile importante, utilizarea unor parole unice și complexe, precum și revizuirea periodică a setărilor de confidențialitate.
„Chiar dacă ție ți se par neimportante, datele tale pot deveni cheia către întreaga ta identitate digitală”, a precizat DNSC.

Americanii vor să modernizeze un poligon militar din sud-estul României. Este vorba despre poligonul de la Smârdan, din județul Galați. Acesta va deveni un poligon modern pentru tancuri.

Ambasada SUA anunță că în perioada 8-10 septembrie, reprezentanți ai U.S. Army PEO STRI au vizitat România, pentru a efectua o inspecție comună a poligonului de instruire Smârdan.

În colaborare cu ofițeri din Forţele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor.

Această colaborare marchează un alt pas important pentru consolidarea cooperării în domeniul securității dintre SUA și România și pentru garanția faptului că forțele noastre rămân pregătite, capabile și mai puternice împreună, a precizat Ambasada SUA la București.

Ministrul Educației, Daniel David, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar". Acesta va viza minimum 15.000 de elevi și 37.500 de cadre didactice din 176 de școli la nivel național.

Finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) reprezintă o inițiativă strategică pentru sistemul de învățământ preuniversitar, având ca obiectiv principal dezvoltarea alfabetizării funcționale a elevilor din ciclurile primar și gimnazial în cinci domenii cheie: lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală.

„În acest scop, vor fi proiectate și implementate intervenții integrate care includ elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național”, se arată în comunicatul emis marți de Ministerul Educației.

Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:
-minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național
-minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale în relație cu alfabetizarea funcțională

Proiectul va fi derulat pe o perioadă de 48 de luni, începând de pe 1 octombrie 2025, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației (IȘE) și parteneri din cinci județe: casele corpului didactic și inspectoratele școlare din Alba, Argeș, Dolj, Ilfov și Suceava.

Bugetul total al proiectului se ridică la 207.160.606,80 lei, iar finanțarea nerambursabilă din fondurile europene reprezintă 166.709.127,57 lei.
„O problemă esențială a sistemului nostru de educație este legată de nivelul ridicat de analfabetism funcțional, care devine un risc de securitate națională, vulnerabilizându-ne, ca țară, la manipulare (prin narațiuni conspiraționiste) și la subdezvoltare - ca societate bazată pe cunoaștere. Acest proiect completează și permite «pilotări experimentale» pentru demersurile instituționale recent introduse și anume programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: (1) consolidarea-fixarea competențelor; (2) dezvoltarea competențelor-țintă, nedezvoltate în demersul standard; (3) utilizarea competențelor în viața cotidiană și (4) dezvoltarea competențelor pentru performanță”, a comunicat ministrul Educației, Daniel David.