Premierul român Marcel Ciolacu a prezidat marți, împreună cu prim-ministrul din Bavaria Markus Söder, o ședință comună de guvern. În cadrul acesteia s-a discutat despre alegeri, economie, securitate, comunitate. Părțile au semnat un memorandum.

Ședința comună a guvernelor din România și Bavaria a avut loc marți.
Marcel Ciolacu a ajuns luni, la München, la invitația șefului guvernului bavarez, Markus Söder „pentru a celebra împreună împlinirea a 25 de ani de cooperare instituționalizată între România și Bavaria”. Marți cei doi lideri au avut discuții și apoi au prezidat ședința comună a celor două guverne.

„Prezența mea aici este dovada relațiilor excelente de cooperare dintre România și Bavaria și vine în continuarea vizitei Prim-ministrului Markus Söder la București, în luna februarie a anului trecut, când declarația noastră guvernamentală comună a fost adaptată la contextul actual. Prin aceasta s-a impulsionat inclusiv reluarea lucrărilor Comisiei mixte guvernamentale România-Bavaria. Împreună cu miniștri români și deputatul minorității germane, am luat parte la prima ședință comună de guvern dintre România și Bavaria, în care am abordat o gamă largă de subiecte, de la dosare de politică externă și europeană, la agenda de securitate, cooperare economică, cooperare pe linie de afaceri interne, afaceri sociale și muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cei doi lideri au mai discutat despre alegeri, extinderea UE, spațiul Schengen și războiul din Ucraina. În timpul evenimentului, miniștrii economiei român și bavarez au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor.

Europarlamentarul Mihai Tudose a comentat rezultatul alegerilor de duminică pentru Primăria Capitalei. Două partide aflate la putere au fost înfrânte de un independent, asta înseamnă democrație, a spus Tudose.

Liderul PSD a făcut comentariile după aflarea primelor estimări privind votul de duminică din București.

„Ce să fac? Să le reproșez bucureștenilor că așa au votat? Până la urmă e un exercițiu democratic și nu e decât o probă că în România democrația chiar funcționează. Apropo de domnul Cioloș care a cerut observatori că se fură alegerile. Adică două partide aflate la putere au fost înfrânte de un independent. Asta înseamnă democrație”, a explicat Mihai Tudose.

Reprezentantul PSD mai spune că partidul său și-a învățat lecția în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare din acest an.
„Domnul Nicușor Dan a fost independent, dar cu trei partide în spate”, a precizat Tudose.
Candidatul independent Nicușor Dan a câștigat fără emoții alegerile pentru Primăria Capitalei. Candidata PSD, Gabriela Firea, s-a situat pe locul doi.

Guvernul a adoptat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române. Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică, a declarat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Proiectul realizat de Ministerul Justiției și aprobat de miniștri va fi trimis Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.

„Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiției este așteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluții care derivă din procesul de aderare la Visa Waiver și din obiectivele asumate prin PNRR. În sens mai larg, o intervenție legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realitățile actuale. Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoană care dorește să devină cetățean român. Însă, foarte important, în egală măsură va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude. Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență, vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens”, a transmis Alina Gorghiu.Principalele modificări aduse de proiect vizează următoarele aspecte:

-Intervenții punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver.
-Digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.
-Cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.
-Identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport.
-Armonizarea reglementărilor naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte.
-Asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.

Guvernul a emis o hotărâre prin care obligă autoritățile locale să identifice terenurile cu ambrozie. Decizia stabilește că autoritățile locale vor fi obligate nu doar să identifice terenurile cu ambrozie ci și să someze proprietarii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Rxecutivului, Mihai Constantin.

„Semnalez o Hotărâre ce include măsuri pentru combaterea ambroziei, buruiană ce provoacă forme alergice severe, inclusiv <febra de fân>. Hotărârea aprobată de Guvern menține obligativitatea ca autoritățile administrației publice locale să identifice anual terenurile infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a acestora și să someze proprietarii sau deținătorii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii”, anunță purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Hotărârea de Guvern reglementează și alte aspecte, printre care obligativitatea distrugerii buruienii ambrozia pe tot parcursul anului, posibilitatea ca proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole să solicite autorităților administrației publice locale să efectueze lucrările de combatere a buruienii, contra cost, în cazul în care, motivat, aceștia nu o pot distruge.

Totodată, autoritățile administrației publice locale pot să efectueze lucrările de combatere a buruienii ambrozia, acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale.

„În cazul în care proprietarii nu distrug ambrozia, nici după avertismentul autorităților, se aplică amenzi contravenționale de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 10.000 lei la 20.000 lei în cazul persoanelor juridice”, a precizat Mihai Constantin.

Exercițiul Ramstein Legacy 24 (RALY24), din domeniul apărare aeriană și antirachetă integrată (Integrated Air and Missile Defense - IAMD), a fost deschis marți, 4 iunie, la Școala de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia.

În România, exercițiul se desfășoară în perioada 3-14 iunie și angrenează 1.300 de militari din România și din nouă state aliate (Cehia, Franța, Germania, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Turcia, Ungaria), care vor opera sisteme de rachete PATRIOT, HAWK, respectiv aeronave F-16, IAR-330, IAR-99, YAK-52 românești și alte echipamente de apărare aeriană cu baza la sol, sisteme de comandă-control, precum și aeronave militare ale națiunilor participante.

MApN susține că RALY24 contribuie la creșterea interoperabilității între detașamentele IAMD, exersează tactici, tehnici şi proceduri aliate de acțiune în cadrul unei operații defensive.
Un obiectiv național în derularea exercițiului îl constituie finalizarea procesului de operaționalizare a celui de-al doilea sistem PATRIOT care, prin executarea tragerilor reale în poligonul din Capu Midia, va fi certificat „gata pentru îndeplinirea unei misiuni (mission capable)”.

În perioada 3-9 iunie, are loc dislocarea structurilor în facilitățile de instruire din România, în perioada 10-14 iunie sunt planificate antrenamentele tactice cu și fără trageri de luptă, iar în perioada 14-16 iunie, programul prevede redislocarea detașamentelor în locațiile de dispunere la pace.

Ramstein Legacy 24, condus de Comandamentul Aerian Aliat (AIRCOM), se desfășoară în România și Bulgaria și urmărește antrenarea unei structuri multinaționale IAMD într-o operație de apărare a teritoriului și populației prin testarea sistemului de comandă-control, avertizarea timpurie aeropurtată și angajarea prin manevră și foc (trageri reale sol-aer).
În România, exercițiul este conectat la platforma națională de instruire multi-domeniu de nivel operativ-tactic DACIA 24, care se derulează în perioada 13 mai-17 iunie. DACIA 24 urmărește antrenarea efectivelor pentru executarea de operații întrunite în sprijinul apărării colective, a transmis MApN.

Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, anunță o investiției de 50 de milioane de lei pentru transformarea digitală a autorităților locale. 1000 de primării și consilii județene vor fi digitalizate, susține Ivan.

„Digitalizăm 1000 de primării și consilii județene! Finanțăm cu 50 de milioane de lei transformarea digitală a autorităților locale și aducem beneficiile digitalizării în instituțiile cu care românii interacționează cel mai des. Prin programul aprobat de Guvernul României la propunerea MCID, ne asigurăm că platformele informatice ale ministerelor, consiliilor județene și ale primăriilor vor vorbi aceeași limbă și vor face schimb de date automat. Acest limbaj digital comun al sistemelor informatice înseamnă pentru români: zero drumuri inutile, zero cozi la ghișee, zero dosare cu șină”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul Cercetării a explicat ce se va realiza cu fondurile anunțate.

Finanțăm cu aceste fonduri de la bugetul de stat: interconectarea sistemelor informatice ale primăriilor și consiliilor județene cu http://xn--ghieul-5lc.ro/, platforma de plăți online a statului; dezvoltarea de interfețe standardizate pentru dialogul cu cetățeanul, site-uri care să fie simple și accesibile prin câteva clickuri, așa încât românii să utilizeze ușor și sigur serviciile publice electronice; consolidarea securității cibernetice la nivelul administrației locale, pentru că serviciile digitale locale sunt cele mai accesate de cetățeni; achiziția echipamentelor IT pentru creșterea capacității administrative”, a precizat Ivan.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), a suplimentat în acest an cu 42% probele de legume și fructe din producția autohtonă ce vor fi verificate, față de aceeași perioadă a anului 2023. Măsura a fost dispusă întrucât suntem în plin sezon de comercializare a legumelor și fructelor românești, având ca obiectiv principal verificarea acestora din punct de vedere al conformității și al siguranței pentru consum.

Astfel, începând cu luna mai și până în 31 august a.c., numărul de probe care vor fi verificate a fost suplimentat cu 181, față de numărul de probe verificate în aceeași perioadă a anului trecut. Mai exact, pentru urmatoarele legume și fructe: tomate, castraveți, ardei, cireșe, căpșune, caise, pepeni și zmeură vor fi prelevate și analizate 615 probe, față de 434 probe ce au fost verificate în aceeași perioadă a anului 2023.

De asemenea, până pe 5 iulie, ANF a demarat acțiunea „Cireașa și Căpșuna”. În cadrul acestei acțiuni, vor fi prelevate pentru analize de laborator peste 200 de probe (214 probe) de cireșe și căpșune în plus față de Programul Național de Monitorizare, în scopul verificării conformițății, pentru a nu prezinta niciun risc pentru consumatori. Probele vor fi prelevate atât din piețele bucureștene, cât și din fiecare reședință de județ.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a prezidat marți Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE, care reunește reprezentanții principalelor ministere, instituții și autorități publice implicate în procesul de aderare.

Membrii Comitetului Național au analizat evoluțiile procesului de aderare a României la OCDE și prioritățile pentru perioada următoare. În intervenția sa, premierul Marcel Ciolacu a trecut în revistă progresele realizate de la ultima reuniune din noiembrie 2023, punctând lansarea la 12 martie 2024 a Studiului economic al României 2024, în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann, obținerea primului Aviz formal din cele 26 de avize prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și evaluarea României în aproximativ 20 de formate de lucru ale Organizației.

În privința priorităților pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu a evidențiat importanța punerii în aplicare a recomandărilor primite din partea comitetelor organizației, pentru alinierea la standardele OCDE în materie de legislație, politici și practici. De asemenea, a subliniat importanța pregătirii participării la cele peste 15 evaluări de aderare prevăzute până la finalul anului (în domeniile concurență, asigurări și pensii private, substanțe chimice, afaceri sociale, comerț, educație, politica digitală, știință și cercetare, sănătate, pescuit).

„Mă bucur să constat că recomandările din Studiul economic al OCDE sunt corelate cu obiectivele programului nostru de guvernare, axat pe modernizarea economică și socială a țării. Este necesar ca eforturile să fie axate pe îndeplinirea recomandărilor primite în toate domeniile de aderare la OCDE și pe participarea activă la evaluări. Implementarea PNRR sprijină în mod semnificativ aderarea la OCDE, prin corelarea dintre obiectivele PNRR și alinierea la instrumentele Organizației”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a apreciat eforturile instituțiilor implicate în procesul de aderare, punctând că România se află pe o traiectorie pozitivă, fapt confirmat în dialogul permanent cu Secretariatul OCDE și statele membre ale Organizației. De asemenea, premierul a încurajat aparatul administrativ să mențină un ritm dinamic în perspectiva evaluărilor viitoare și să acorde o atenție prioritară îndeplinirii recomandărilor. A reiterat că procesul de aderare la OCDE este un exercițiu de anvergură, menit să sprijine autoritățile române în eforturile de modernizare, prin îmbunătățirea politicilor publice, cu impact asupra întregii societăți.
România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România a depus în decembrie 2022 Memorandumul inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, prin raportare la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de aderare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în vederea evaluării în 26 de comitete și grupuri sectoriale ale OCDE. Informațiile sunt trimise în paralel, pentru toate domeniile generale de politici și de către toate comitetele/grupurile de lucru sectoriale din Foaia de parcurs.
Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE, agreează deciziile pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la cele ale Organizației și formulează propuneri pentru soluționarea blocajelor care ar putea să întârzie procesul de aderare.