Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat marți, într-un interviu pentru RFI, că ar vota „da” dacă s-ar organiza un referendum privind reunirea României cu Republica Moldova.

Întrebat despre declarația președintei Maia Sandu, care afirmase că ar vota pentru unirea celor două state, Bolojan a spus că aceasta „confirmă atitudinea pe care a avut-o de-a lungul mandatului său de președintă a Republicii Moldova”.

„Este o poziție care reflectă eforturile depuse pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură și europeană. Iar drumul spre Europa trece, în primul rând, prin România”, a adăugat premierul.

Când a fost întrebat direct dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns simplu: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”.

Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius Budăi, îl atacă dur pe premierul Ilie Bolojan după declarațiile acestuia despre taxele din România și comparațiile cu statele UE.

„Când lăutarul cântă fals, toată lumea își dă seama, chiar dacă lui i se pare că este privighetoare! Așa sunt comparațiile domnului prim-ministru Bolojan între taxele din România și cele din Europa. Sună fals! Foarte mulți români au mers prin Europa și pot face comparația nu doar între taxe, ci și între venituri. Iar în România, oamenii trăiesc greu nu pentru că «nu plătesc destule taxe», ci pentru că au printre cele mai mici venituri, iar inflația este rușinos de mare față de toate celelalte state UE!”, a scris Budăi pe Facebook.

Deputatul PSD a criticat, de asemenea, abordarea selectivă a premierului: „Când a comparat taxele din România cu cele din Europa a sărit partea cu salariul minim… a sărit și peste partea cu inflația, a sărit peste partea cu pensiile… și n-am auzit niciun cuvințel despre impozitarea progresivă, care se aplică cu succes în aproape toate statele UE! Iar când cânți doar o parte din notele de pe portativ, nu mai este melodie, ci doar gălăgie!”

Budăi a mai atras atenția asupra necesității unei guvernări flexibile și adaptate realităților sociale: „Oamenii nu sunt la fel și nici nu se nasc cu aceleași șanse! Nu-i poți taxa la fel, ca în Patul lui Procust! Nu poți trata cu aceeași măsură persoanele cu dizabilități, oamenii cu boli grave, tinerii aflați la început de drum sau familiile în care copiii merg la culcare fără să fi mâncat. Inflexibilitatea și neadaptarea la realitate nu înseamnă «eficiență în guvernare», ci lipsă de omenie!”

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.

Taxele pe proprietate nu vor crește anul viitor, a declarat premierul Ilie Bolojan vineri, la Radio România Actualități. În schimb, modul în care se calculează impozitul va suferi o schimbare majoră.

Potrivit șefului Guvernului, România va implementa, din 2027, un soft care va permite atât primăriilor, cât și cetățenilor să vadă valoarea de piață a tuturor imobilelor din țară. Datele provin din tranzacțiile imobiliare raportate anual și vor oferi o imagine mai realistă a prețurilor din fiecare zonă.

„Nu vorbim despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a modului în care sunt calculate”, a explicat Bolojan. „Valoarea de piață va fi baza, iar primăriile vor putea ajusta procentul de impozitare astfel încât nivelul general al taxelor să nu fie diferit față de 2026.”

În prezent, impozitele se calculează pe baza unor indicatori contabili vechi, care nu reflectă realitatea pieței. În schimb, noul sistem va permite, de exemplu, ca un apartament dintr-un cartier din București sau dintr-o comună din țară să fie evaluat la valoarea sa reală.

Estimativ, valoarea medie a unui metru pătrat în prezent este de puțin peste 500 de euro, cu diferențe între mediul urban și rural. Softul va colecta datele din toate tranzacțiile imobiliare și va genera o bază de calcul transparentă, ușor accesibilă primăriilor și cetățenilor.

Bolojan a subliniat că această schimbare este parte din angajamentele României în cadrul PNRR și că scopul principal este creșterea transparenței și a acurateței în calcularea impozitelor locale.

Comitetul interministerial pentru protejarea intereselor statului la S.C. Liberty Galați S.A. și S.C. Liberty Tubular Products Galați S.A. a analizat propunerile de modificare a Planului de reorganizare a combinatului siderurgic, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria, cu participarea prim-ministrului Ilie Bolojan.

Reprezentanții ANAF și Exim Banca Românească au prezentat pozițiile celor două instituții, arătând că vor accepta Planul de reorganizare doar în condițiile în care administratorii concordatari își vor exprima acordul față de modificările propuse, în vederea conservării șanselor de recuperare a creanțelor și protejării interesului statului român. Termenul-limită pentru finalizarea negocierilor este 26 ianuarie 2026, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile.
Potrivit comunicatului, aprobarea Planului de reorganizare într-o variantă agreată va permite demararea etapei următoare, respectiv organizarea unei licitații internaționale pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic, în condițiile și la prețul stabilite prin Planul de restructurare. Procedura este estimată să se desfășoare pe o perioadă de aproximativ șase luni.

De asemenea, Comitetul interministerial a analizat posibilitățile de operaționalizare a unor resurse ale combinatului, pentru a permite plata parțială a salariilor și a utilităților strict necesare menținerii funcționalității, precum și asigurarea pazei.
La reuniune au participat vicepremierul Marian Neacșu, coordonator al comitetului, vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, secretarul general al Guvernului Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ANAF, Exim Banca Românească și ai ministerelor și instituțiilor membre ale comitetului.
Comitetul interministerial a fost constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 453, publicată în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2025, în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă societățile Liberty Galați și Liberty Tubular Products Galați.

Lucrările la Tunelul Margina-Holdea, parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva, au atins un stadiu fizic de 52%, iar finalizarea acestei secțiuni va permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că secțiunea de 9,13 km este construită de asocierea UMB-EuroAsfalt (români și bosniaci) și că obiectivul este finalizarea lucrărilor în cursul acestui an.

Tunelul 1, cu galerii de 415 m și 367,5 m, a fost străpuns, iar lucrările de torcretare și fundațiile la bolta întoarsă au fost finalizate. În prezent, se montează hidroizolația și drenurile laterale, iar galerii se cămășuiesc.
Tunelul 2, pe sensul Nădlac–Sibiu, are excavați 660 m din totalul de 1.985 m, iar pe sensul Sibiu–Nădlac, 796 m din 1.825 m. Lucrările se desfășoară simultan din șase puncte pentru a maximiza randamentul.
În șantier sunt mobilizați 554 de muncitori și operatori, cu 203 utilaje și echipamente specializate. Proiectul, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur a generat dezbateri legitime, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate, care să susțină comerțul internațional, dar și să protejeze fermierii, IMM-urile și standardele europene de siguranță alimentară și de mediu.

Negrescu a arătat că România are nevoie de deschidere economică și acces la piețe noi, însă acordurile comerciale trebuie să fie corecte, transparente și să respecte regulile Uniunii Europene, inclusiv cele privind protecția consumatorilor, calitatea produselor și sănătatea publică.

În acest context, europarlamentarul a precizat că a avut discuții detaliate cu comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, și cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, precum și cu alți lideri europeni, solicitând garanții suplimentare pentru România, controale mai stricte asupra produselor provenite din Mercosur, fonduri mai mari și sprijin pentru promovarea companiilor românești.

Victor Negrescu a evidențiat importanța dialogului cu fermierii și mediul de afaceri și a avertizat că lipsa acestuia favorizează radicalizarea discursului public. Totodată, el a făcut apel la unitatea forțelor politice pro-europene și la asumarea unor dezbateri oneste.
În calitate de responsabil pe teme bugetare, europarlamentarul a anunțat că va continua demersurile pentru un buget european mai mare destinat agriculturii, fermierilor și IMM-urilor din România, existând perspective ca pachetul agricol al țării noastre să crească cu aproape 13%, până la circa 24 de miliarde de euro, în perioada 2028–2034.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că securitatea cibernetică este o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene, fiind necesare măsuri clare și eficiente pentru protejarea cetățenilor și a mediului de afaceri împotriva atacurilor online.

Dan Nica a subliniat că tot mai mulți cetățeni trebuie să aibă garanția că plățile online sunt sigure, iar datele personale sunt protejate, astfel încât să nu devină victime ale atacurilor cibernetice sau ale hackerilor. În același timp, europarlamentarul a atras atenția asupra importanței securității cibernetice pentru companii, care trebuie să își poată desfășura activitățile comerciale online și operațiunile zilnice fără riscuri ce le-ar putea afecta stabilitatea economică.

„Oamenii trebuie să știe că există un sistem ordonat, coordonat și capabil să ofere un răspuns ferm, astfel încât cei care comit furturi și infracțiuni cibernetice să fie identificați și pedepsiți”, a afirmat Dan Nica în plenul Parlamentului European.
Acesta a evidențiat și rolul companiilor europene din domeniul securității cibernetice, menționând exemple precum Bitdefender, și a susținut că acestea trebuie promovate și sprijinite. Potrivit lui Dan Nica, Uniunea Europeană are capacitatea de a deveni un lider global în securitate