Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, promite un plan coerent, asumat și care să facă o schimbare reală în ceea ce privește facturile românilor. România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, ținta mea este să scad facturile la energia electrică și la gaz pentru oameni, a transmis ministrul Ivan.

Ministrul Energiei a explicat de ce plătesc românii cele mai mari facturi.
„România are unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană. Cum am ajuns aici: decizii greșite acum 5 ani în liberalizarea pieței de energie, centrale și rețele vechi de peste 70 de ani, investiții insuficiente și peste toate, șantajul energetic al Rusiei”, a spus Bogdan Ivan.

El a anunțat că lucrează la un plan pentru a remedia problema.
„Ținta mea pentru România? Să scad facturile la energia electrică și la gaz pentru oameni! Cum? Un plan coerent, asumat și care să facă o schimbare reală, nu doar să promită. Când? În următoarele două luni voi prezenta acest plan și direcții clare de acțiune”, a precizat ministrul Energiei.

Agenția internațională de rating Moody's anticipează că deficitul României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în acest an. De asemenea, acesta va fi mai scăzut anul viitor, potrivit estimărilor agenției, preluate de Ministerul Finanțelor.
Experții agenției Moody's estimează că dacă măsurile fiscal-bugetare vor fi implementate integral, deficitul fiscal al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 și la 6,1% din PIB în 2026, au anunțat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

„Agenția internațională de rating Moody's apreciază eforturile Guvernului României de a reduce deficitul bugetar, considerând măsurile fiscal-bugetare recent asumate drept <un pas important> în direcția echilibrării bugetare. În cel mai recent raport al agenției, publicat pe 9 iulie, Moody's subliniază că planul Guvernului ar trebui să reducă deficitul și să încetinească creșterea datoriei publice mai repede decât anticipa anterior”, a transmis Ministerul Finanțelor.
Pachetul fiscal asumat de Guvern va genera o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025, contribuția semnificativă venind din majorarea cotelor TVA începând cu 1 august 2025. Pentru 2026, Moody's estimează o consolidare bugetară de circa 3% din PIB, ca efect cumulat al măsurilor adoptate în 2025 și al celor care se vor aplica din 2026 (majorarea impozitelor pe dividende și plafonarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public).

Totodată, agenția subliniază că implementarea completă și eficientă a măsurilor și menținerea disciplinei fiscale vor fi esențiale pentru revenirea pe traiectoria fiscal-bugetară, având în vedere amploarea consolidării planificate.

„După semnalul de încredere primit pe 8 iulie la Bruxelles, în cadrul ECOFIN, analiza Moody's ne reconfirmă că strategia actualului Guvern este una sustenabilă, care va reconstrui încrederea în România. Continuăm să implementăm reformele necesare nu doar pentru a consolida finanțele publice, ci pentru a face din România o destinație din ce în ce mai atractivă investițional, care să ofere mai multe oportunități tuturor”, a explicat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că există interes pentru proiectul privitor la construirea unui pod peste Dunăre, la Giurgiu. Contractul pentru proiectarea celui de al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu, are 11 ofertanți, a transmis Pistol.

Este vorba despre companii și asocieri de firme din România, Turcia, Italia, Coreea de Sud, Spania, Portugalia, Japonia și Bulgaria.

Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate este de 60,87 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) - Componenta Mobilitate militară.
Studiul de fezabilitate, care trebuie să fie elaborat în maximum 23 de luni, trebuie să stabilească amplasamentul podului Giurgiu-Ruse 2, tipul podului (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoare construcției.

Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România si Bulgaria, dar și pe axa europeană Nord - Sud.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că pentru prima dată de la alegerile prezidențiale din România costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%. Este vorba despre un efect al măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Bolojan.

„Ceea ce se şi întâmplă deja, odată cu primele veşti bune venite de pe piețele internaționale: costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%, pentru prima dată după alegerile prezidențiale. România se împrumută practic mai ieftin, ceea ce înseamnă că măsurile pentru reducerea deficitului sunt apreciate de către investitori”, a anunțat ministrul Alexandru Nazare pe Facebook.

Costurile de împrumut au scăzut semnificativ, conform ministrului.

„Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact semnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri, 4 iulie n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat Alexandru Nazare.

Ministerul Mediului a comentat măsurile luate de autorități în urma incidentului de pe Transfăgărășan soldat cu decesul unui motociclist italian în urma atacului unei ursoaice. Echipa de intervenție a acționat în conformitate cu prevederile legale, a transmis Ministerul Mediului.

Potrivit sursei menționate „în urma incidentului petrecut pe Transfăgărășan, soldat cu decesul unui motociclist, care a fost atacat de un exemplar de urs brun, echipa de intervenție desemnată a acționat conform procedurilor legale și a recurs la extragerea ursoaicei implicate, în baza Ordonanței de Urgență nr. 81/2021.”
Autoritățile au confirmat că ursoaica avea trei pui care trebuie relocați de urgență în centre specializate.
„Art. 6, alin. (3) prevede explicit: În cazul extragerii prin eutanasiere/împușcare a unui exemplar de sex feminin cu pui, aceștia sunt relocați de urgență în cadrul unor centre de reabilitare specializate sau adăposturi autorizate. Exact în același mod s-a procedat și în luna aprilie, când ursoaica implicată într-un atac asupra unei turiste din Spania a fost extrasă, iar puii au fost imediat relocați, în condiții de siguranță”, a explicat Ministerul Mediului.

Puii vor ajunge într-un centru de reabilitare pentru urși de la Zărnești.
„În cazul actual, având în vedere dezbaterile apărute în spațiul public, Ministerul a transmis în cursul zilei de 7 iulie 2025 o adresă oficială către Direcția Silvică Argeș, solicitând finalizarea acțiunii în conformitate cu legislația în vigoare, în contextul în care s-a confirmat prezența a trei pui orfani. Salutăm disponibilitatea centrului de reabilitare pentru urși de la Zărnești, administrat de Asociația Milioane de Prieteni, de a prelua și îngriji acești pui. Existența unui astfel de partener responsabil și pregătit este esențială în intervențiile rapide și eficiente. Ministerul va continua să monitorizeze cazul și solicită autorităților locale să acționeze cu celeritate, în spiritul legii și al protecției faunei sălbatice”, a adăugat Ministerul Mediului.

Liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe, a anunțat că depune plângere penală pe numele fostului premier. Ciolacu vinovat, depun plângere pentru dezastrul lăsat, a explicat Gheorghe.

La sfârșitul săptămânii trecute, fostul europarlamentar a anunțat intenția de a face o plângere penală.

„România este în criză nu din vina cetățenilor, ci din cauza ticăloșiei și minciunii lui Marcel Ciolacu și a celor care l-au susținut în fruntea Guvernului. A mințit Parlamentul și opinia publică privind starea economiei și deficitul bugetar. A risipit miliarde de euro din bugetul de stat, fără transparență și fără justificare. A blocat reformele și a preferat să alimenteze rețelele de interese ale clientelei de partid.
Fostul europarlamentar a citat articolul 8, litera b din Legea privind răspunderea ministerială: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau

Președintelui României, cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.”

„Marcel Ciolacu a făcut exact acest lucru: a prezentat cu bună știință date false despre execuția bugetară și sustenabilitatea fiscală, pentru a ascunde un comportament abuziv și iresponsabil în cheltuirea fondurilor publice. Nu o spun doar eu- a spus-o public propriul său ministru de Finanțe și sigur o va spune și în fața procurorilor. Mai mult decât atât, se încadrează clar și la infracțiunea de abuz în serviciu, prejudiciul adus statului fiind de ordinul miliardelor de euro, prejudiciu pe care îl plătim acum cu toții prin inflație, taxe crescute și împrumuturi externe. Doar din Fondul de rezervă bugetară, Marcel Ciolacu a cheltuit discreționar peste 65 de miliarde de lei, fără criterii clare, fără transparență, fără control legal. Vreau recuperarea prejudiciului, cât mai mult posibil, în special de la complicii lui care au beneficiat direct de acești bani publici. Vrem banii înapoi, nu să doarmă ei liniștiți în pușcărie pe banii noștri. Pentru toate aceste fapte grave, depun plângere penală împotriva lui Marcel Ciolacu. Este timpul ca cei care au distrus economia României să răspundă penal. Nimeni nu este mai presus de lege”, a precizat liderul Partidului Drept, Vlad Gheorghe.

Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud se deschide circulației luni. Sectorul are o lungime de 18 kilometri. După inaugurare, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța până la Curtea de Argeș, prin conexiunea A2 – A0 – A1.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, a anunțat că Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud va fi inaugurat oficial luni, începând cu ora 17:00. Tronsonul are o lungime de 18 kilometri și reprezintă ultima secțiune necesară pentru asigurarea continuității între Autostrada Soarelui (A2) și Autostrada București–Pitești (A1).

Tronsonul este foarte important deoarece mașinile care vin dinspre Piteşti pe A1 nu vor mai intra în Bucureşti. Acestea vor ocoli Bucureştiul pe autostradă mergând spre Constanţa.

Un amendament depus de europarlamentarul român Dan Motreanu ar putea permite statelor UE să utilizeze fonduri pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. Propunerea trebuie să fie acceptată și de Consiliul European.

„Am făcut un pas important pentru finanțarea irigațiilor din bani europeni. Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat amendamentul pe care l-am depus și care ar permite statelor UE să utilizeze fondurile disponibile prin Politica de Coeziune 2021–2027 pentru finanțarea dezvoltării sistemelor de irigații. În România, peste 2,5 milioane de hectare de culturi au fost compromise în 2024, din cauza secetei și a lipsei unor sisteme moderne de irigații”, a transmis europarlamentarul Dan Motreanu.

Dacă propunerea va fi acceptată și de Consiliu în cadrul negocierilor ce vor urma, modificarea va crea cadrul legal necesar pentru ca investițiile în irigații – fie în modernizarea celor existente, fie în construirea unor sisteme noi – să devină eligibile pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune, a explicat Motreanu.

Amendamentul face parte dintr-un raport mai amplu privind actualizarea priorităților de investiții din Politica de Coeziune 2021–2027, realizată în cadrul evaluării de la jumătatea perioadei de programare.

Prin această evaluare, Comisia Europeană propune statelor membre o reorientare opțională a fondurilor europene necontractate către alte domenii, precum competitivitatea, apărarea, tranziția energetică, locuințele accesibile, accesul la apă și gestionarea durabilă a resurselor de apă.

Noile reguli propuse oferă statelor membre mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor și introduc stimulente – precum creșterea ratelor de pre-finanțare la 30% și a cofinanțării la 100% – care să încurajeze investițiile rapide în noile priorități.

În perioada următoare, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a stabili forma finală a noilor reglementări.

Obiectivul Comisiei Europene este de a încheia procesul de reprogramare împreună cu statele membre și regiunile în cursul anului 2025, astfel încât noile programe să poată fi implementate începând cu 2026.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989.

Proiectul, în valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (aproximativ 370 de milioane de euro), este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta presupune modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei (A7).

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre o investiție în siguranța oamenilor. Gândul că nu vom mai auzi despre accidente grave pe acest drum, că părinții vor fi mai liniștiți știind că cei dragi ajung în siguranță acasă – asta înseamnă, cu adevărat, un pas uriaș înainte. Ne vom lupta în continuare să aducem investiții pentru județul Galați, iar acest proiect este dovada că se poate!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

DN 25, componenta principală a acestui proiect, este unul dintre cele mai tranzitate și periculoase din județ, fiind supranumit de către șoferi „Drumul morții”.

„Modernizarea infrastructurii va duce la creșterea semnificativă a siguranței rutiere, cu un impact direct asupra vieții cetățenilor: nu vor mai fi pierderi de vieți omenești pe acest traseu. Totodată, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a județului Galați, prin atragerea de investitori, susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Efectele se vor simți în fiecare comunitate din zonă. Mulțumesc echipei Ministerului Transporturilor și ministrului Sorin Grindeanu, precum și echipei CNAIR și directorului general Cristian Pistol pentru susținere și colaborare! Acesta este nivelul de dezvoltare de care are nevoie Galațiul!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Tronsonul de drum vizat face parte din rețeaua națională și trece prin: Galați – Movileni – Șendreni – Șerbeștii Vechi – Traian – Braniștea – Independența – Piscu – Vameș – Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).