Deputatul Viorica Sandu, membru al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, a transmis un apel către mediul de afaceri din Galați privind noile termene fiscale pentru anul 2026.

„Anul 2026 vine cu un calendar fiscal mai strict și cu obligații care nu mai pot fi ignorate”, a subliniat Viorica Sandu.

Printre principalele repere, deputatul menționează:

• 31 ianuarie – declararea sediilor secundare cu angajați și înregistrarea fiscală conform noilor reguli;

• 2 martie – depunerea declarațiilor privind reținerile la sursă;

• 25 mai – depunerea declarației unice și posibilitatea redirecționării a 3,5% către ONG-uri;

• Începutul verii – depunerea situațiilor financiare și intrarea în vigoare a raportării SAF-T pentru micii contribuabili;

• 25 septembrie – actualizarea codurilor CAEN Rev.3;

• 31 decembrie – ultima șansă pentru accesarea facilităților la majorarea capitalului social.

„Aceste termene nu sunt simple formalități. Respectarea lor înseamnă evitarea amenzilor, acces la facilități și, mai ales, stabilitate pentru firmele gălățene. Voi continua să cer proceduri mai simple și un dialog real între stat și mediul de afaceri”, a mai spus deputatul gălățean.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, a declarat că președintele Nicușor Dan nu putea răspunde „în pripă” invitației lansate de liderul american Donald Trump ca România să devină membră a noului „Consiliu pentru Pace”. Potrivit acestuia, inițiativa are implicații pe termen mediu și lung și necesită o analiză serioasă la nivelul tuturor instituțiilor statului.

Invitat duminică seară la Antena 3 CNN, Lazurca a explicat că Administrația Prezidențială a confirmat primirea scrisorii din partea Casei Albe, însă răspunsul politic al României trebuie fundamentat pe o evaluare profundă a conținutului și consecințelor proiectului propus de Trump.

„Nu vorbim despre un gest simbolic, ci despre o inițiativă care poate angaja România într-un mecanism internațional de pace cu implicații serioase. Președintele Dan a reacționat prompt, dar nu a răspuns în grabă”, a subliniat consilierul.

Potrivit lui Lazurca, a fost constituit deja un grup interinstituțional care analizează în detaliu inițiativa americană. În acest demers sunt implicate Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe și reprezentanțele României de la Bruxelles și New York.

„Nu analizăm doar invitația în sine, ci mai ales substanța proiectului: ce presupune, ce costuri politice și financiare implică și ce rol ar avea România într-un astfel de consiliu”, a explicat el.

Consilierul a adăugat că și celelalte state membre ale Uniunii Europene procedează similar, fiind vorba despre un instrument diplomatic nou, care ar putea fi folosit nu doar în cazul conflictului din Gaza, ci și pentru alte crize internaționale.

Întrebat dacă inițiativa lui Trump a luat prin surprindere partea română, Lazurca a răspuns fără echivoc: „Da, a fost o surpriză, fără îndoială”.

Administrația Prezidențială a confirmat oficial că România a primit o scrisoare din partea președintelui SUA, Donald Trump, prin care i se adresează invitația de a deveni membru al „Consiliului pentru Pace”, un organism format din lideri mondiali care ar urma să coordoneze pașii următori în Gaza și să aibă un mandat mai larg în politica globală.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Cancelaria Prim-Ministrului a găzduit, în perioada 15–16 ianuarie, la Palatul Victoria, dezbateri publice privind proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului referitor la accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România, înregistrarea și obligațiile angajatorilor, precum și autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă.

La cele patru sesiuni de dezbatere, desfășurate în format fizic și online, au participat aproximativ 250 de reprezentanți ai agențiilor de plasare, federațiilor patronale Concordia și IMM România, sindicatelor, organizațiilor neguvernamentale și ai mediului juridic.
Președintele Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România, Valentin Vătăjelu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a prezentat principalele noutăți ale proiectului de act normativ, subliniind necesitatea facilitării accesului antreprenorilor români la forță de muncă din state terțe, în contextul deficitului de personal de pe piața muncii.

Potrivit acestuia, ordonanța urmărește simplificarea și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de viză, care în prezent poate ajunge până la 9–12 luni, precum și introducerea unor reguli unitare pentru recrutarea și plasarea lucrătorilor străini, în scopul prevenirii exploatării, muncii nedeclarate, migrației ilegale și traficului de persoane.
Printre principalele propuneri analizate în cadrul dezbaterilor se numără:
-crearea platformei digitale WorkinRomania.gov.ro, ca punct unic de gestionare a accesului lucrătorilor străini pe piața muncii;
-introducerea Listei ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern și actualizată semestrial;
-instituirea unui depozit financiar obligatoriu pentru agențiile de plasare, ca mecanism de protecție pentru lucrători și stat;
-standardizarea contractelor utilizate în procesul de recrutare și angajare;
-aplicarea principiului „angajatorul plătește”, care interzice perceperea de taxe sau comisioane de la lucrători.
Propunerile formulate în cadrul consultărilor vor fi analizate de inițiatori, iar concluziile vor fi publicate pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Conform datelor prezentate, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii din România a crescut, în ultimii 10 ani, de la 5.500 în 2015–2016 la 100.000 în perioada 2022–2025, pentru anul 2026 fiind stabilit un contingent de 90.000 de lucrători.

Silviu Cazacu, primarul comunei Izvoarele din județul Giurgiu, este cercetat penal după ce ar fi întreținut conversații cu o fată de 13 ani și i-ar fi trimis o poză indecentă. Autoritățile au emis un ordin de protecție împotriva edilului, care nu are voie să se apropie de minoră la mai puțin de 50 de metri și nu îi poate contacta în niciun fel.

Potrivit anchetei, situația a ieșit la iveală după ce părinții fetei au observat schimbări în comportamentul acesteia și faptul că aceasta nu mai utiliza telefonul. Mama a verificat dispozitivul și a descoperit mai multe conversații dintre primar și fiica sa, în care edilul ar fi întrebat vârsta acesteia. Fata i-ar fi spus că are 13 ani, iar primarul i-ar fi răspuns că are 45 de ani.

Ulterior, Cazacu ar fi trimis fetei o fotografie cu conținut indecent. Familia susține că primarul ar fi încercat să cumpere tăcerea fetei, oferindu-i suma de 500 de lei, pe care ar fi pus-o într-o sticlă și ar fi aruncat-o în curtea familiei.

Primarul PNL susține că fotografiile au fost trimise „din greșeală” și că întreaga situație ar fi fost o capcană. „Oricare dintre noi, cu tehnologia de azi, poate cădea în anumite capcane. Eu am căzut într-o capcană, neștiind că această persoană este minoră”, a declarat Cazacu.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.