Ministerul Culturii a anunțat că va digitaliza patrimoniul cultural național prin proiectul ePatrimoniu. Este o inițiativă strategică menită să transforme modul în care patrimoniul cultural este administrat și valorificat în România, a transmis Ministerul Culturii.

„Cu o finanțare de peste 24 milioane euro, proiectul va aduce patrimoniul cultural mai aproape de cetățeni printr-o platformă digitală modernă, ușor de accesat și de utilizat. Cu o valoare eligibilă de 122.807.086,18 lei, proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, P2. Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, Acțiunea 2.2 E-guvernarea și digitalizarea în beneficiul cetățenilor, Măsura 2.2.3 Digitalizarea în cultură”, a transmis ministerul.
Proiectul este implementat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și are o durată de 36 de luni.

„ePatrimoniu va dezvolta o platformă digitală națională care va centraliza informațiile despre patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial și va permite furnizarea de servicii publice electronice pentru cetățeni, instituții și specialiști din domeniu”, au mai explicat reprezentanții Ministerului Culturii.
Platforma va înlocui procedurile administrative pe hârtie cu soluții digitale moderne, facilitând online servicii precum: eliberarea avizelor de intervenție asupra monumentelor istorice, autorizarea cercetărilor arheologice sau emiterea certificatelor de acreditare pentru experți.

„Patrimoniul cultural trebuie protejat și pus în valoare cu instrumente moderne, adaptate nevoilor prezentului. Prin proiectul ePatrimoniu, construim un sistem unitar, eficient și deschis, care va face accesul la informație mai rapid, iar deciziile administrative mai bine fundamentate. Este un pas major în direcția digitalizării serviciilor publice din cultură”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
La finalul perioadei de implementare, România va beneficia de un sistem digital unic, care va reuni, într-un singur loc, informațiile privind patrimoniului mobil și imobil din România, reducând semnificativ birocrația și îmbunătățind calitatea datelor disponibile. Se estimează că peste 65.000 de utilizatori – specialiști, funcționari, cercetători, organizații și cetățeni – vor folosi noile aplicații și servicii digitale puse la dispoziție prin platforma ePatrimoniu.

Ministerul Dezvoltării alocă 86.584.146,89 de lei pentru consolidarea seismică a șapte noi obiective de investiții, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, se acordă peste 74 de milioane de lei pentru creşterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice şi creşterea eficienţei energetice la sala de sport polivalentă din municipiul Vaslui, la Colegiul economic ”Maria Teiuleanu” din municipiul Pitești, la Școala gimnazială cu clasele I-VIII Bărăștii de Vede (jud. Olt), la Centrul de protecție socială din comuna Șușani (jud. Vâlcea), la sediul ISU "Anghel Saligny" Vrancea (punctul de lucru Panciu) și la căminul cultural din comuna Cungrea (jud. Olt).

Alte 12,4 milioane de lei sunt alocate pentru reabilitarea, consolidarea și modernizarea Școlii gimnaziale ”Mihai Eminescu” din satul Bănești, comuna Fântânele (jud. Suceava). Finanțarea acestui obiectiv este asigurată prin Programul național de investiții ”Școli sigure și sănătoase” – a precizat ministrul dezvoltării.

Piața Sfatului va fi punctul zero al Via Transilvanica. Brașovul devine astfel a treia poartă de plecare pe celebra potecă de drumeție care străbate România.
Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social și coordonatorul proiectului Via Transilvanica, împreună cu reprezentanții primăriei, a stabilit punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referință al traseului la Brașov. Zilele următoare vor fi stabilite toate cele 9 puncte de referință din traseul care străbate municipiul.

„Eu stau chiar pe locul pe care va fi borna din Brașov. Eu cred că este un dar foarte, foarte frumos pentru orașul Brașov. Din acest moment, când va fi instalată borna, el devine practic a treia poartă de intrare și de ieșire din Via Transilvanica, alături de Putna și Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica în general și orașul Brașov au fost deja foarte des puse laolaltă - și National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. Traseul începe de la Viscri și merge 170 de kilometri prin județul Brașov, până când ajunge aici. Practic, mă uitam la aceste articole care sunt foarte măgulitoare pentru țara noastră și Brașovul și Via Transilvanica reprezintă foarte frumos țara noastră. Cred că a fost o intuiție foarte bună și din partea lor, a fost o muncă susținută din partea echipei noastre. Le mulțumesc celor de la autoritățile locale care sunt parte din acest proiect. Via Transilvanica, din acest moment, eu deja v-am dăruit-o vouă, face parte din Brașov și aparține Brașovului. Nu este nici a fraților Ușeriu, nu este nici a Tășuleasa Social. El este cel mai bun ambasador pe care îl are România și sunt nespus de bucuros că ne aflăm acum pe locul viitoarei borne“, a declarat Alin Ușeriu.

În județul Brașov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri.

„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanță de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeași masă cu acestea și, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneț decât Via Transilvanica, și pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizații non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea națională este un lucru foarte prețios, că zona rurală trebuie luată în seamă și trezită la viață, și acest tip de experiență este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a explicat coordonatorul proiectului.
Via Transilvanica este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea inițiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni și comunități diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, și care să le ofere drumeților care aleg să străbată acest traseu trăiri și experiențe unice într-un cadru natural și cultural autentic, variat și cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât și internațional.

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al asociației Tășuleasa Social la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul „drumul care unește”. Via Transilvanica unește nu doar județele prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Amenajarea și întreținerea traseului și realizarea bornelor se bazează pe voluntariat și donații.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, are vești bune pentru România. Potrivit acestuia solicitarea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor PNRR a fost aprobată de parlamentarii europeni din comisia de specialitate.

„Succes major: apelul nostru pentru prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor a fost aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice. Totodată, am obținut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanțări europene. Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, pe care l-am coordonat în numele Comisiei pentru Bugete, a fost adoptat (63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 6 abțineri). Urmează votul final în plenul Parlamentului European de la Strasbourg”, a transmis Victor Negrescu.

Prin solicitare se propun următoarele:

Prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR
Transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare
Acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă și partenerii sociali
Mai multă flexibilitate pentru revizuirea planurilor în contextul geopolitic actual
Prioritate pentru investiții în educație și cultură
Implicarea autorităților locale, regionale și a Parlamentului EuropeanAplicarea normelor financiare clare pentru o implementare eficientăProtejarea banilor europeni prin combaterea fraudei și corupției

„Mulțumesc tuturor colegilor și co-raportorului meu din partea Comisiei pentru Afaceri Economice, Siegfried Muresan, pentru contribuția adusă în atingerea acestui rezultat! Luptăm pentru soluții reale și eficiente pentru România și întreaga Europă”, a precizat Victor Negrescu.

Compania Națională Aeroporturi București anunță că marți, 20 mai 2025, dă în folosință o nouă parcare la Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Parcarea are suprafața de 20.265 mp și este situată în proximitatea Terminalului Plecări.

Astfel, clienții vor avea din nou la dispoziție o parcare pe termen scurt adiacentă terminalului, în condițiile în care, în ultimele luni, lucrările la stația de metrou de pe magistrala M6 au condus la închiderea parcării ”Plecări”.
Odată cu punerea în folosință, pasagerii beneficiază de 671 noi locuri de parcare, parte dintre acestea urmând a fi prevăzute cu stații de încărcare electrică a mașinilor, infrastructura necesară fiind deja realizată.
Valoarea acestui contract a fost de 14.89 milioane lei.

Totodată, Compania Națională Aeroporturi București anunță că în această săptămână încep lucrările de construcție a unei noi parcări, prin care se vor amenaja 1.019 locuri de parcare.

Noua parcare care se va construi va fi supraetajată și va avea 4 niveluri.

Lucrările vor fi executate de compania Bog’Art SRL, iar contractul are valoarea de 79 milioane lei.

Clădirea Primăriei Municipiului București va fi deschisă publicului de Noaptea Muzeelor. Evenimentul va avea loc sâmbătă. Clădirea va putea fi vizitată între orele 18:00 și 24:00, iar accesul va fi gratuit.
Primăria Capitalei anunță că se alătură circuitului Noaptea Europeană a Muzeelor cu proiectul „Primăria deschisă”. Este a cincea participare consecutivă la eveniment, transmite instituția într-un comunicat.

La ediția din 2025, clădirea istorică a Palatului Ministerului Lucrărilor Publice, actualul sediu al Primăriei Municipiului București, va fi deschisă publicului larg, sâmbătă, până la miezul nopții.

„Bucureștenii și turiștii vor putea afla povești despre istoria clădirii prin intermediul tururilor ghidate, vor putea vizita trei expoziții dedicate patrimoniului arhitectural al orașului precum: expoziția de fotografie Intersecții în Cartierul Creativ, semnată de artistul Cornel Lazia – organizată de The Institute și Cartierul Creativ, expoziția Arhimagini Club A – realizată de arhitectul Mirel Leventer, și expoziția ce documentează procesul de restaurare și consolidare a unor clădiri importante ale Capitalei, prin imagini, planuri și desene menite să promoveze importanța unei abordări sustenabile în conservarea patrimoniului arhitectural pentru viitoarele generații – propusă de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic”, scrie în comunicatul PMB.

Tururile ghidate vor începe la fiecare 15 minute, iar ultima intrare va fi la ora 23:30. Accesul în clădire se va face în grupuri de câte 15-20 persoane, pe intrarea principală.

Vor fi organizate, de asemenea, concerte live susținute de trupa byron și DJ Live Set în curtea interioară a clădirii, unde participanții vor fi încurajați să devină creatori ai instalației „București Acum”. Participanții vor fi invitați să răspundă la întrebările „De ce iubești București?” și „Ce-ți dorești de la București?”, în scris sau prin desene.

Ministerul Culturii anunță o investiție majoră în patrimoniul din nordul Moldovei. Este vorba despre restaurarea fostei Prefecturi din Dorohoi, sediul actual al Muzeului de Științele Naturii.

Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, anunță demararea lucrărilor de restaurare, consolidare și punere în valoare a clădirii istorice cunoscute sub denumirea de fosta Prefectură a județului Dorohoi, care găzduiește în prezent Muzeul de Științele Naturii. Această clădire, clasificată ca monument istoric, este una dintre cele mai reprezentative construcții din patrimoniul cultural al regiunii și va beneficia, în următorii trei ani, de cea mai amplă intervenție de restaurare din ultimele decenii.

Valoarea totală a contractului de execuție este de 42.959.495,05 lei, inclusiv TVA, finanțarea fiind asigurată de Institutul Național al Patrimoniului prin Programul Național de Restaurare. Durata contractului este de 36 de luni, calculată de la data de 14 aprilie 2025, când a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Pentru anul 2025, în perioada aprilie–iunie, a fost alocată suma de 3.315.498,64 lei, a explicat Ministerul Culturii.

„Obiectivul general al proiectului este de a readuce clădirea la standardele de funcționare contemporane ale unei instituții muzeale, păstrând în același timp caracterul său istoric. Lucrările prevăd consolidarea structurală, restaurarea arhitecturală și reconfigurarea spațiilor interioare pentru a răspunde nevoilor actuale ale publicului și ale personalului muzeal. Etajul clădirii va găzdui expoziția permanentă de științele naturii, sala de onoare va fi transformată în auditorium, iar în proximitatea scării de onoare se vor amenaja o sală de conferințe și o sală pentru educație muzeală. Parterul va fi dedicat expozițiilor de artă contemporană, iar subsolul va cuprinde laboratoare de cercetare și conservare, spații tehnice, depozite și o zonă de carantină pentru obiectele de patrimoniu”, a transmis Ministerul Culturii.

Prin această investiție, autoritățile locale și centrale își asumă nu doar conservarea unei clădiri de patrimoniu, ci și revitalizarea culturală a municipiului Dorohoi. Restaurarea fostei Prefecturi contribuie la dezvoltarea unui centru cultural modern, accesibil și orientat către comunitate, cu potențial real de a atrage public, de a stimula turismul și de a genera un impact pozitiv în plan educațional și economic, a precizat Ministerul Culturii.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale continuă procesul de transformare a serviciilor de ocupare din România, printr-un proiect de anvergură dezvoltat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă –

„SMART SPO – Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor”, cu o finanțare de 183 milioane de euro din fonduri europene.
Este primul proiect din România al unei instituții publice care beneficiază de finanțare în baza principiului „Financing Not Linked to Costs (FNLC)”, mecanism ce presupune că rambursarea cheltuielilor se va realiza odată cu atingerea rezultatelor propuse prin proiect.

„Prin acest proiect, ne propunem să reconstruim din temelii Serviciul Public de Ocupare, atât în privința calității serviciilor oferite cetățenilor și angajatorilor, cât și în privința resursei umane, infrastructurii și vizibilității. Ne dorim o instituție modernă, profesionistă, orientată spre nevoile reale ale pieței muncii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Proiectul include: formarea profesională a 1.840 de angajați SPO, noi sau existenți, identificarea și sprijinirea a 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sprijinirea a 21.750 de angajatori prin servicii personalizate, elaborarea Strategiei SPO și a unui Plan de implementare modern, adaptat la realitățile pieței muncii, modernizarea spațiilor SPO pentru întâlniri cu publicul, partenerii și mass-media și o campanie națională de informare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că a fost redactată propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor PNRR. Propunerea a fost inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, coordonat în calitate de raportor de Victor Negrescu.

„Vești bune de la Bruxelles! Miliarde de euro și proiectele din PNRR ar putea fi salvate. Propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență este inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, pe care l-am coordonat în calitate de raportor”, a anunțat Victor Negrescu pe Facebook.

Practic, legislativul european va solicita Comisiei Europene și statelor membre revizuirea regulamentului MRR, deschizând calea unor negocieri decisive care pot ajuta România.

„După intense negocieri, am convenit asupra unei forme de compromis prin care se solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature, cu șansa de a fi finalizate conform evaluării Comisiei Europene, precum și posibilitatea de a transfera proiectele către alte programe de finanțare europene. Această formă a textului urmează să fie votată în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Economice. Sper ca celelalte grupuri politice să susțină acest pas esențial, care salvează nu doar fondurile europene, ci și rezultatele unui mecanism vital pentru Europa”, a precizat Victor Negrescu.

Proiectul pentru construcția unui spital nou la Galați a intrat în evaluare pentru finanțare europeană. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, la postul de radio Pro Lider FM.

Conform planului, noua unitate medicală va fi construită în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf.Apostol Andrei. Investiția este de aproximativ 200 milioane de euro.

„În sfârșit, proiectul nostru este evaluat de comisiile de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Sănătății. Suntem primii care am depus proiectul de finanțare, avem un punctaj foarte bun și sper să obținem finanțarea cât mai curând. Tot ce a ținut de noi s-a făcut, inclusiv licitația pentru lucrări cu clauză suspensivă. Imediat ce obținem finanțarea, putem începe lucrările", a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Proiectul arată că viitorul spital va avea 375 de paturi, din care 260 pentru spitalizarea continuă, 61 de paturi ATI, 20 de săli de operație și o suprafață desfășurată totală de peste 96.000 mp.