Peste 5,64 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale din județul Galați, prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, finanțare destinată stimulării economiei locale și creării de noi locuri de muncă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, noua linie de finanțare se adresează întreprinderilor sociale care contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la integrarea socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență pe piața muncii.

Valoarea finanțării acordate pentru fiecare proiect este cuprinsă între 50.000 și 300.000 de euro, iar granturile pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile pot fi utilizate pentru construirea sau extinderea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională sau certificarea produselor.

Ghidul de finanțare a fost deja lansat, iar depunerea proiectelor va începe în data de 6 februarie.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) a devenit funcțional în cinci noi puncte de trecere a frontierei din România: Foeni și Vălcani (Timiș), Porțile de Fier I (Mehedinți), Rădăuți-Prut (Botoșani) și Siret (Suceava). Inaugurarea a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute.
Sistemul se aplică cetățenilor non-UE care au șederi de scurtă durată, până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Pentru fiecare persoană, EES înregistrează data și locul de intrare și ieșire, date alfanumerice și biometrice, imagine facială și patru amprente digitale.

La prima intrare, datele biometrice sunt prelevate, iar la călătoriile ulterioare verificarea se face automat, reducând timpul de așteptare la frontieră. Datele vor fi păstrate 3 ani, iar în caz de refuz de intrare sau depășire a duratei legale, până la 5 ani, în conformitate cu legislația europeană privind protecția datelor.
Sistemul EES calculează automat durata legală a șederii, înlocuind treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor, care va fi menținută doar pe perioada de tranziție estimată la aproximativ șase luni. Extinderea la aceste cinci puncte de frontieră continuă procesul de implementare progresivă al EES în România.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că țara noastră a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – după obținerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, în special din sectorul agricol.

Potrivit șefului statului, Acordul va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume și va consolida prezența economică a Uniunii Europene într-o regiune comercială strategică. Pentru România, beneficiile vizează în principal creșterea exporturilor, prin eliminarea taxelor vamale ridicate care se aplicau până acum.

„Am fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocieri cu ceilalți lideri europeni, astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români”, a transmis președintele.

Conform datelor prezentate, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din produsele importate din UE pe piețele Mercosur. România ar urma să exporte mai avantajos echipamente de transport – în special componente auto –, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și textile. De asemenea, este așteptată o creștere a exporturilor de servicii, precum și un acces mai bun la materii prime critice, cu impact strategic asupra reducerii dependențelor externe.

În ceea ce privește agricultura, Nicușor Dan a subliniat că au fost introduse mecanisme clare de protecție pentru sectoarele sensibile. Importurile de carne de vită vor fi limitate la maximum 1,5% din producția anuală a UE, iar cele de carne de pasăre la 1,3%, cantitățile care depășesc aceste praguri urmând să fie taxate la nivelurile actuale. În plus, a fost inclusă o clauză bilaterală de salvgardare, care permite reintroducerea rapidă a taxelor vamale dacă importurile pun în pericol producătorii locali.

Totodată, produsele agroalimentare importate vor trebui să respecte integral standardele Uniunii Europene, inclusiv în privința pesticidelor și a altor substanțe utilizate în producție. Din totalul indicațiilor geografice europene protejate pe piețele Mercosur, 15 aparțin României.

Șeful statului a mai precizat că, la solicitarea mai multor state membre, inclusiv a României, Comisia Europeană va aloca anticipat până la 45 de miliarde de euro suplimentare pentru Politica Agricolă Comună, din marja de flexibilitate bugetară.

„Prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.
Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.
Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care ar putea fi găzduit de România, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, după primirea unui răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Negrescu, mesajul transmis de Comisia Europeană confirmă că proiectul este fezabil și se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea, reziliența și protejarea infrastructurii strategice. Decizia finală privind înființarea hubului depinde de statele membre riverane Mării Negre, România fiind considerată un candidat solid pentru găzduirea acestui centru strategic.

Inițiativa vine în contextul în care regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hubul ar avea rolul de a consolida securitatea rutelor maritime, de a proteja infrastructura critică – inclusiv porturi, cabluri și rețele energetice – și de a contribui la combaterea amenințărilor hibride, precum și la creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene.

„Comisia Europeană confirmă că acest proiect se aliniază obiectivelor strategice ale UE și poate deveni un instrument concret pentru o prezență europeană reală la Marea Neagră”, a declarat Victor Negrescu.
Pentru România, găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă ar reprezenta o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului său regional, atragerea de expertiză și investiții europene și întărirea poziției sale în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a subliniat că următorul pas revine autorităților de la București, care trebuie să elaboreze și să prezinte un proiect concret pentru materializarea acestei inițiative. „Este un demers important atât pentru securitatea Europei, cât și pentru România”, a mai afirmat vicepreședintele Parlamentului European.