Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi, a transmis șeful Guvernului.

Mesajul a fost transmis joi, 26 iunie. Ilie Bolojan a menționat evenimentele importante prin care a trecut România sub tricolor.

„Drapelul național este un simbol al identității noastre și al unității naționale. Cele trei culori – albastru, galben și roșu – au însoțit poporul român în momentele decisive ale istoriei: de la Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor, la câștigarea Independenței, marile războaie mondiale, până la integrarea în Uniunea Europeană și NATO”, a spus Ilie Bolojan.

Drapelul face legătură și cu viitorul.

„Sub tricolor, România și-a afirmat suveranitatea, a construit democrația și a celebrat performanțele cetățenilor săi. Drapelul, alături de celelalte simboluri naționale, leagă trecutul plin de sacrificii de viitorul pe care îl construim împreună. România va reuși dacă rămânem uniți și dacă statul, prin toate componentele sale, acționează cu respect și responsabilitate față de cetățeni. La mulți ani, România! La mulți ani, Drapelului Național!”, a precizat Ilie Bolojan.

Militarii răniți din echipa INVICTUS România vor duce steagul tricolor pe Vârful Omu cu ocazia Zilei Drapelului Național. Evenimentul va avea loc joi. Alte ceremonii dedicate Zilei Drapelului Național se vor desfășura în garnizoanele militare.

MApN anunță că Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită joi, în București, de la ora 10.00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, în zona Palatului Cercului Militar Național.
În cadrul acestui eveniment, organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București, Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național al României.

Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară.

De asemenea, cu ocazia Zilei Drapelului Național, militarii răniți din echipa INVICTUS România vor marca evenimentul printr-o ascensiune pe Vârful Omu. Această inițiativă va culmina cu desfășurarea unui drapel național, de aproximativ 100 m, de către militari, voluntari Invictus și civili, simbolizând unitatea națională.

Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 și se sărbătorește, în fiecare an, la data de 26 iunie.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).
În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.
De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

În fiecare zi din acest mandat am fost determinat să fac diferența. Acum, la final, am convingerea că las în urmă o instituție mai eficientă, mai transparentă și mai aproape de oameni decât am găsit-o.

În doar 6 luni, am pus în mișcare investiții de 1,9 miliarde de euro în viitorul României. Iată doar câteva dintre proiectele cheie:

Fostul ministru a explicat modul în care au fost distribuite investițiile și a arătat care au fost principalele realizări ale mandatului său.

„Peste 1 miliard de lei pentru industria de apărare – cel mai mare buget din istorie
220 milioane dolari investiție parafată pentru producția de muniție standard NATO (tancuri Abrams și obuziere de 155mm)
Peste 600 milioane euro deblocate în 3 proiecte strategice de minerit – magneziu, grafit, cupru
100 milioane euro pentru digitalizare – 4 proiecte majore, inclusiv interoperabilitatea care elimină drumurile la ghișeu
Operaționalizarea Cloud-ului Dedicat – infrastructura digitală care conectează bazele de date ale administrației
Lansarea Start-Up Nation 2025 – 450 milioane euro, 100% fonduri europene pentru tinerii antreprenori
Simplificarea procedurilor și reducerea birocrației

Propunerea Black Sea GigaFactory – proiect de 5 miliarde euro ce poate transforma România într-un hub de tehnologii emergente.”

Bogdan Ivan a fost înlocuit în funcția din fruntea Ministerului Economiei de Radu Miruță (USR). Ivan a preluat poziția de ministru al Energiei în Guvernul Bolojan.

Sute de blocuri din București rămân fără apă caldă din cauza unor lucrări. Anunțul a fost făcut de compania Termoenergetica.

Conform anunțului de luni, în următoarele zile se vor efectua lucrări de înlocuire, modernizare și de reparații pe conductele rețelei termice, în mai multe zone din Capitală.
Pe Bulevardul Theodor Pallady, din Sectorul 3, se vor face lucrări de reparație a conductelor prin înlocuirea a aproximativ 10 metri liniari de țeavă. Lucrările se vor desfășura în intervalul 23 iunie 2025, ora 08:00, până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Pentru realizarea lor, se impune sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă de consum către 1 punct termic (7 blocuri și 1 obiectiv industrial). Conducta din această zonă a fost pusă în funcțiune în anul 1973, având 52 de ani de funcționare.

Pe Șoseaua Mihai Bravu din Sectorul 3 se vor face lucrări de modernizare. Lucrările se vor desfășura în intervalul 23 iunie 2025, ora 08:00, până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Pentru realizarea lor, se impune sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă de consum către 11 puncte termice (197 blocuri și 2 obiective industriale). Conducta din această zonă a fost pusă în funcțiune în anul 1975 și are 50 de ani de funcționare.
În zona Calea Rahovei din Sectorul 5 vor avea loc lucrări de reparație a conductelor, care impun sistarea furnizării agentului termic pentru apă caldă către 37 puncte termice (625 blocuri) începând din data de 23 iunie 2025, ora 08:00 până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei din această zonă este 1987, această porțiune de rețea având aproape 40 de ani de funcționare.

În zona intersecției străzii Valea Cascadelor cu Bulevardul Iuliu Maniu din Sectorul 6 se vor face lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic către 4 puncte termice (44 de blocuri și 3 agenți economici). Perioada activității va fi din 23 iunie ora 9:00 până în data de 26 iunie 2025, ora 23.00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare tronsonului menționat este anul 1982, această porțiune de rețea având aproape 45 ani de funcționare.
Și în zona Bulevardului Iuliu Maniu din Sectorul 6 se vor face lucrări de reparații care impun sistarea furnizării agentului termic pentru punctul termic care alimentează un număr de 7 blocuri. Perioada activității va fi din data de 23 iunie 2025, ora 09:00 până în data de 27 iunie 2025, ora 23:00. Anul de punere în funcțiune a conductei corespunzătoare racordului menționat este anul 1989, această porțiune de rețea având 36 ani de funcționare.
Compania mai anunță că termenele inițiale de repunere în funcțiune a sistemului de termoficare sunt estimate înainte de deschiderea șantierelor și decopertarea galeriilor. Finalizarea lucrărilor depinde de complexitatea acestora, care este în directă legătură cu starea de degradare a conductelor.

Platforma de mediu pentru București susține că bucureștenii respiră un aer tot mai toxic. 60% din poluare vine din trafic, avertizează specialiștii. Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București

Potrivit sursei menționate, starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.

121 de cetățeni români din zona de conflict armat din Orientul Apropiat și membri de familie ai acestora au ajuns vineri dimineață în România. Este vorba despre evacuare coordonată de autoritățile române.
În total, sunt evacuate din zona de conflict militar 158 de persoane, cetățeni români și membri ai familiilor acestora, care au cerut sprijin autorităților române.

121 persoane au ajuns la București, iar alte 37 se află în siguranță în drum spre țară și urmează să sosească în România în următoarele ore.
Operațiunea s-a desfășurat cu avioane militare românești, care au aterizat într-o țară vecină zonei de conflict pentru a-i prelua pe cetățeni. Aceștia au fost transportați inițial din zona periculoasă cu mașini, pe rute sigure, cu ajutorul diplomaților români din regiune.

În prealabil, cetățenii români au fost transferați din zona de conflict armat prin mijloace auto pe rute sigure, prin grija și demersurile personalului diplomatic din regiunea respectivă, după ce au organizat un permanent contact și comunicare cu cetățenii din zona de conflict care și-au manifestat dorința de fi repatriați.

Au fost luate, de asemenea, conform legilor în vigoare, măsuri de protecție a siguranței naționale prin verificarea tuturor persoanelor evacuate la intrarea pe teritoriul național.
Guvernul, coordonat, prin ministerele de linie, misiunile diplomatice și consulare și serviciile de informații ale statului, va continua demersurile de asistență a cetățenilor români din zona de conflict armat și va desfășura, după caz, și alte misiuni de evacuare, în măsura în care situația și solicitările cetățenilor români o impun cu necesitate.

România a înregistrat progrese semnificative în transformarea digitală, potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii dedicată liderilor digitalizării din Uniunea Europeană, desfășurată în Polonia.

Președintele ADR a evidențiat avansurile obținute în domeniul serviciilor publice electronice, digitalizării IMM-urilor și interoperabilității platformelor guvernamentale: „Obiectivul nostru este ca fiecare cetățean să poată interacționa 100% online cu statul român. Vom continua investițiile strategice, folosind toate liniile de finanțare disponibile”.

Documentul arată că România a înregistrat o creștere de 20,2% în digitalizarea serviciilor publice esențiale, semnificativ peste media UE de 3,6%.
De asemenea, serviciile publice transfrontaliere au crescut cu 45,1%, față de o medie europeană de 4,3%, iar pentru mediul de afaceri, România a raportat o creștere de 10,2% în serviciile naționale și 26% în cele transfrontaliere, depășind cu mult media UE de 0,9%.

ADR a anunțat și prioritățile următoare pentru digitalizarea administrației publice: interoperabilitate, arhitectură informațională unitară, portofel digital, securitate cibernetică și integrarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Raportul prezentat la nivel european vine în contextul în care 21,8% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat componentelor digitale, reflectând angajamentul României față de accelerarea digitalizării.

Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit marți acordul de mediu. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul a subliniat importanța demersului deoarece este vorba despre un obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii.

„După ani lungi de așteptare, întârzieri și blocaje constante cauzate de procesele pe bandă rulantă ale câtorva organizații de mediu, Livezeni-Bumbești primește azi, în sfârșit, Acordul de Mediu! Este vorba despre un proiect vital, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care va genera anual 283 GWh energie curată și accesibilă pentru români și economia românească. Anul viitor putem finaliza lucrările, cel puțin la treapta Dumitra, unde gradul de finalizare este de 98%. Nu ne lăsăm până nu vom pune în funcțiune acest obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii”, a anunțat pe Facebook Sebastian Burduja.

Ministrul a mai spus că „independența energetică a României nu este negociabilă și nici nu cedăm vreun milimetru în fața șantajului energetic de la Est”.
„Am simțit disperarea localnicilor, care își doresc această investiție și nu înțeleg de ce cineva ar bloca aceste proiecte, care sunt aproape gata, invocând un presupus impact asupra mediului, pentru un rest de execuție infim. Le-am promis că mergem până la capăt pentru dreptul românilor de a-și produce singuri energia”, a precizat Burduja.

Administrația Prezidențială a anunțat că joi, la Palatul Cotroceni, vor avea loc consultări cu liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru.

„În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, a invitat la Palatul Cotroceni președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc joi, 19 iunie 2025, după următorul program:
Ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 11:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Ora 12:00 - Partidul Național Liberal (PNL);
Ora 12:30 - Uniunea Salvați România (USR);
Ora 13:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
Ora 13:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
Ora 14:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
Ora 14:30 - Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.