Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

România a primit o invitație oficială din partea Franței pentru a participa la discuții legate de extinderea conceptului de „umbrelă nucleară” franceză, a anunțat marți ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit Reuters.

Declarația a fost făcută în Polonia, unde șefa diplomației române a precizat că tema urmează să fie analizată la nivel instituțional, orice decizie urmând să fie luată în cadrul Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Într-un interviu acordat postului TVP World, Oana Țoiu a evitat să își exprime o poziție personală privind oportunitatea aderării României la un eventual mecanism de descurajare nucleară avansată sau partajare nucleară.

„Astfel de decizii țin de competența instituțiilor de securitate de la cel mai înalt nivel și trebuie să reflecte un consens național”, a subliniat ministrul.

Potrivit acesteia, subiectul va fi discutat în perioada următoare inclusiv la nivel prezidențial, fiind programate consultări între șefii de stat ai României și Poloniei.

Anunțul vine în contextul în care președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că Parisul intenționează să își consolideze capacitatea nucleară, pe fondul deteriorării climatului de securitate global.

Șeful statului francez a susținut recent un discurs lângă submarinul nuclear cu rachete balistice „Le Téméraire”, subliniind că descurajarea nucleară franceză are un rol esențial în apărarea intereselor naționale, dar și o dimensiune europeană.

Conceptul de „umbrelă nucleară” presupune extinderea protecției oferite de arsenalul nuclear al unui stat asupra altor țări aliate, ca măsură de descurajare împotriva unor amenințări majore.

O eventuală participare a României la un astfel de cadru ar reprezenta o evoluție importantă în arhitectura sa de securitate, într-un moment marcat de tensiuni regionale și conflicte în proximitatea Europei.

Deocamdată, autoritățile române subliniază că discuțiile sunt la nivel exploratoriu, iar orice angajament va fi adoptat doar după consultări interne și evaluări strategice detaliate.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galați, a organizat marți, 3 martie, un eveniment dedicat oportunităților de finanțare disponibile prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Potrivit organizatorilor, la întâlnire au participat peste 100 de reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și universitar, precum și ai instituțiilor centrale și locale implicate în implementarea programului.
Județului Galați îi sunt alocate aproximativ 376,2 milioane de euro prin PTJ, peste 60% din sumă fiind destinată dezvoltării economiei locale și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că impactul proiectelor finanțate prin acest program se va concretiza în investiții de peste 249 milioane de euro, din care 168 milioane de euro reprezintă granturi, iar 81 milioane de euro cofinanțare.
„Aceste fonduri vor susține dezvoltarea a peste 300 de companii gălățene și vor genera peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a afirmat Fotea.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și ai structurilor implicate în gestionarea fondurilor europene, între care Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Florin Jianu, președintele IMM România, Sterică Fudulea, președintele CES România, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Reprezentanții administrației județene au subliniat că valorificarea fondurilor din Programul Tranziție Justă reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea județului Galați într-un pol regional de dezvoltare economică.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statele Unite ale Americii în România, va fi primit oficial marți, 3 martie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a anunțat Administrația Prezidențială.
Prezentarea scrisorilor de acreditare marchează începutul oficial al mandatului său în România și debutul activității în calitate de reprezentant al Departamentul de Stat al Statelor Unite la București.

Darryl Nirenberg a depus jurământul la sfârșitul lunii februarie și urmează să își preia pe deplin atribuțiile după ceremonia de la Cotroceni. Mandatul său începe într-un context în care România și SUA își consolidează cooperarea pe plan politic, militar și economic, potrivit comunicatelor oficiale ale misiunii americane.

Numirea sa a fost confirmată de Senatul Statelor Unite în decembrie 2025.
Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă momentul protocolar prin care ambasadorii străini își formalizează statutul de reprezentanți ai statului lor în fața autorităților române.