România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.

MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.

Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.
Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia

Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.

Ministerul Afacerilor Interne anunță că s-a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen.

Este vorba despre extinderea care vizează frontierele aeriene și maritime din România și Bulgaria.

„În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024”, a transmis MAI.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că din martie românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Anul viitor ar putea fi încheiate și negocierile privind frontierele terestre.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că încă trei români condamnați au fost aduși în țară. Aceștia au fost condamnați în România și au fost prinși în Germania și Spania.

Bărbații au fost aduși marți în țară. Potrivit ministrului, este vorba de Grigore Nicolae-Răzvan, adus din Spania, condamnat la 9 ani pentru tentativă la omor calificat, de Roman Paul, adus din Germania, condamnat la 5 ani pentru furt calificat, infracțiuni informatice și economice și de Udilă Adrian, adus din Germania, condamnat la 3 ani și 2 luni, pentru act sexual cu un minor.

„Avem nevoie de legea împotriva fugarilor, de acea pedeapsă suplimentară asimilată evadării pentru cei care sunt infractori periculoși și decid să fugă din țară după condamnare. Avem nevoie și de dispozitive electronice de supraveghere în cazul persoanelor aflate în așteptarea sentinței. Și le vom achiziționa. Până atunci, continuăm aducerea în țară a fugarilor! Efortul statului este zilnic, indiferent de numele persoanei condamnate”, a precizat Alina Gorghiu.

Ministerul Familiei anunță că peste 10.000 de dosare au fost eligibile în Programul național de creștere a natalității. Ca urmare sunt peste 1.000 de sarcini în evoluție și 52 de nașteri, arată cifrele oficiale.

Programul pentru creșterea natalității a fost lansat în anul 2023. Până la 19 decembrie, adică într-un an și două săptămâni, au fost înregistrate 52 de nașteri și 1.010 sarcini în evoluție.
„Pe parcursul acestui an au fost înregistrate peste 25.000 de solicitări pentru accesarea sprijinului financiar de 15.000 de lei destinat procedurilor de fertilizare in vitro. De la începutul programului, au fost făcute 2.445 de deconturi la farmacii și 2.134 de deconturi la clinici pentru proceduri medicale. Amintim că sprijinul se acordă sub forma a două vouchere pe suport de hârtie, în cuantum de 15.000 de lei”, a transmis Ministerul Familiei, într-un comunicat de presă.

Conform procedurii, un voucher în valoare de 5.000 de lei va fi destinat achiziționării de medicamente specifice, iar al doilea voucher, de 10.000 de lei, va fi folosit pentru achitarea procedurilor medicale.

Toți beneficiarii de venit minim garantat (VMG) și de alocații pentru sprijinirea familiei (ASF), dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia, de anul viitor, de venit minim de incluziune (VMI).

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (VMG și ASF).
Pentru accesarea VMI, solicitanții depun o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabilească dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Beneficiarilor de ajutor social și/sau de alocatie pentru susținerea familiei li se recomandă ca pentru continuitatea acordării acestui tip de drepturi sociale să depună cererea până la 31 decembrie 2023, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia ulterior de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială.

Cererea și documentele suport se înregistrează fizic sau electronic la Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului Municipiului București, în a cărui rază teritorială beneficiarii au domiciliul sau reședința, ca și în cazul beneficiilor anterior acordate.
Accesați secțiunea VMI din pagina web a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a descărca cererea de solicitare sau pentru mai multe informații privind accesarea acestui sprijin financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, au precizat reprezentanții ministerului.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre proiectul de buget pe anul 2024. El a prezentat principiile în funcție de care a fost realizat proiectul.

Potrivit premierului, în buget sunt prevăzute sumele de bani necesare pentru creșterea pensiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale.
„Bugetul pe 2024 prevede banii pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul conține sume record pentru investiții.
„Salariul minim anul viitor va ajunge la 3.700 de lei. Și nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Vom avea, în schimb, un buget record de investiții, de peste 7% din PIB”, a precizat Marcel Ciolacu.
Miercuri, proiectul de buget este supus aprobării parlamentarilor.

Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.

Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.

Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor școlare, astfel încât ele să fie în strânsă legătură cu nevoile actuale ale pieței muncii.

Parlamentarii români au ținut un moment de reculegere pentru eroii Revoluției din 1989. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune, a spus președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută la începutul ședinței consacrate Revoluției din Decembrie 1989.
„În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluția română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria țării noastre. Atunci, curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu prețul propriei vieți acelui sistem represiv ne-a adus libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci și în luna eliberării noastre ca națiune. Decembrie 1989 ne-a adus darul libertății, darul credinței regăsite, al speranței renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar prețul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare: peste 1000 de morți și alte mii de răniți”, a spus Alfred Simonis.
El a vorbit despre importanța momentului decembrie 1989.
„Au făcut-o prima dată la Timișoara. Timișoara este locul în care a pornit scânteia, în care s-a strigat pentru prima dată <Jos comunismul> și <Libertate> și primul oraș declarat liber de comunism. De la acel moment, în fiecare decembrie, Timișoara îmbracă haine de doliu și își plânge morții, iar pentru mulți timișoreni amintirea acelor zile de luptă este încă vie. Timișoara, doamnelor și domnilor, a reușit să scrie o nouă filă în istoria României și să dea un nou sens vieții tuturor românilor, lucru pentru care trebuie să fim recunoscători. Am fost, timp de 34 de ani, martorii dezvoltării unei noi Românii și am beneficiat de drepturi la care părinții sau bunicii noștri nici nu aveau curajul să se gândească: putem spune liber ce credem, putem merge oriunde în lume și, mai ales, putem să ne alege singuri destinul; pe scurt – trăim într-o democrație. În 1989, românii și-au dat viața pentru idealuri înalte, iar obligația noastră, ca oameni politici, este să depunem toate eforturile pentru ca viețile răpuse de comuniști să nu fi fost în zadar și să nu uităm că fără sacrificiul românilor din 1989 noi nu ne-am fi aflat astăzi aici”, a precizat Simonis.

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, susține că bugetul pe anul viitor are incluse cele mai mari cheltuieli pentru investiţii din istorie. Suma totală depășește 200 miliarde lei, bani care vor fi folosiți și pentru programe dedicate categoriilor vulnerabile, dar şi pentru creșterea istorică de 61% a alocării pentru educaţie.

Numeroși bani au fost repartizați la capitolul investiții.
„Avem bugetul pentru anul 2024. O temă care a ţinut agenda zilele acestea, cum de altfel este şi firesc. Au fost dezbateri numeroase, care sunt un plus. Pentru că în orice proces complex, cum este cel de elaborare a bugetului care afectează fiecare cetăţean din ţara aceasta, diversitatea de opinii este esenţială pentru a atinge soluţii mai complete şi echitabile. 2024 este anul cu cele mai mari cheltuieli pentru investiţii, atât din fonduri naţionale, cât şi din fonduri europene, unde asigurăm cofinanţarea. Pentru ca în viaţa de zi cu zi, drumul pe care mergeţi, spitalul unde vă faceţi analizele sau şcoala unde învaţă copilul dumneavoastră să fie să fie la standarde de bun simţ: 120 miliarde lei alocaţi”, a scris Boloș, pe Facebook.

Sume importante vor fi folosite pentru capitolele educație, protecție socială și sprijinirea IMM-urilor.
„Vom avea o creştere istorică de 61% pentru educaţie. Bugetul sprijină iniţiativele de educaţie incluzivă, cu alocări pentru adaptarea programelor şi infrastructurii pentru a susţine învăţarea tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor. Vorbim despre alocări speciale destinate modernizării şi extinderii infrastructurii şcolare, dar şi de fonduri pentru programe de formare şi dezvoltare profesională a cadrelor didactice. În plus, salariile profesorilor vor creşte aşa cum s-a promis. Va fi un an în care vom fi alături de mediul de afaceri. Vom finanţa scheme de ajutor de stat pentru a oferi sprijini financiar pentru antreprenori şi IMM-uri, conducând la dezvoltarea de noi afaceri şi, implicit, la crearea de locuri de muncă. Numărul mediu de salariaţi şi câştigul mediu resimţit în portofelul oamenilor vor fi în creştere”, a precizat ministrul Marcel Boloș.

Peste 6,5 miliarde de euro rambursări de fonduri europene a primit România în ultimele șase luni, bani aferenți atât programelor structurale cât și PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu.

Declarația a fost făcută în contextul în care vineri, a fost depusă Cererea de Plată 3 din noul PNRR al României „un plan a cărei revizuire nu numai că a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene, dar care înseamnă și o restructurare a jaloanelor și țintelor aferente precum și o rescadențare a cererilor de plată”.

Anterior, ministrul Câciu a semnat „actul adițional al acordului de finanțare pentru PNRR-ul României care cuprinde și capitolul Repower EU în valoare de 1,4 miliarde euro, document în baza căruia România va primi o noua prefinanțare de peste 288 milioane euro”.
„Cererea de plată numărul 3 are o valoare netă de 2,7 miliarde euro și cuprinde un numar de 74 de jaloane și ținte. A fost un efort guvernamental amplu să avem, în aceste 6 luni, și Cererea de Plata nr. 2 evaluată și încasată și PNRR modificat și aprobat prin care primim o finanțare suplimentară de 1,4 miliarde euro și să avem și Cererea de Plată nr. 3 închisă și transmisă Comisiei Europene. Le mulțumesc colegilor din Guvern pentru efort și implicare și, de asemenea, mulțumesc echipei MIPE care a sprijinit, zi de zi, negocierile cu Comisia Europeană”, a precizat Adrian Câciu.