Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunţat că trei sectoare ale viitorului Drum de mare viteză Filiaşi-Lugoj au câştigător desemnat. O asociere de proiectanţi români şi italieni au câştigat contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate. 

„O asociere de proiectanți români și italieni a câștigat contractele pentru elaborarea studiilor de fezabilitate:

1. Contractul pentru Sectorul Filiași- Drobeta Turnu Severin
Valoare: 19,912 milioane de lei (fără TVA) Termen: 20 de luni de la semnare (din care 18 luni sunt alocate Studiului de Fezabilitate).

2. Contractul pentru pentru Sectorul Drobeta Turnu Severin - Domașnea
Valoare: 32,850 milioane de lei (fără TVA)
Termen: 28 de luni de la semnare (din care 26 de luni sunt alocate Studiului de fezabilitate).

3. Contractul pentru pentru Sectorul Domașnea- Caransebeș
Valoare: 17,908 milioane de lei (făra TVA) Termen: 24 de luni de la semnare (din care 22 de luni sunt alocate Studiului de Fezabilitate)”, a transmis ministrul Grindeanu, pe Facebook.

Semnarea contractelor va fi posibilă în termen de 10 zile dacă nu vor fi depuse contestații.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis, într-o postare pe Facebook, că nicio Unitate de Producție a energiei electrice pe bază de cărbune nu va fi închisă. 

,,Nu închidem nicio Unitate de Producție a energiei electrice pe bază de cărbune, ci, din contră, investim în modernizare și ne pregătim pentru viitor. De aceea vreau să le mulțumesc colegilor deputați pentru voturile de adoptare a legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.”, a scris Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, prin această lege se instituie măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii și conservării capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente, stabilirea surselor de finanţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a măsurilor pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galați, Costel Fotea, anunță o nouă ieșire a Caravanei mobile de donare de sânge prin localitățile gălățene.

„Anul trecut, împreună cu Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Galați lansam acest proiect de suflet – o caravană mobilă de donare de sânge în județul nostru.

De atunci, sute de oameni, unii aflați la zeci de kilometri de municipiul Galati, au putut astfel să doneze sânge și să salveze vieți”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Mai mult, mulți gălățeni au aflat pe loc că au probleme medicale și au fost îndrumați imediat către medicul de familie. Această caravană minune a ajuns ultima oară la Frumușița, iar săptămâna viitoare va ajunge la Independența.

„Suntem printre ultimii în Europa la donare de sânge, iar cu un gest simplu putem face miracole. Sunt mulți bolnavi care au nevoie de sânge pentru a trăi, iar donând o singură dată putem salva pâna la trei vieți”,a  transmis Costel Fotea.

Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs despre schimbările climatice la Summitul implementării climatice din cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh (Egipt).

Discursul integral al președintelui Klaus Iohannis:

„Vremurile pe care le trăim sunt cele mai dificile în decursul unei generații. Ne confruntăm cu un război pe continentul european care are efecte globale, insecuritate energetică, penurie alimentară și instabilitate economică. Acestea, însă, nu ar trebui să ne distragă atenția de la schimbările climatice. Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esențială pentru abordarea multora dintre aceste provocări și pentru protejarea bunăstării generațiilor prezente și cele viitoare.

Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană, cu consecințe asupra sănătății umane, a naturii și a economiei. Țara mea, România, s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă, cu implicații negative asupra alimentării cu apă, a producției hranei și a generării de electricitate. Așadar, eforturile de adaptare sunt cruciale pentru creșterea rezilienței atât a societăților, cât și a ecosistemelor care se confruntă cu riscuri climatice.

România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. Trebuie să asigurăm o tranziție climatică ordonată, cu multiple beneficii: investiții în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea economiei verzi și crearea de locuri de muncă.

În plus, accesul la energie la prețuri accesibile poate fi asigurat prin investiții în capacități de producție a energiei cu emisii reduse de carbon, în rețele energetice reziliente și prin asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru energiile regenerabile.

Costul lipsei de acțiune în domeniul climei depășește cu mult costul acțiunii. Schimbările climatice generează pierderi și daune economice și non-economice în întreaga lume.

Cei mai puternici aliați pe care îi avem în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetățenii noștri. Trebuie să îi pregătim și să le dăm putere pentru a face față acestei lupte.  Tinerii din România sunt foarte motivați să acționeze în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice, iar această dedicare ar trebui să reprezinte pentru noi toți o sursă de inspirație.

Cred cu tărie în puterea educației de a genera un comportament prietenos cu clima. Sistemele de educație și de cercetare trebuie să fie mai bine aliniate la obiectivele climatice și să îi înzestreze pe cetățenii noștri, în special pe tineri, cu competențele necesare într-o economie și o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Aștept cu nerăbdare un rezultat cuprinzător al COP27. În încheiere, vă invit să lucrăm împreună în acest sens, cu dăruire și hotărâre!”, a declarat președintele Iohannis.

Consiliul Județean Galați va depune pe fonduri europene, în această lună, un proiect de dotare cu aparatură medicală a Ambulatoriului de Specialitate de la Spitalul “Anton Cincu” din Tecuci, în valoare de 6.780.647 de lei.

 “Aducem aparatură medicală care nu exista până acum, înlocuim vechile echipamente și creăm condiții moderne de diagnostic și tratament. Asta facem de câțiva ani pentru toate spitalele aflate în coordonare și nu ne vom opri aici. În perioada următoare, vom depune noi proiecte cu bani europeni pentru achiziționarea de aparatură medicală.

Un proiect extrem de important și de necesar este cel de dotare cu aparatură medicală a Ambulatoriului Spitalului <Anton Cincu> din Tecuci, unitate medicală preluată de către Consiliul Județean la începutul acestui an.

Vorbim de sute de echipamente medicale, piese de mobilier și dispozitive IT, inclusiv mai multe ecografe, un tomograf în coerență optică, un mamograf digital și un aparat de radiologie.

Din păcate, în ultimele decenii, la această unitate medicală nu s-au făcut investiții majore, astfel că multe dintre aceste echipamente vor fi aduse pentru prima oară la Tecuci.

Mai mult, pentru că infrastructura spitalului este veche, am lansat deja procedura de proiectare pentru a construi o clădire nouă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Acest proiect va fi depus spre finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, sunt în pregătire proiecte similare și pentru Ambulatoriile de Specialitate de la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf.Apostol Andrei” și Spitalul Orășenesc “Târgu Bujor”.

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului interministerial de coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, la care au participat ca invitați și oficiali din partea Comisiei Europene. Mesajele prim-ministrului s-au concentrat pe aspecte care țin de îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, în noul context creat de crizele suprapuse cu care se confruntă întreaga Europă.

Șeful Executivului a reafirmarea angajamentului neechivoc față de îndeplinirea obligațiilor aferente PNRR. Acesta a solicitat miniștrilor să găsească soluții pentru implementarea jaloanelor necesare în vederea avansării celei de-a doua cereri de plată. Reformele pe care le implică PNRR contribuie la creșterea rezilienței României, inclusiv prin pregătirea societății și economiei pentru viitor.

”Așa cum i-am transmis de curând și doamnei președintă a Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, în cadrul vizitei pe care am efectuat-o la Bruxelles, ne menținem dorința pentru un dialog cât mai strâns cu experții Comisiei și apreciem cooperarea eficientă pe care am avut-o până acum”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

PNRR a fost gândit ca un instrument de răspuns la criză, care să accelereze redresarea post-pandemie și că în momentul aprobării lui, în septembrie 2021, Europa nu se confrunta cu suprapunerea crizei energetice cu criza inflației și cea de securitate generată de războiul din Ucraina, a reamintit șeful Executivului, considerând, prin urmare, că anumite jaloane vor trebui ajustate pentru a răspunde astfel crizei multiple.

”Cred că este o expresie a rezilienței Uniunii însăși capacitatea de a-și ajusta răspunsul acolo unde este absolut necesar. România consideră foarte important RePower EU, ca instrument de răspuns la criza energiei, dar și pentru asigurarea independenței strategice a Uniunii mai ales în ceea ce privește importul de energie din Rusia. Reflectarea acestuia în PNRR va trebui să aibă și un impact în ceea ce privește asigurarea capacității statelor membre de a răspunde provocărilor generate de evenimente geopolitice accelerate de la începutul acestui an ”, a punctat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 7-8 noiembrie 2022, la Summitul implementării climatice (Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit), care va avea loc în contextul celei de-a 27-a Conferințe a Părților Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), la Sharm El-Sheikh, Republica Arabă Egipt.

„Președintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată și în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfășoară la cel mai înalt nivel, în prezența a peste 100 de șefi de stat și de guvern. Totodată, la COP27 sunt așteptați numeroși reprezentanți ai unor organizații internaționale, ai societății civile, mediului academic și de afaceri”, a transmis Administrația Prezidențială.

În cadrul Summitului, Președintele României va susține Declarația Națională și va participa la întâlniri multilaterale și bilaterale care vizează promovarea cercetării și inovării  pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de schimbările climatice.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va coprezida alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice, la care vor participa șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și state partenere, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale. Această dezbatere, organizată la inițiativa Președintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administrației Prezidențiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.

„Plecând de la rezultatele COP26, din 2021, din Regatul Unit al Marii Britanii, care s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow – convenție care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea creșterii temperaturii medii globale –  viziunea Președinției egiptene a COP27 este de a trece de la negocieri și planificare la implementare”, a mai precizat Administrația Prezidențială.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, susține angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris, cu obiectivul intermediar de reducere până în anul 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelul atins în 1990.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, susține că  este o mare onoare pentru oricine să candideze pentru funcţia de preşedinte al României, însă el nu este dornic să candideze şi nici nu se află pe vreo listă a PSD.

”Am spus un lucru şi aş dori să îl repet, am spus că trebuie să existe două elemente, primul este să ai sprijinul politic al unui partid şi nu se pune problema în acest moment, pentru că mai sunt cel puţin doi ani până la aceste alegeri. (…)Eu am spus că am un proces în care analizez aceste lucruri, că niciodată nu poţi să excluzi o astfel de oportunitate care este o mare onoare, dar asta nu înseamnă că eu sunt în vreun fel dornic sau sunt pe vreo listă ca să candidez din partea PSD. Este o speculaţie, eu am citit reacţiile din presă ulterioare declaraţiei şi nu au reflectat, din păcate, ceea ce am spus eu cu adevărat”, a declarat Alexandru Rafila, la Antena 3. 

Consiliul Județean Galați a fost anunțat de către Institutul Național al Patrimoniului, din cadrul Ministerului Culturii, că proiectul de consolidare, restaurare și reabilitare a Casei Memoriale Costache Negri (Conacul de la Mânjina) a fost declarat câștigător și este inclus pe lista de investiții.

„Este o veste extraordinară, pentru că vom reuși astfel să redăm strălucirea de altădată a Conacului de la Mânjina, acolo unde aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care a făcut posibilă Unirea Principatelor”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Conacul familiei lui Costache Negri a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. Ultimele reparații importante s-au făcut în 1996, iar în 2013 conacul a fost afectat de inundațiile din zonă.

Valoarea acestei ample investiții este de peste 4,4 milioane de lei.